Anexă · Ministerul Educației

Anexa din 26 august 2022

privind aprobarea programelor școlare din categoria curriculum la decizia școlii, nivel liceal

prezumat în vigoare

Data actului: 26 august 2022
Emitent: Ministerul Educației
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 866 bis din 2 septembrie 2022
Citează: 10 acte
Structură: 0 articole · 106.737 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

ORDINUL nr. 4.800 din 26 august 2022 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 2 septembrie 2022.

Anexa 1 la OME nr.4800/26.08.2022

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

pentru disciplina opțională

EDUCAȚIE DIGITALĂ ȘI ABILITĂȚI MEDIA

Curriculum la decizia școlii, nivel liceal Clasele IX-XII

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr.

4800/26.08.2022

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina

„Educație digitală și abilități media”

reprezintă o ofertă educațională pentru curriculumul la decizia școlii, propusă la nivel național,

adresată elevilor din învățământului liceal, de la toate filierele, profilurile

și specializările din învățământul

preuniversitar.

Programa

fost

dezvoltată

buget

timp

1 oră/săptămână , pe

durata unui an școlar , incluzând un buget de timp de aproximativ 35 de ore pe an – o oră pe săptămână, însă structura cursului permite organizarea flexibilă a timpului de învățare. Prin elementele de fundamentare și prin modalitățile de structurare a competențelor digitale și a competenței de alfabetizare, oferta propusă aparține

zonei noilor educații

și

oferă soluții pentru câteva dintre provocările actuale ale sistemului educațional , având ca efect dezvoltarea capacității elevilor de a evalua mesajele din punctul de vedere al credibilității și al validității,

indiferent de sursa de comunicare. Educația digitală, așa cum este definită în documentele europene, implică dezvoltarea abilităților media și a competențelor critice de bază, precum abilitatea de a identifica conceptele-cheie din domeniul mass-media, de a face conexiuni între idei, de a pune întrebări pertinente, de a formula răspunsuri sau de a identifica erori logice și facilitează participarea responsabilă a tinerilor la interacțiunea cu mediul online, în condiții de siguranță și cu spirit etic.

Demersurile propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul și cu recomandările cuprinse în documente naționale, europene și internaționale, astfel:

Recomandării Consiliului Europei din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții;

Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic și social european și Comitetul regiunilor privind

Planul de acțiune pentru educația digitală {SWD(2018) 12 final}, Bruxelles, 17.1.2018 COM

Media and information literate citizens: think critically, click wisely !, UNESCO

Programa disciplinei

„Educație digitală și abilități media”

are în vedere aplicarea modelului de

proiectare curriculară centrat pe competențe . Centrându-se pe reperele de acțiune stipulate în documentele menționate, disciplina opțională va contribui la dezvoltarea competențelor cheie necesare oricărei persoane, pe de o parte pentru o dezvoltare și împlinire personală, inserție profesională, incluziune socială și cetățenie activă, dezvoltare durabilă, stil de viață sănătos, iar pe de altă parte pentru a face față schimbărilor sociale, economice, culturale și informatice. Se are în vedere formarea unei personalități armonioase, în care să se îmbine optim autonomia, responsabilitatea, încrederea în sine și în ceilalți, echitatea, integritatea fizică și morală, creativitatea, deschiderea spre inovare, spre comunicare inter și intrapersonală, spre atitudini care să susțină dezvoltarea durabilă.

Parcurgerea programei de către elevii care studiază acest opțional conduce la formarea profilului absolventului de clasa a XII-a prin faptul că îi pune pe aceștia în situația de a participa responsabil și creativ la o diversitate de interacțiuni în contexte variate, inclusiv profesionale și sociale, prin respectarea unor convenții de comunicare, dar și în situația de a evalua critic și reflexiv impactul tehnologiilor de informare și comunicare asupra propriei învățări, a vieții individuale și a relațiilor sociale, în general. De asemenea, acest opțional conduce la formarea profilului de competențe media și informaționale a absolventului, a unor competențe de

comunicare ce asigură integrarea cu succes a acestora în viața socială și profesională, făcându-i consumatori avizați de produse media și producători responsabili de conținut.

Competențele-cheie formate la disciplina

Educație digitală și abilități media , în principal, sunt:

competențe de alfabetizare;

competențe digitale;

competențe personale, sociale și de a învăța să înveți;

competențe cetățenești.

Principiile fundamentale care au orientat elaborarea programei sunt:

principiul relevanței, competențele și conținuturile fiind corelate cu nevoile reale și imediate ale elevilor;

principiul diversificării, strategiile, ofertele și situațiile de învățare sunt diversificate și adaptate grupului de elevi;

principiul transferulului, prin realizarea de conexiuni între textele abordate și viața cotidiană.

Structura programei școlare

include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: Competențe generale; Competențe specifice și exemple de activități de învățare; Conținuturi; Sugestii metodologice.

Competențele generale

evidențiază achizițiile finale ale studiului disciplinei, având un grad ridicat de generalitate și complexitate și reflectând contribuția disciplinei la realizarea profilului de formare a absolventului.

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezentând etape în formarea acestora.

Exemplele de activități de învățare

sunt situații de învățare propuse pentru formarea competențelor specifice, având un statut de recomandare. Profesorii au libertatea de a crea propriile activități de învățare pentru a forma competențele propuse de programă.

Conținuturile învățării

sunt mijloacele informaționale, valorice și practice prin care vor fi realizate competențele.

Sugestiile metodologice

sunt recomandări menite să orienteze cadrul didactic în proiectarea și desfășurarea activității didactice, ținând cont de specificul disciplinei. Cadrul didactic este invitat să ia în considerare, în desfășurarea procesului de predare-învățare-evaluare, de caracteristicile elevilor cu care lucrează, de experiențele și mediul cultural al acestora.

Lectura integrală și personalizată

a programei școlare și înțelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiții indispensabile necesare proiectării întregii activități didactice. Profesorii își pot concentra atenția în mod diferit asupra activităților de învățare și asupra practicilor didactice. Diversitatea situațiilor concrete face posibilă și necesară o diversitate de soluții didactice. Din această perspectivă, propunerile programei nu trebuie privite ca rețetare inflexibile. În planul activității didactice, echilibrul între diferite abordări și moduri de lucru trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale și al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte. Programa școlară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică și adecvarea demersurilor didactice la particularitățile elevilor.

Competențe generale

Utilizarea responsabilă și etică a conținuturilor și resurselor media și a aplicațiilor digitale

Crearea și transmiterea conținuturilor media

Analiza critic-reflexivă a informației și conținuturilor din domeniul media, accesate, căutate și stocate.

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Utilizarea responsabilă și etică a conținuturilor și resurselor media și a aplicațiilor digitale

Respectarea

principiilor

responsabilității

sociale

(libertatea

exprimare, libertatea presei, dreptul la imagine, la viață privată, drept de autor)

Exerciții de analiză și de interpretare a legislației specifice privind libertatea de exprimare, libertatea presei, dreptul la imagine și la viață privată, drepturile de autor (de exemplu, definițiile oferite de Art. 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului și Art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului)

Utilizarea pentru activități de analiză, de muncă individuală sau în grupe, respectiv de raportare și stocare a rezultatelor a unor resurse digitale de lucru (Padlet, Jambord etc.)

