Decizia nr. 859/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Ion Buțu în Dosarul nr. 861/54/2018 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.440D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la

deciziile nr. 613 din 10 octombrie 2019

și

nr. 627 din 7 octombrie 2021 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 6 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 861/54/2018, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Ion Buțu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui raport de evaluare a integrității emis de Agenția Națională de Integritate.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat contravine principiului egalității cetățenilor în fața legii, deoarece instituie diferențe de tratament fără a exista un criteriu obiectiv și rezonabil în ceea ce privește incompatibilitatea aplicabilă persoanei care deține funcția de viceprimar și care își păstrează statutul de consilier local prin raportare la consilierii locali care nu au o astfel de incompatibilitate.

6.

Textul de lege criticat nu este proporțional, rezonabil și nu vizează protejarea unor drepturi și interese colective, astfel încât restrângerea este nejustificată în raport cu

art. 53 din Constituție . Interdicția instituită de legiuitor este generală, îngrădind drepturile aleșilor locali necondiționat de existența unor raporturi juridice între unitatea administrativ-teritorială și societatea la care aceștia ar deține funcția de conducere. Restrângerea este nejustificată din perspectiva asimilării primarului cu viceprimarul. Viceprimarul este subordonat primarului, iar pe durata exercitării mandatului viceprimarul își păstrează statutul de consilier local [ art. 57 alin. (2)

și

(7) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ].

Legea nr. 215/2001

reglementează distincții între cele două funcții și un statut diferit al viceprimarului față de primar, distincții care nu se regăsesc în prevederile

Legii nr. 161/2003

unde statutul incompatibilităților celor două funcții este identic. Deși viceprimarul își păstrează statutul de consilier local, incompatibilitățile sunt diferite între funcția de consilier și aceea de viceprimar.

7.

În lipsa precizării motivului pentru care are loc restrângerea dreptului nu este justificată proporționalitatea măsurii cu situația care a determinat-o. De asemenea, nu este respectată condiția proporționalității între interesul general și cel particular, deoarece scopul pentru care a fost dispusă incompatibilitatea este generic și nu indică un anumit drept sau o libertate fundamentală ca interes legitim. De altfel, restrângerea drepturilor prevăzută de

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

nu este urmată de o compensare a limitării acestora.

8.

Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

10.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, făcând referire la punctul său de vedere transmis anterior și reținut în

deciziile Curții Constituționale nr. 347 din 7 mai 2015

și

nr. 12

și

nr. 13 din 19 ianuarie 2016 .

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992, republicată , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992, republicată , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, care aveau următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: [...] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice“. Curtea reține că partea introductivă a

art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003

a fost modificată prin

articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017

pentru modificarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluția legislativă criticată de autorul excepției de neconstituționalitate. De asemenea,

art. 87 alin. (1) lit. d)

a fost modificat prin

articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 17 iunie 2017. Ținând însă cont de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și de dispozițiile aplicabile cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că obiect al acesteia îl constituie dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017 .

14.

În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale

art. 16

- Egalitatea în drepturi și ale

art. 53

- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în ceea ce privește regimul incompatibilităților aleșilor locali aceasta a stabilit, cu valoare de principiu, că prevederile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

dau expresie voinței legiuitorului, care a apreciat că funcțiile publice care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice sunt incompatibile cu funcțiile private, specifice mediului de afaceri, întrucât cumulul acestora ar putea duce la atingerea interesului public și a încrederii cetățenilor în autoritățile administrației publice (a se vedea

Decizia nr. 347 din 7 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 21 iulie 2015, paragraful 21). Prin

Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Curtea a reținut că activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Totodată, prin

Decizia nr. 765 din 28 noiembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 8 februarie 2018, paragraful 19, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept.

16.

În prezenta cauză Curtea observă că o primă critică privește încălcarea prin textul de lege criticat a principiului egalității cetățenilor în fața legii, deoarece se instituie diferențe de tratament în ceea ce privește incompatibilitatea aplicabilă persoanei care deține funcția de viceprimar, prin raportare la consilierii locali care nu au o astfel de incompatibilitate.

17.

Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea

Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

18.

Aplicând aceste considerente la cauza de față, Curtea observă că, potrivit

art. 57 alin. (7) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , viceprimarul își păstrează statutul de consilier local. Atribuțiile sale sunt însă diferite de cele ale consilierilor locali, deoarece viceprimarul este subordonat primarului și este înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega din atribuțiile sale [ art. 57 alin. (2)

din același act normativ]. Așa fiind, nu se poate pune semnul egalității între persoanele care exercită funcția de consilier local și acelea care exercită funcția de viceprimar, situațiile diferite atrăgând incompatibilități diferite, specifice fiecăreia dintre cele două funcții. În aceste condiții nu poate fi primită critica privind încălcarea principiului egalității în drepturi prin

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

sub aspectul reglementării unor cazuri de incompatibilitate diferite aferente celor două funcții - viceprimar și consilier local.

19.

Cea de-a doua critică privește încălcarea

art. 53 din Constituție . Curtea constată că autorul nu identifică și nici din formularea criticii nu sunt identificabile dreptul sau libertatea restrânse prin textul de lege criticat. Or, aprecierea asupra respectării proporționalității restrângerii exercițiului unui drept sau unei libertăți nu se poate face în lipsa determinării dreptului sau libertății restrânse.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Buțu în Dosarul nr. 861/54/2018 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 87/2017

pentru modificarea

Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2021.