Decizia nr. 656/2022

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 193/2000

privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Societatea Kloss Art - S.R.L. din comuna Răcăciuni, județul Bacău, în Dosarul nr. 9.025/180/2018 al Judecătoriei Bacău - Secția civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.387D/2019.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece se tinde la modificarea sau completarea textului de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Sentința civilă nr. 4.242 din 17 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 9.025/180/2018, Judecătoria Bacău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 193/2000

privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Kloss Art - S.R.L. din comuna Răcăciuni, județul Bacău, într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unei facturi emise de Societatea Orange România - S.A. pentru furnizarea de servicii de telecomunicații.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale deoarece nu includ în sfera consumatorilor și persoanele juridice susceptibile de a avea calitatea de consumator în cadrul unui contract de credit încheiat cu profesionistul. Astfel, se încalcă egalitatea în fața legii și dreptul de a beneficia de un proces echitabil, având în vedere că o acțiune de constatare a caracterului abuziv al unor clauze contractuale ar fi deschisă, în sensul

Legii nr. 193/2000 , numai consumatorului persoană fizică.

6.

Judecătoria Bacău - Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul actului de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile

Legii nr. 193/2000

privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012. Însă, analizând susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate și examinând cuprinsul sentinței prin care instanța a sesizat Curtea Constituțională, rezultă că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 , cu următorul cuprins: „Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.“

11.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 16

privind principiul egalității în fața legii și

art. 21 alin. (3)

privind dreptul la un proces echitabil.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate, prin

Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 21 septembrie 2017,

Decizia nr. 525 din 17 iulie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 25 ianuarie 2019, sau prin

Decizia nr. 468 din 17 septembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 31 octombrie 2019.

13.

Referitor la critica privind încălcarea

art. 16 din Constituție , prin

Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017 , precitată, Curtea a arătat că persoanele juridice prezintă anumite particularități, ele fiind constituite în scopul desfășurării unei anumite activități, au patrimoniu propriu, organe de conducere, drepturi și obligații reglementate prin

Legea societăților nr. 31/1990, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, și, implicit, posibilități sporite de acțiune în vederea analizării cu atenție a unor eventuale clauze abuzive. Persoanele juridice se înființează pe baza unei ficțiuni juridice în virtutea căreia dobândesc personalitate juridică. Persoanele juridice nu se pot compara însă cu persoanele fizice, între cele două existând deosebiri fundamentale de regim juridic, cum ar fi momentul dobândirii capacității de folosință și de exercițiu sau desfășurarea activităților autorizate.

14.

Raportând considerentele de principiu cuprinse în jurisprudența sa cu privire la principiul egalității în fața legii la problematica supusă controlului de constituționalitate, prin

Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017 , paragrafele 21 și 22, Curtea a reținut că prevederile

Legii nr. 193/2000

sunt aplicabile contractelor de adeziune încheiate între profesioniști și consumatori, iar poziția de dezechilibru între consumator și profesionist este de natură să justifice prevederile legale criticate și că, în acord cu jurisprudența sa și cu cea a Curții Europene a

Drepturilor Omului, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod rațional și obiectiv. Or, profesioniștii nu se află în aceeași situație juridică cu aceea a consumatorilor (a se vedea

Decizia nr. 525 din 17 iulie 2018 , paragraful 15).

15.

În aceste condiții, Curtea a constatat că încadrarea în sfera normativă a textelor legale criticate numai a persoanelor fizice nu este de natură să încalce prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii (a se vedea

Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017 , paragraful 20, și

Decizia nr. 525 din 17 iulie 2018 , precitată, paragraful 13).

16.

Referitor la critica privind încălcarea

art. 21 alin. (3) din Constituție , prin

Decizia nr. 468 din 17 septembrie 2019 , precitată, paragraful 22, Curtea a reținut că, având în vedere faptul că pretinsa discriminare este susținută din perspectiva accesului liber la justiție al celor două categorii de persoane - fizice și juridice, ca o consecință logică ce decurge din considerentele de mai sus, nu se poate reține nici pretinsa încălcare a art. 21 (a se vedea paragraful 23 al

Deciziei nr. 455 din 22 iunie 2017 ).

17.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Kloss Art - S.R.L. din comuna Răcăciuni, județul Bacău, în Dosarul nr. 9.025/180/2018 al Judecătoriei Bacău - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000

privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Bacău - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.