Aplicarea regulilor de explorare rațională a media pentru a avea un comportament adecvat și un consum mediatic echilibrat și pentru gestionarea responsabilă a propriei amprente digitale

Exerciții de autoevaluare a consumului media

Jurnalul de consum media

Exerciții vizând testarea siguranței în mediul on-line (de exemplu, prin valorificarea unor resurse digitale:

https://haveibeenpwned.com/ ,

https://howsecureismypassword.net/ )

Studii de caz vizând gestionarea amprentei digitale (de exemplu, prin valorificarea unor resurse digitale:

https://www.vpnm

entor.com/blog/what-does-google-know-about-you/ ,

https://adssettings.google.com etc.)

Recunoașterea paternității ideilor preluate prin intermediul comunicării în masă, prin respectarea drepturile de autor și prin evitarea plagiatului

Exerciții de analiză a legislației specifice (de exemplu: legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe (actualizată până în Aprilie 2011)

Jocuri de rol și studii de caz privind respectarea drepturilor de autor (de exemplu: Ce înseamnă dreptul de autor și drepturile conexe, ce protejează acestea și sunt ele la fel peste tot în lume? Cine deține drepturi de autor și cum ajută drepturile de autor creatorii, titularii de drepturi, consumatorii, societatea, economia și cultura ca întreg? Beneficiez automat de protecția prin dreptul de autor dacă, de exemplu, fac o fotografie cu telefonul meu sau trebuie să îmi înregistrez opera pentru a beneficia de protecție? Ce presupune încălcarea drepturilor de autor? Pot avea probleme din cauza încălcării drepturilor de autor? Și dacă nu știam că încalc drepturile de autor? etc.)

Utilizarea pentru activități de analiză, de muncă individuală sau în grupe, respectiv de raportare și stocare a rezultatelor a unor resurse digitale de lucru (Padlet, Jambord, Canva, VideoAnt etc.)

Crearea și transmiterea conținuturilor media

Utilizarea tehnicilor de bază de producere a mesajelor multimedia (structură, instrumente, difuziune, dinamică) și în elaborarea de conținuturi digitale și media de calitate

Exerciții de realizare de conținut media (știri, interviuri, fotografii, materiale video sau audio), respectând principiile de producere a acestora

Exerciții de reformulare a unor știri, respectând principiul piramidei inversate

Exerciții de producere de conținut valid pe rețelele sociale

Exerciții de autoevaluare a știrii produse

Exerciții de realizare a unor produse media în care să primeze interesul public

Aplicarea regulilor de bază cu privire la exprimarea în spațiul public exerciții de identificare/aplicare a regulilor de bază cu privire la exprimarea în spațiul public, inclusiv online

Exerciții de conștientizare a limitelor libertății de exprimare

Exerciții de valorificare a contextului în construcția mesajelor media (moment, publicitate contextuală, canal de difuzare)

2.3 Înțelegerea influenței media, precum și a modalităților prin care publicul se raportează la media și decodifică mesajele acesteia

Activități de discriminare între publicitate și propagandă

Analiza unor produse media de tip reclamă

Exerciții de identificare a limbajului persuasiunii în produsele media

Analiza critic-reflexivă a informației și conținuturilor din domeniul media, accesate, căutate și stocate

Identificarea

și

accesarea

surselor

încredere,

verificând

veridicitatea informațiilor

Joc de socializare-tipuri de dezinformare

Studii de caz care presupun verificarea informațiilor

Exerciții de tip vânătoarea de informații contrafăcute

Exerciții de tip agenți pentru dezinformare

Exerciții

identificare

camerelor

ecou

și

bulelor

informaționale

Aplicarea metodelor de explorare și de exploatare a informației prin utilizarea motoarelor de căutare avansate și a tehnicilor specifice de receptare

Exercitii de identificare a biasurilor/prejudecăților

Exerciții de identificare a comportamentelor deviante în spațiul online: cyberhondria și impulsivitate

Exerciții de conștientizare a personalizării online, a amprentei digitale etc.

Utilizarea instrumentelor specifice de navigare eficientă și a aplicațiilor în universul informațiilor media, în vederea identificării intenției de dezinformare

Exerciții de verificare a informației (căutarea vericală și căutarea orizontală)

Analiza unui produs media

Exerciții de discriminare dintre fapte și opinii vehiculate în media

Exerciții de evaluare a calității unor aplicații

Deconstrucția mesajelor media

Exerciții de identificare a cadrului deconstrucției mesajului media

A naliza unor produse media prin aplicarea celor cinci concepte fundamentale ale educației media (autor, format, conținut, public, scop)

3.5 Cunoașterea importanței mass-media și a furnizorilor de informație, inclusiv a legislației în domeniu

Realizarea discriminării între interesul public și interesul publicului

Rezolvare unor quizz-uri despre importanța media și a furnizorilor de informației

3.6. Detectarea mesajele dominate de stereotipuri, prejudecăți, discriminare, de reprezentările șablonate ale lumii înconjurătoare

Exerciții de identificare a stereotipurilor și prejudecăților vehiculate de produsele media

Exerciții de identificare a tendințelor de discriminare din produsele media

Realizarea unor anchete sau microcercetări pe tema reprezentărilor șablonate ale lumii înconjurătoare

Joc de rol

3.7 Identificarea tehnicilor de manipulare sau de propagandă folosite de mass-media, construind alternative personale la mesajele receptate, ca modalitate de rezistență la manipulare

Exerciții de identificare a diverselor tehnici de manipulare și de propagandă utilizate în produsele media, inclusiv din mediul digital

Construirea unei strategii de rezistență la manipulare

Exerciții de simulare

Dezbateri pe tema manipulării și propagandei

Conținuturi ale învățării

Domenii de conținut

Conținuturi

I. Mass-media și media. Mediul digital

Noțiuni introductive

Mass-media și media

Mediul digital

II. Drepturile și responsabilitățile receptorului și creatorului de conținut

Libertatea de exprimare și limitele libertății de exprimare

Creatorul de conținut

Drepturile de autor

III. Deconstrucția mesajelor media

Cadrul de deconstrucție a mesajelor media

Limbajul persuasiunii

IV. Rolul mass- mediei/mediei în societate

De la informație la știre. Fapte și opinii

Publicitate

Propagandă

Contextul în mesajele media

V. Sistemul mass- media

Sistemul mass-media

Rolul publicului

Agenda media

VI. Internet și rețele sociale

Expunerea selectivă. Bulele informaționale și camerele de ecou

Personalizarea on-line (indexarea pe motoarele de căutare, cookies, rețele social, blog/vlog)

Amprenta digitală/identitatea digitală (componentele amprentei digitale; dezvoltarea unei amprente digitale pozitive)

Tipuri de comportamente deviante în spațiul online

VII.

Dezinformarea

Tipuri de dezinformare

Tehnici de verificare a informației (căutare verticală/laterală, indicatori ai credibilității) și a

mesajelor fotografice și video

Sugestii metodologice

Programa oferă posibilitatea organizării flexibile a învățării într-un număr variabil de lecții. Scenariile didactice vor fi structurate după modelul: evocare (intrare în temă, actualizarea cunoștințelor),

constituirea

sensului

(predarea-învățarea

noi

cunoștințe),

reflecție

și extindere. Rolul central în procesul de predare-învățare îl are dezvoltarea competențelor-cheie vizate de prezenta programă.

