Decizia nr. 835/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Maria-Magdalena Farkas în Dosarul nr. 3.593/83/2017 al Tribunalului Satu-Mare - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 330D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 1 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.593/83/2017, Tribunalul Satu-Mare - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Excepția a fost ridicată de Maria Magdalena Farkas cu prilejul soluționării unei cauze privind recalcularea pensiei.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

contravin

art. 15 alin. (2)

și

art. 47 alin. (2) din Constituție . În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate dispun retroactiv asupra modului de calcul al punctajului anual, eliminând 15,5% din veniturile realizate și care au reprezentat contribuția sa efectivă la constituirea fondului de contribuții de asigurări sociale în perioada iulie 1977-decembrie 1990, prin neluarea în considerare a impozitului pe fondul total de retribuire aplicat la fondul total de salarii la care a contribuit, așa cum a fost prevăzut de

art. 13

și

art. 28 alin. (1) Legea nr. 1/1997 . În opinia sa, aceste sume reprezintă un „bun“ câștigat.

6.

Tribunalul Satu-Mare - Secția I civilă

apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

7.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

8.

Avocatul Poporului

consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că dispozițiile

art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

vizează trecutul, pentru că vechimea în muncă, respectiv stagiul de cotizare au fost realizate în perioadele anterioare intrării lor în vigoare, dar efectele lor se produc în viitor, cuantumurile pensiilor calculate fiind valabile numai pentru viitor. De asemenea, apreciază că dispozițiile criticate confirmă principiul contributivității pe care se întemeiază stabilirea cuantumului pensiei, în perfect acord cu prevederile

art. 47 alin. (2) din Constituție . Menționează că, referitor la critici asemănătoare, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin

Deciziile nr. 736 din 24 octombrie 2006

și

nr. 506 din 9 aprilie 2009 , reținând că modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, precum și a altor condiții și criterii de calcul al pensiilor ține de competența și opțiunea exclusivă a legiuitorului.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, potrivit cărora:

(1)

La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: […]

b)

salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991.

12.

Autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor

art. 15 alin. (2)

și ale

art. 47 alin. (2) din Constituție

referitoare la neretroactivitatea legii civile, respectiv la dreptul la pensie.

13.

Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile

art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 466 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, paragraful 14, Curtea, analizând dispozițiile

art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , a reținut, în esență, că, anterior anului 1991, formele de retribuire erau reglementate de

Legea nr. 57/1974

a retribuirii după cantitatea și calitatea muncii, abrogată prin

Legea salarizării nr. 14/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 9 februarie 1991. Astfel, potrivit

art. 8 din Legea nr. 57/1974 , se puteau aplica, în funcție de specificul activității, „formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale“. Potrivit

art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974 , „acordul global“ - ca variantă a formei de retribuire în acord sau cu bucata - se putea aplica atunci când o formație de lucru, un colectiv sau întregul colectiv al subunității încheia cu unitatea un contract cuprinzând angajamente reciproce, în vederea realizării tuturor sarcinilor ce îi revin pentru executarea unor obiecte ori lucrări sau pentru obținerea unei anumite producții. Pentru persoanele care au lucrat - înainte de 1991 - în sistemul de salarizare în acord, în carnetul de muncă era menționată retribuția tarifară de încadrare, potrivit

art. 1 din Decretul nr. 92 din 16 aprilie 1976

privind carnetul de muncă. Începând cu intrarea în vigoare a

Legii nr. 1/1977

privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităților de stat, în locul impozitului pe retribuție plătit de fiecare persoană s-a introdus impozitul pe fondul total de retribuire plătit de angajator.

14.

Totodată, prin paragraful 19 al

Deciziei nr. 466 din 23 septembrie 2014 , Curtea a observat că textul de lege criticat precizează că, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, și nu reglementează modalitatea de stabilire a salariilor brute/nete pentru perioada 1977-2001, și anume categoriile concrete de venituri care se includ în salariul brut/salariul net.

15.

Curtea, prin paragraful 16 al aceleiași decizii, a reținut că „verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești“.

16.

De asemenea, făcând trimitere la jurisprudența sa anterioară, Curtea a arătat că „modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, precum și a altor condiții și criterii de calcul al pensiilor țin de competența și opțiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic. Astfel, Parlamentul le poate stabili și modifica în raport cu posibilitățile financiare disponibile ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societății“.

17.

Adițional celor reținute prin

Decizia nr. 466 din 23 septembrie 2014 , Curtea reține că la stabilirea condițiilor de pensionare se ține cont de reglementările în vigoare la data depunerii cererii de pensionare, potrivit principiului tempus regit actum, și că, atât timp cât acestea se referă la dreptul la pensie ce se acordă pentru viitor, nu au semnificația încălcării principiului constituțional al neretroactivității legii civile, chiar dacă privesc în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare sau vechimea în muncă au fost realizate în trecut. În acest sens, Curtea, prin

Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, a reținut că, potrivit prevederilor

art. 47 alin. (2) din Constituție , cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială, în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Această prerogativă a legiuitorului nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii civile, atât timp cât dispozițiile de lege se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor.

18.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Magdalena Farkas în Dosarul nr. 3.593/83/2017 al Tribunalului Satu-Mare - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Satu-Mare - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.