Proiectarea activității didactice trebuie să fie precedată de lectura integrală a programei cursului opțional și de urmărirea logicii interne a acesteia. Textele/materiale selectate, în vederea dezvoltării competențelor generale vizate de prezenta programă, se recomandă a fi legate tematic de problematica abilităților media. Activitățile de învățare și strategiile de lucru propuse de către cadrele didactice trebuie să țină seama de experiența elevilor la această vârstă și să permită valorizarea pozitivă a acestora. Se recomandă ca în activitatea de predare-învățare a acestei discipline opționale să se utilizeze produse media disponibile pentru temele propuse, iar profesorii să urmeze și programul de formare continuă

Introducere în educația media,

derulate de Centrul de Jurnalism Independent sau programul de formare specific acestui CDȘ.

Se recomandă ca suporturile media selectate în vederea dezvoltării competențelor vizate de prezenta programă să fie legate de problematica lumii contemporane. Conținuturile vor fi selectate atât din media românească, cât și din universul media european și universal, inclusiv materiale concepute de Centrul pentru Jurnalism Independent pentru activități menite să dezvolte abilitățile media la elevi.

Se recomandă selecția unor conținuturi care pot ilustra tematici specifice: mass-media și media, mediul digital, drepturile și responsabilitățile receptorului și creatorului de conținut, rolul mass-mediei/mediei în societate, sistemul mass-media, Internetul și rețelele sociale, apps- uri, dezinformarea, propaganda și manipularea etc.

Strategii didactice

Competențele specifice se formează prin activitățile de învățare, de aceea este importantă realizarea conexiunii între ceea ce se învață și scopul învățării. În centrul demersului didactic se va afla elevul, iar în cadrul activităților didactice se va pleca de la experiențele de viață ale acestuia, aplicându-se principiile învățării experiențiale.

Se va apela la:

strategii inductive;

strategii bazate pe învățarea prin descoperire;

strategii de învățare problematizată;

strategii care valorifică jocul de rol;

strategii interactive.

Aspecte privind evaluarea

Evaluarea se va realiza, de regulă, prin metode complementare (observarea sistematică a comportamentului și a atitudinii față de învățare, interviul, portofoliul, autoevaluarea, jurnalul de lectură, e-proiectul etc.) care permit evaluarea reacțiilor, a învățării și a comportamentului elevilor.

Profesorul va aborda suporturile media selectate din perspectivă transcurriculară prin utilizarea metodelor interactive specifice dezvoltării gândirii critice, astfel încât să faciliteze înțelegerea universului media și a lumii contemporane, cu toate provocările ei.

Bibliografie

***

Media and information literate citizens: think critically, click wisely !, UNESCO

***

Recomandarea Consiliului

privind competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți

(2018/C 189/01) [Council Recommendation of 22 May 2018 on

key

competences

for

lifelong

learning

(2018/C

189/01)]

https://eur-

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF ,

https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf000037706

***

Constituția României

. (1991). https://www.constitutiaromaniei.ro/

***

Legea

nr.

148/2000

privind

publicitatea

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23593

*** Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate. (2002).

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/35209

*** Legea nr. 196 din 13 mai 2003 (*republicată*)privind prevenirea și combaterea

pornografiei*). (2003).

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/43795

Aiken, M. (2016).

The Cyber Effect, psihologia comportamentului uman în mediul online . Cyber Matrix Limited.

*** Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. (2001).

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413

Caulfield, M. A. (2017).

Web Literacy for Students Fact-Checkers . Pressbooks. Hartman-Caverly, S. (2018).

Learning Commons: Fake News: Evaluating Current Events

Coverage:

Evaluating

News

Information .

Learningcommons.dccc.edu; Delaware

County

Community

College.

https://learningcommons.dccc.edu/fakenews/test

Hatneanu, D. O. (2017).

Libertatea de exprimare în legislația românească

. Centrul pentru

Jurnalism

Independent.

https://www.cji.ro/wp-

content/uploads/2014/01/Libertatea-de-exprimare-in-legislatia-romaneasca-Final-

2.pdf

Jolls, T. (2008).

Literacy for the 21st Century . Center for Media Literacy.

Nedelcu, Anca,

Profilul de competențe ale cetățeanului educat media , Centrul pentru Jurnalism

Independent,

2021 https://cji.ro/profilul-de-competente-ale-cetateanului-

educat-media/

Worsnop, C. M. (2012).

Media Literacy through Critical Thinking. Teachers materials . University of Washington.

Ministerul Educației – Proiect

Profesionalizarea carierei didactice - PROF

PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014 – 2020

POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587

Anexa 2 la OME nr.

4800/26.08.2022

PROGRAMA ȘCOLARĂ

pentru disciplina opțională

EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ȘI DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE

Curriculum la decizia școlii pentru nivel liceal, clasele IX-X

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr.

4800/26.08.2022

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina

„ Educație incluzivă și dezvoltarea gândirii critice ”

reprezintă o ofertă educațională pentru curriculumul la decizia școlii, propusă la nivel național, adresată învățământului liceal, ciclul inferior al liceului. Programa a fost dezvoltată pentru

clasa a IX-a/clasa a X-a , cu un buget de timp de

1 oră/săptămână , pe

durata unui an școlar

și se constituie într-o ofertă educațională care promovează trasee particulare de învățare, pentru susținerea

nevoilor

și

intereselor

specifice

învățare

ale

elevilor,

având

caracter nediscriminatoriu prin însăși tematica abordată.

De asemenea, programa răspunde necesității de promovare a paradigmei

educației pentru toți , prin care se dorește transformarea mediului școlar într- unul care să corespundă în mod real nevoilor tuturor elevilor, fără discriminări, prețuind diversitatea și acordând șanse egale tuturor. Astfel, acest curriculum opțional este conceput din necesitatea de creare a unei școli incluzive, adică a unei școli ce asigură condițiile pentru ca toți copiii să-și poată atinge potențialul, bazându-se pe corectitudine.

Această programă școlară propune

o viziune integrată

asupra procesului instructiv-educativ, abordând o problematică semnificativă pentru viața socială concretă a fiecărui elev, care trebuie să devină

membru

activ

și

responsabil

comunității.

Una

dintre

problemele/provocările fundamentale ale societății actuale este diversitatea umană și gestionarea acesteia, astfel încât fiecare membru al societății să-și împlinească potențialul și aspirațiile într-un cadru socio- cultural tolerant și stimulativ.

Opțiunea pentru această disciplină poate fi realizată la

orice filieră și profil de liceu , în condițiile resurselor de timp prevăzute pentru curriculum la decizia școlii prin planurile-cadru de învățământ în vigoare. Tocmai de aceea

este evidentă structurarea acestuia

în jurul unei teme integratoare pentru mai multe arii curriculare.

Demersurile propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul și cu recomandările cuprinse în documente naționale, europene și internaționale, astfel:

` Documente naționale

ORDIN nr. 3239 din 5 februarie 2021 privind aprobarea documentului de politici educaționale Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al Curriculumului național

ORDIN nr. 3238 din 5 februarie 2021 pentru aprobarea Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii

OMECT nr. 1529/18.07.2007 privind dezvoltarea problematicii diversității în curriculumul național

Documente europene și internaționale

Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948)

Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (1989)

Cartea albă privind dialogul intercultural, Trăind împreună egali în demnitate, adoptată de Consiliul Europei (Strasbourg, 2008)

Educație

pentru

democrație

(Education

for

democracy),

Rezoluția

Națiunilor

Unite A/67/L.25 (2012)

Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului (2010)

Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație (Declarația de la Paris, 2015)

Recomandarea Consiliului European din 22 mai 2018 privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării.

Programa disciplinei ”Educație incluzivă și gândire critică” are în vedere aplicarea modelului de

formarea

unei

personalități

armonioase,

în

care

să

îmbine

optim

autonomia, responsabilitatea, încrederea în sine și în ceilalți, echitatea, integritatea fizică și morală, creativitatea, deschiderea spre inovare, spre comunicare inter și intrapersonală, spre atitudini care să susțină dezvoltarea durabilă.

Intrarea în învățământul liceal aduce cu sine schimbarea mediului educațional al elevului, necesitatea adaptării acestuia la noi contexte de învățare în care este necesar să manifeste toleranță, spirit colegial, incluziune. Profilul de formare al absolventului de învățământ obligatoriu, include abilități fundamentale așteptate, printre care și abilitatea de a gândi critic asupra realității. Oferta educațională contribuie la optimizarea procesului de învățare al elevilor prin implementarea practicilor didactice specifice unui mediu educațional incluziv prin activități didactice centrate pe dezvoltarea gândirii critice. Opționalul este unul aplicativ, centrat pe formarea de abilități necesare, parcurgerii de situații în care este solicitată rezolvarea de probleme, ca latură practică a gândirii.

Din perspectiva

competențelor-cheie și a profilului de formare al absolventului de clasa a IX-a,

această programă are în vedere, în primul rând,

competența civică

. Astfel, sunt vizate a fi formate la un nivel funcțional comportamente și atitudini care să exprime acceptarea și valorizarea diferențelor existente între oameni, empatia și responsabilitatea în contextul școlar și al comunității, în raport cu persoanele și grupurile aflate în situația de discriminare sau supuse riscului de a fi discriminate. De asemenea,

competența de literație

este dezvoltată prin implicarea elevilor în exprimarea de opinii, idei care privesc mediul școlar sau social din perspectiva incluziunii și din perspectiva raportării critice la diferite situații sociale.

Competența matematică

este inclusă prin utilizarea și analiza unor date statistice cu privire la fenomenele sociale presupuse de incluziune, iar

competențele în tehnologie și inginerie

prin identificarea unor soluții tehnologice pentru facilitarea incluziunii.

Competența

digitală

este

dezvoltată

prin

implicarea

elevilor

în

dezvoltarea

de conținuturi digitale care să promoveze incluziunea școlară și socială. Prin analiza posibilităților de dezvoltare personală într-un mediu incluziv este vizată

competența personală, socială și a învăța să înveți

Competența antreprenorială

este avută în vedere prin generarea unor idei inovative pentru activități și proiecte care să crească gradul de incluziune al mediului școlar și social apropiat, precum și prin lucrul individual și în echipă, care presupune planificare, organizare, obținerea de rezultate, evaluare, reflecție critică pentru implementarea respectivelor idei.

Competența de sensibilizare și exprimare culturală

este antrenată prin organizarea sau participarea de evenimente artistice care să promoveze și să dezvolte sensibilitatea pentru diferitele categorii de persoane care au nevoie de incluziune.

Programa își propune să dezvolte gândirea critică a elevilor din ciclul inferior al liceului în legătură cu un aspect extrem de important al vieții sociale actuale – integrarea școlară, socială, profesională, culturală etc. a tuturor membrilor societății, indiferent de caracteristicile fizice,

intelectuale sau culturale pe care le au aceștia.

Programa poate fi considerată o continuare și o completare a Educației sociale, studiate de elevi în ciclul gimnazial, cu precădere a disciplinei

Gândire critică și drepturile copilului

(clasa a V-a). Gândirea critică poate fi aplicată în toate domeniile cunoașterii și în toate domeniile activității umane. Prin modelul de învățare propus de programă, se urmărește formarea unei personalități implicate în analiza critică a mediului social, în cercetarea problemelor specifice acestuia, în identificarea și implementarea de soluții care să contribuie la construirea unei societăți democratice, tolerante și echitabile pentru toți membrii acesteia. Învățarea specifică acestei discipline este una care pornește de la experiențele personale ale fiecărui elev, experiențe care provin din mediul familial, școlar sau al comunității. Din perspectiva gândirii critice promovate de această programă, elevii vor învăța să fie atenți și să ia în considerare detaliile unei situații sociale, să pună sub semnul întrebării prejudecățile și obișnuințele sociale și să se angajeze cu argumente pertinente în susținerea unui punct de vedere care privește îmbunătățirea mediului social.

În consecință, acest opțional are un aport direct la formarea elevilor pentru a face față schimbărilor accelerate și complexe într-o eră a inovației și a transformărilor profunde, a unei noi paradigme a învățării într-o școală incluzivă și dincolo de aceasta, într-un spațiu fizic cunoscut, familiar sau dincolo de ecran, prin sisteme blended learning omniprezente în educație.

Structura programei școlare

include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: Competențe generale; Competențe specifice și exemple de activități de învățare; Conținuturi; Sugestii metodologice.

Competențele generale

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezentând etape în formarea acestora.

Exemplele

activități

învățare

sunt

situații

învățare

propuse

pentru

formarea competențelor specifice, având un statut de recomandare. Profesorii au libertatea de a crea propriile activități de învățare pentru a forma competențele propuse de programă.

Conținuturile învățării

sunt mijloacele informaționale, valorice și practice prin care vor fi realizate competențele.

Sugestiile metodologice

Lectura integrală și personalizată

Competențe generale

Interpretarea critică a unor informații, fapte și atitudini sociale din contexte diferite ale vieții școlare, comunitare și profesionale, prin utilizarea de achiziții specifice domeniului social

Elaborarea unor instrumente care vizează îmbunătățirea relațiilor sociale între diferite persoane și grupuri din comunitate, prin antrenarea strategiilor de gândire critică

Participarea la proiecte/activități ce presupun responsabilitate în luarea deciziilor și contribuie la dezvoltarea personală și socială

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Utilizarea corectă a conceptelor/terminologiei specifice educației incluzive

Realizarea unui glosar cu termeni specifici identificați în diferite texte lecturate sau a unei cărți, utilizând aplicații digitale ;

(de exemplu Mindmeister, Coogle, Gitmind)

Abordarea unor texte-suport prin utilizarea unor metode de gândire critică (de exemplu Sinelg, Știu-Vreau să știu-Am învățat, Jurnalul cu dublă intrare).

Exerciții tip debate, pe baza unor afirmații/enunțuri referitoare la diferite aspecte ale educației incluzive

Exerciții de structurare a informației prin metode specifice evocării, ca de exemplu:

„Ciorchinele”, „Termenii cheie” sau utilizând aplicația Mindmap

Tehnici de exprimare orală și/sau scrisă a reacțiilor și opiniilor față de texte literare și nonliterare care conțin concepte specifice educației incluzive

Discuții de grup pentru dezvoltarea gândirii critice (de exemplu, pornind de la întrebările ”Ce?, Cine?, Unde?, Când?, De ce?)

Eseul de cinci minute pornind de la întrebarea: Cum crezi că ai putea sprijini un coleg cu cerințe educative speciale?

Identificarea unor informații fapte, situații sociale relevante privind dificultățile cu care se confruntă oamenii în ceea ce privește integrarea socială.

Realizarea unor exerciții de reflecție folosind diferite metode (de exemplu, Pălăriile gânditoare)

Alcătuirea unui portofoliu digital (articole, fotografii, înregistrări video și audio) care să surprindă diversitatea socio- culturală la nivel local/regional/național si problemele integrării

Participarea la jocuri de rol în relație cu diverse contexte specifice educației incluzive

Studii de caz pornind de la situații reale ce relevă dificultăți cu care se confruntă oamenii în integrarea socială

Identificarea barierelor în calea accesului la educație pentru toți copiii de vârstă școlară

Formularea unor puncte de vedere personale cu privire la aspectele identificate.

Analiza unor mesaje cuprinse în texte (orale și scrise), tutoriale video, pagini web, filme, publicitate, muzică, în care este promovat dreptul la educație și în

care sunt încălcate unele drepturi

Formularea unor drepturi, reguli pentru grupuri sau persoane dezavantajate pe baza valorilor și principiilor etice comune în cadrul unei activități de tipul: „Parlamentar pentru o zi”, „ Primar pentru o zi”

Evidențierea cauzelor și efectelor istorice și contemporane ale discriminării pentru a anticipa consecințele acesteia.

Vizionarea unui film în care pot fi identificate aspecte ce privesc discriminarea

Exerciții de identificare a comportamentelor discriminatorii, pe baza unor texte/ filme suport

Analizarea, în echipă, a unor studii de caz, în ceea ce privește problema incluziunii în lume

Realizarea unui colaj, în echipă, intitulat „STOP, Discriminarea!” ;

Cunoaște înainte să judeci!

Realizarea unui afiș cu mesaje prin intermediul cărora este combătută discriminarea (de exemplu utilizând aplicația Canva)

Exerciții de exprimare a propriilor opinii, gânduri și sentimente, precum și susținerea acestora cu argumente în fața unui public

Exerciții care vizează manifestarea toleranței și a acceptării opiniilor celor din jur

Realizarea unui sondaj de opinie în vederea identificării persoanelor discriminate

Exerciții de formulare a unor indicatori pentru elaborarea unei grile de apreciere și încadrare a persoanelor în diverse tipuri de vulnerabilitate

Exerciții de tip „Biblioteca vie”

Exersarea abilității de a gândi critic asupra realității prin analizarea unor atitudini și comportamente raportate la valori dezirabile.

Utilizarea analizei SWOT în identificarea punctelor tari, punctelor slabe, amenințări și oportunități pentru școala tradițională și cea incluzivă

Utilizarea diagramei Venn pentru stabilirea asemănărilor și deosebirilor dintre școala tradițională și școala incluzivă

Realizarea unor eseuri pe o temă la alegere

Studiu de caz – Poveștile copiilor

Dezbatere la nivelul clasei de elevi despre atitudini și comportamente raportate la valori dezirabile.

Elaborarea unui cvintet cu tema: Valorile incluziunii

Abordarea creativă a trăsăturilor caracteriale pozitive (de exemplu „Norul de cuvinte” prin utilizarea aplicației WordArt)

Elaborarea unor instrumente care vizează îmbunătățirea relațiilor sociale între diferite persoane și grupuri din comunitate, prin antrenarea strategiilor de gândire critică

Realizarea,

unor

„scenarii

viață”

pentru

persoanele

grupurile

sociale discriminate, în conformitate cu caracteristicile societății.

Identificarea unor probleme sau nevoi la nivelul școlii/comunității locale privind educația incluzivă

Realizarea unei burse a sugestiilor pentru organizarea unui eveniment dedicat incluziunii (în familie, în comunitate)

Elaborarea unor eseuri tematice argumentative referitoare la problematica discriminării prin folosirea informațiilor din diferite surse

Jocuri de rol care să simuleze situații posibile de discriminare precum și modalități de rezolvare a acestora

Exercițiu de reflecție- „Linia valorilor incluzive”

Participarea la realizarea regulamentului clasei, care să evidențieze drepturile și obligațiile fiecăruia, utilizând de exemplu, aplicațiile Book Creator, Story Jumper, Canva

Organizarea unor activități comune în parteneriat cu elevi de la unități de învățământ special, pentru marcarea evenimentelor dedicate persoanelor aparținătoare grupurilor vulnerabile; De exemplu:

martie-

„Ziua

internațională

pentru

eliminarea

discriminării

rasiale”,

16 noiembrie - „Ziua Toleranței”, 20 ianuarie- „Ziua internațională a acceptării”

Realizarea unor afișe privind strategiile de reducere a discriminării din școală sau comunitate

Aplicarea strategiilor de gândire critică în realizarea unor instrumente utile, cu scopul de a crește incluziunea la nivel școlar și social.

Realizarea planului unor investigații/cercetări prin constituirea unui grup de discuții pe o rețea de socializare (de exemplu utilizând metoda

Gândiți-lucrați în perechi-comunicați )

Elaborarea unui chestionar privind practicarea/respectarea în școală a comportamentelor care se raportează la valorile educației incluzive

Analiza datelor/informațiilor obținute în vederea stabilirii strategiei de acțiune

Invitarea unor reprezentanți ai instituțiilor/organizațiilor civice în vederea cunoașterii tipurilor de proiecte desfășurate de acestea și a posibilităților de implicare a elevilor în activități de voluntariat

Realizarea activităților de voluntariat, centrate pe aspectele incluziunii, formularea și rezolvarea de probleme cu care se confruntă membrii unei comunități

Implicarea în activități diverse cu scopul de a promova colaborarea, munca în echipa și acceptarea diversității.

Realizarea, în echipă, a unor reportaje despre acțiuni privind incluziunea la nivelul comunității, folosind resurse multimedia și aplicații interactive, (de exemplu aplicațiile

Flipgrid, Movie Maker etc.)

Realizarea și aplicarea, în mini grupuri, a

unor chestionare privind identificarea practicilor incluzive din scoală/comunitate

Organizarea, în echipă, a

unor campanii de promovare în școală sau în comunitate a proiectelor ce vizează acceptarea diversității, sensibilizarea

în ceea ce privește

incluziunea prin afișe, fluturași, colaje, scenete, filme scurte, utilizând

aplicații diverse (de exemplu: Word-Art, Chater-kid, Canva, Loom, Stop Motion, Quik GoPro, Google Forms etc.)

Dezvoltarea

capacităților de a susține și de a promova o educație liberă, echitabilă și de calitate

Dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media referitoare la problemele grupurilor de apartenență și ale comunității, ca punct de plecare pentru inițiative de participare civică

Exerciții de realizare a unor micro-proiecte individualizate (individuale) pentru formarea (și dezvoltarea) unui comportament dezirabil, optimist și eficient

Realizarea unui discurs de sensibilizare pe tema incluziunii cu suport EdPuzzle

Realizarea de către elevi a unui Minighid comportamental – „Atitudinile elevilor în școala incluzivă”

Participarea la proiecte/activități ce presupun responsabilitate în luarea deciziilor și contribuie la dezvoltarea personală și socială

Elaborarea unor proiecte cu impact în comunitate, care promovează incluziunea și combat comportamentele de discriminare

Implicarea elevilor, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în elaborarea unor proiecte, pe diferite teme de educație incluzivă prin: alegerea temei, formularea unor alternative de soluționare, alegerea unei soluții dezirabile, identificarea unor resurse relevante

Organizarea și derularea în echipă a unui proiect de promovare a educației incluzive la nivelul comunității.

Participarea activă (pe perechi/ pe echipe) la realizarea proiectelor propuse, potrivit sarcinilor de lucru asumate/atribuite

Implicarea elevilor în mod (inter)activ,

participativ și colaborativ în activități de învățare, utilizând metode de învățare de tip nonformal

Teatru de umbre (realizat de echipe mici) în care elevii pot demonstra/arăta

comportamente umane ce promovează educația incluzivă.

Derularea unui proiect pe o temă dată, de exemplu „Unitate în diversitate”, Oameni și locuri din comunitate”

Valorificarea rezultatelor activităților de

educație incluzivă în contextul dezvoltării

durabile a societății.

Organizarea unor întâlniri culturale la care să participe reprezentanții instituțiilor partenere, în cadrul cărora pot fi valorificate rezultatele obținute în activități care vizează educația incluzivă

Realizarea de expoziții de pictură și fotografie, cu lucrările elevilor pe teme de educație incluzivă

3.4.Aplicarea cunoștințelor și deprinderilor dobândite în situații de viață/experiențe de viață pentru promovarea dezvoltării durabile.

Realizarea unei pagini web, referitoare la participarea elevilor școlii la activități civice/de voluntariat/incluziune în comunitatea în care trăiesc

Realizarea unui videoclip de animație Stop Motion referitoare la participarea elevilor școlii la activități civice/de voluntariat/incluziune în comunitatea în care trăiesc

Elaborarea unor jurnale de învățare care valorizează experiența participării la activități ce vizează incluziunea

Conținuturi ale învățării

Domenii de conținut

Conținuturi

I. Societatea și diversitatea ei.

Educația incluzivă: concepte, abordări, definiții, dimensiuni.

Politici incluzive . Instituții și organizații care promovează incluziunea.

Principiile și valorile unei societăți incluzive. (acceptarea și respectarea diversității, valorizarea pozitivă a diferențelor, tratamentul egal al persoanelor, solidaritate, promovarea incluziunii sociale, dialogul intercultural).

Elementele mediului educațional incluziv, prietenos învățării. Valori ale incluziunii.

Culturi incluzive (concepții, atitudini, tradiții, obiceiuri).

Modernitatea, globalizarea și dialogul culturilor privite din perspectiva educației incluzive.

II. Învățăm să trăim împreună

Discriminarea. Tipuri de discriminare.

Școala tradițională versus școala incluzivă. Înțelegerea percepției „celuilalt” . Măsuri afirmative.

Trăsături ale grupurilor și societăților incluzive.

Interculturalitatea și dimensiunile sale, premisele dezvoltării durabile.

Strategii și practici incluzive.

Gândire liberă vs. stereotipuri și prejudecăți.

Responsabilitate și implicare în societatea incluzivă.

III. Depășind indiferența la diferențe- Proiectul educațional

Proiectul educațional

Elaborarea și derularea unui proiect care promovează valorile incluziunii.

Alegerea temei

Elaborarea fișei de proiect

Derularea proiectului propus

Evaluarea proiectului propus

Parteneriatul, factor important în reușita educației incluzive.

Sugestii metodologice

În aplicarea programei, se recomandă valorificarea întregului potențial educativ al disciplinei, crearea oportunităților de comunicare și de manifestare a autonomiei în gândire prin exersarea strategiilor de gândire critică.

Programa școlară oferă cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe experiențe de învățare, potrivit specificului competențelor care trebuie formate, prin prezentarea unor exemple de activități de învățare ce au caracter orientativ. Activitățile de învățare prezentate se pot utiliza în activitatea de predare-învățare-evaluare desfășurată atât în cadrul sălii de clasă, cât și online, context care a adus perspective noi învățării școlare. Pe fondul evoluției tehnologiilor din ultimii ani, mediul educațional trebuie să pună la dispoziție o serie de posibilități ce facilitează instruirea în sistem blended- learning.

Abordarea metodologică

a disciplinei

Educație incluzivă și dezvoltarea gândirii critice

are în vedere respectarea următoarelor aspecte:

selectarea și diferențierea metodelor și a procedeelor didactice, atât în raport cu competențele vizate cât și cu nivelurile de complexitate a achizițiilor de învățare (cunoaștere și înțelegere, explicare și interpretare, gândire critică, aplicare) prevăzute de programă;

încurajarea profesorului în aplicarea metodelor didactice centrate pe dezvoltarea abilităților de gândire critică la elevi, în scopul îmbunătățirii performanțelor în învățare;

proiectarea unor strategii educaționale diferențiate, centrate pe elev, ținând cont de trăsăturile de personalitate și de nevoile de formare ale acestuia;

utilizarea de resurse cât mai variate, adecvate finalităților urmărite și care îi implică pe elevi în propria formare- documente școlare și de politică educațională, lucrări de specialitate cu caracter metodico- științific, sisteme multi-media, studii de caz, simulări etc.;

diversificarea oportunităților de integrare eficientă a tehnologiilor

de informare și comunicare în activitatea didactică;

integrarea în activitățile didactice a

resurselor educaționale deschise privind securitatea online, non-discriminarea și etica în comunicarea la distanță;

evaluarea sistematică a performanțelor fiecărui elev, în raport cu competențele precizate în programa școlare;

Aplicarea creativă a programei

solicită din partea profesorului o abordare deschisă și flexibilă care să permită analizarea aspectelor sensibile ale pedagogiei centrate pe antrenarea abilităților de gândire critică, pe formarea atitudinii critic reflexive asupra problematicii incluziunii. Proiectarea lecțiilor se poate realiza ținând seama atât de modelul proiectării secvențiale cât și alte

modele, de exemplu „Evocare-Realizarea sensului-Reflecție” (ERR), configurat ca un cadru de gândire și de învățare propice dezvoltării gândirii critice.

Dezvoltarea competențelor cheie , considerarea elevului ca subiect al activității instructiv- educative și orientarea acesteia spre formarea competențelor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigențe ale învățării durabile, printre care:

utilizarea

unor

strategii

didactice

care

să

pună

accent

pe:

construcția

progresivă

a cunoștințelor, consolidarea continuă a capacităților, dezvoltarea creativității elevilor; abordări flexibile și parcursuri didactice diferențiate, învățarea la distanță, sau a celei mixte (eng.

blended learning ) . Strategiile de predare- învățare recomandate în activitățile didactice sunt:

strategii activ-participative și interactive , bazate pe reflecție individuală și colectivă, dezbateri, tehnici ale gândirii critice;

strategii de învățare bazată pe proiect

– care își propun implicarea elevilor în activități de grup, în vederea realizării de investigații pe o temă dată sau la alegere;

utilizarea în demersul didactic a

metodelor specifice

dezvoltării gândirii critice

(de exemplu, pentru

Evocare :

Ciorchinele, Gândiți/lucrați în perechi/comunicați, Predicția, Termenii cheie dați inițial, Interviul ; pentru

Realizarea sensului :

Lectura și scrierea, Audierea unei prelegeri, Jurnalul dublu, Mozaicul, Ghidurile de studiu/învățare, Metoda cadranelor, Jocul de rol bazat pe empatie ; pentru

Reflecție :

Rețeaua de discuții, Linia valorilor, Eseul, Scrierea liberă, Turul galeriei, Cvintetul, Lasă-mi mie ultimul cuvânt ) dar și a metodelor de predare în sistem blended-learning (Flipped Classroom sau Clasa inversată, Gamification sau Ludificarea, Învățarea bazată pe proiecte, Webinarul sau Seminarul Web)

adaptarea și utilizarea metodelor didactice pentru procesul de predare-învățare în sistem online și blended-learning:

pentru varianta sincron

pot fi utilizate metode, tehnici, procedee didactice activ- participative

cum

fi :

expunerea,

conversația,

explicația,

demonstrația, modelarea, jocul de rol, studiul de caz, dezbaterea, simularea, „Patru colțuri”, „Fish- bowl”,

„Starbursting”

(explozia

stelară

„Turul

galeriei”,

metoda

FRISCO, brainstorming, Metoda „Jigsaw” puzzle (metoda experților). Dintre metodele nonformale

propunem:

Biblioteca

vie,

Cafeneaua

publică,

Teatrul

Forum, Storytelling.

Toate aceste metode vor încuraja manifestarea capacității empatice și a spiritului critic. Avantajele activității sincron sunt: suport material bogat, din surse variate, posibilitatea oferirii unui feedback imediat, clarificarea unor aspecte în timp real.

pentru varianta asincron

pot fi utilizate metode, tehnici, procedee didactice ca: exercițiul, munca cu cartea, experimentul, metode de facilitare grafică: ciorchinele, harta conceptuală, diagrama Știu- Vreau să știu-Am învățat, Diagrama Plus-Minus- Interes, Diagrama „Ce am, de ce am nevoie”,

Studiul de caz. Dintre metodele nonformale pot fi aplicate în varianta asincron metode ca: PhotoVoice, metoda Atelierului.

În activitățile asincron i se oferă elevului posibilitatea de a realiza o documentare riguroasă, de a identifica surse credibile de informații, de a construi discursuri de impact, de a-și analiza și perfecționa calitățile personale.

utilizarea

platformelor educaționale , de exemplu GSuite for Education cu aplicația Google Classroom, Moodle, Microsoft Teams, Edmodo care facilitează transmiterea unor materiale didactice sau constituirea unor portofolii virtuale;

alternarea

formelor de organizare a

activității elevilor

(frontală, individuală, binom/ perechi și în grupuri mici). Exersarea cooperării pentru realizarea unei sarcini de lucru se poate realiza și în cazul predării- învățării în sistem blended- learning prin utilizarea sălilor pentru sesiuni de lucru în Google Meet, Microsoft Teams utilizarea documentelor

sau prezentărilor colaborative cu drepturi de editare pe grupe din Google Drive sau Jamboard pentru grupuri de lucru colaborative, breakout rooms în Zoom.

Modelul

Evocare - Realizarea sensului - Reflecție

(ERR)

Noile cerințe ale învățământului românesc urmăresc

dezvoltarea gândirii critice a elevilor , prin

folosirea metodelor și tehnicilor activ-participative . Abilitatea de a gândi critic se dobândește pas cu pas, permițând elevilor să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de câte ori există o situație de învățare.

E-R-R., evocare – realizarea sensului – reflecție, este un model trifazic eficient de proiectare și desfășurare a procesului de predare-învățare- evaluare, care sintetizează, păstrând coerența activității, cele nouă momente clasice, cunoscute ale lecției.

Acest parcurs didactic favorizează aplicarea modelului comunicativ, evidențiind momentele cheie ale lecției, precum și declanșarea întrebărilor reflexive și stabilirea unei strategii prin care elevul ajunge la învățarea noilor conținuturi, corelând elemente din diverse domenii ale cunoașterii. În egală măsură, modelul permite proiectarea unor scenarii didactice variate, demersul didactic integrând etapa cognitivă și accentuând valențele asociative prin abordarea integrată.

Pe de altă parte, corelarea acestor structuri cu cele trei dimensiuni temporale, trecut, prezent și viitor, conturează sensul și coordonatele comune ale învățării și dezvoltării.

Dacă învățarea este căutare și descoperire a înțelesurilor, ea se realizează gradual și procesual prin integrarea de concepte în sisteme tot mai largi și complexe. Într-un scenariu didactic menit să conștientizeze elevul cu privire la direcțiile de acțiune care validează o școală incluzivă și derivă dintr-o mentalitate de creștere, modelul E – R – R privilegiază integrarea cunoștințelor în sfera preocupărilor elevilor. Calitatea demersului rezidă în capacitatea profesorului de a valida cunoștințele anterioare ale elevilor, indiferent de domeniul acestora, de a urmări monitorizarea înțelegerii și, îndeosebi,

deschide

calea

spre

reflecție.

Discuțiile

asupra

diferențelor

pot

evidenția subiectivitatea comprehensiunii.

Acesta este un proces individual, iar cadrul

didactic trebuie să înțeleagă modelele mentale pe care le folosesc elevii pentru a proiecta activități cât mai motivante. Evocarea, realizarea sensului și reflecția sunt deopotrivă etape ale lecției și etape ale înțelegerii, ale gândirii, învățării și dezvoltării. Pentru a-i ghida pe elevi spre înțelegere, cadrul didactic le oferă un cadru de gândire și învățare perceput ca o strategie integră și bine structurată. Acest cadru este construit plecând de la următoarea

premisă :

ceea ce știm determină ceea ce putem învăța.

Etapele cadrului sunt:

evocarea

(în această etapă se realizează o diversitate de

activități cognitive esențiale),

realizarea sensului

(este etapa în care cel care învață vine în contact cu noile informații sau idei) și

reflecția

(în această etapă elevii își consolidează cunoștințele noi, exprimând în propriile lor cuvinte ideile și informațiile întâlnite).

Proiectul educațional

Programa, prin competențele formulate și tematica propusă, permite abordarea învățării în

perspectivă constructivistă , valorificând experiențele concrete ale copiilor și propunând situații specifice, experiențiale de învățare, asigurând astfel o învățare personală, autentică, durabilă, bazată pe trăiri, sentimente și interpretări proprii ale experiențelor trăite, propuse structurat sau semi- structurat. Această abordare permite cadrului didactic utilizarea creativă a spațiului școlar (aranjarea sălii de clasă în moduri diferite, facilitând comunicarea în grupuri mici, de exemplu), dar și utilizarea spațiilor din afara clasei (ex. în cadrul comunității), precum și valorificarea unor parteneriate cu actori relevanți la nivel local, pentru a-i implica pe elevi în activități variate de învățare.

Se recomandă realizarea unor activități de tip

proiect

(elaborarea de proiecte cu impact în comunitate, care promovează incluziunea și combat comportamentele de discriminare), care necesită lucru în echipă și prin care elevii să fie implicați în exerciții de luare a deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme ce vizează incluziunea la nivelul școlii si comunității. Se va avea

în

vedere

aplicarea

strategilor

gândire

critică

în

realizarea

unor

micro-proiecte

individualizate

pentru formarea și dezvoltarea unui comportament dezirabil, optimist și eficient, în parteneriat cu alți factori responsabili, care să crească incluziunea la nivel școlar și social.

Derularea propriu-zisă a unui proiect de educație incluziva se poate realiza, de exemplu, potrivit următoarei structuri metodologice:

Identificarea temei de lucru.

Planificarea culegerii de informații.

Culegerea de informații (interacțiuni multiple, inclusiv cu membri ai comunităților minoritare locale, dacă este cazul).

Sinteza informațiilor și realizarea produsului.

Prezentarea produsului realizat.

Reflectarea asupra întregii experiențe: achiziții dobândite (cunoștințe, abilități, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea și implementarea proiectului

Învățarea bazată pe proiect presupune atât culegerea de informații de către elevi, prelucrarea și sintetizarea acestora cât, mai ales, interpretarea și reflecția personală, cooperarea în realizarea sarcinilor. Fiind un opțional integrat, proiectele se pot centra pe o temă sau pe un ansamblu de teme integrate, iar prin încercarea de a răspunde la anumite întrebări semnificative, elevii sunt puși în situația de a traversa, prin investigare și explorare, granițele disciplinare tradiționale. Temele abordate în proiecte pot avea în vedere, de exemplu: participarea civică a minorităților și/sau a imigranților; o problemă concretă privind relațiile locale, integrarea unei minorități defavorizate; personalități locale care ilustrează diversitatea și interferențele culturale; realizarea unor reportaje despre acțiuni privind incluziunea la nivelul comunității, ș.a.

Recomandări privind evaluarea.

Demersul educațional centrat pe competențe presupune utilizarea unor modalități diverse de evaluare. Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea de forme și instrumente complementare, cum sunt: autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor, dar și a platformelor și aplicațiilor în condițiile în care activitățile didactice se desfășoară online sau blended-learning.

corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară;

valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;

recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale;

utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor școlare;

Modalități de evaluare ce pot fi utilizate în activitățile online și blended-learning:

accentuarea funcției motivaționale a evaluării și susținerea efortului de învățare.

Exemple oferite de elevi pe aviziere virtuale ( scrie 2-3 propoziții pe care nu le-ai înțeles din materialul studiat, scrie trei lucruri pe care le-ai înțeles, creează harta mentală a lecției- realizate cu ajutorul aplicației Padlet);

Eseul;

Activități de reflecție- Jamboard;

Activități de feedback- Kahoot;

Materiale video interactive- Edpuzzle, Nearpod, LearningApps, Wordwall, Quizzes;

Grila de observare a comportamentului de gândire critică;

Procesul de evaluare va pune accent pe:

Testul editat folosind exclusiv calculatorul și platforme care oferă posibilitatea realizării testelor: Microsoft Forms, Google Forms, Moodle;

Elaborarea unor lucrări sau dezvoltarea unui proiect și prezentarea acestuia folosind softuri de prezentare;

Chestionare care pot fi aplicate colegilor; analiza rezultatelor obținute la aceste chestionare

Realizarea unor filme scurte, pe teme date;

e-Portofoliul.

Bibliografie

Legislație:

*** European Comission, Key competences.

http://ec.europa.eu/education/schooleducation/competences_en.htm

https://www.euroed.ro/userfiles/GhidCadre%20didactice2.pdf

https://www.dvv-international.de/fr/education-des-adultes-et-developpement/num

eros/ead-

832016-aptitudes-et-competences/section-4-voila-ce-quil-vous-faut/lesprit-critique-une-

competence-cle-pour-lavenir

https://espritcritique.info/

ORDIN nr. 3239/2021 din 5 februarie 2021 privind aprobarea documentului de politici educaționale Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului Național. Cadrul de referință al Curriculumului Național, Ministerul Educației

METODOLOGIE din 5 februarie 2021 privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, Ministerul Educației

Institutul de Științe ale Educației,

Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului Național, Document de politici educaționale , aprobat prin OMEC nr. 5765 din 15.10.2022

Lucrări generale și de specialitate:

Bernat, S.(2003).

Tehnica învățării eficiente . Cluj-Napoca:Presa Universitară Clujeană.

Boisvert, J. (1999).

La formation de la pensée critique: théorie et pratique. Chapitre 1: La pensée critique

. Bruxelles: De Boeck

http://www.teluq.ca/ted1270-v2/media/pdf/texte_Boisvert.pdf

Cozma, T, Gherguț, A. (2000).

Introducere în problematica educației integrate , Iași: Ed. Spiru Haret.

Crețu, D. (2001).

Proiectul Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice. Fundament pentru un nou cadru de predare-învățare.

Revista AFT nr 3/2001

http://www.actrus.ro/reviste/3_2001/rev2s.html

Dumitru I. Al. (2001).

Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă . Timișoara: Ed. de Vest.

Dumitru, D. (2013).

Cui îi e frică de gândirea critică ? Programele educaționale integrate și gândirea critică . București: Ed. Universității.

Elder, L. & Paul, R. (1994).

Critical thinking: Why we must transform our teaching.

Journal of Developmental Education, 18, pp. 34-35.

Ennis, R. (2012).

A taxonomy of critical thinking dispositions and abilities . In Joan Baron and Robert Sternberg (Eds.)

Teaching Thinking Skills: Theory and Practice

. New York: W.H.

http://www.oracler.ro/fodlink/a%20kreativ%20szemely.htmlFlavell

Facione,

(2020).

Critical

Thinking:

What

and

Why

Counts

https://www.insightassessment.com/

wp-content/uploads/ia/pdf/whatwhy.pdf

Gherguț, A. (2016).

Educație incluzivă și pedagogia diversității . Iași: Ed. Polirom.

Greenspan, S. Wieder, S. (1998).

The child with special needs. Boston:

Da Capo Presss - Perseus Books.

Mara, D., (coord.) (2014).

Rolul parteneriatului în educația incluzivă . București: Ed. Didactică și Pedagogică.

Mara D., Hunyadi, D, (coord.) (2018). Școala incluzivă în societatea actuală . București: Ed. Universității.

Mareș, T., Ivan, S., (2013).

Egalitatea de șanse în educație, dezvoltarea personală și integrare socială . București; Ed. Universității.

Miclea, M. (1994).

Psihologie cognitivă . Cluj-Napoca: Casa de Editură Gloria.

Miclea, M., Lemeni, G. (coord.) (2010).

Consiliere și orientare. Ghid de educație pentru carieră , Ed. ASCR

Nelsen, J., Escobar, L. (2016).

Disciplina pozitivă. Ghidul profesorului de la A la Z. Sute de soluții aplicabile în clase pentru aproape orice problemă de comportament , Cluj-Napoca: editura

Playful Learning.

Nicu, A. (2007).

Strategii de formare a gândirii critice . București: Editura Didactică și Pedagogică.

Pânișoară, I. O. (coord.) (2022).

Enciclopedia metodelor de învățământ , Ed. Polirom.

Perrenoud, Ph. (2010).

De l’exclusion à l’inclusion : le chaînon manquant .

Educateur , n° spécial, 7 mai, 13-16 aculté de psychologie et des sciences de l'éducation Université de Genève

Ridgeway, V. G. (2005).

Reading and Writing for Critical Thinking: Open minds, open hearts, open schools.

Literacy & Social Responsibility

Roșan, Adrian (coord.).(2015).

Psihopedagogie specială. Modele de evaluare și intervenție.

Scheau, I. (2004).

Gândirea critică: metode active de predare- învățare . Cluj-Napoca: Editura Dacia Educațional.

Iași:Polirom.

Steele, J.L. (2001).

The Reading and Writing for Critical Thinking Project: A Framework for School Change . Chapter 1. In D. Klooster, J. Steele, & P. Bloem (Eds.),

Ideas Without Boundaries: International Educational Reform through Reading, Writing and Critical Thinking

. International

Reading

Association

(capitol

disponibil

online

adresa

http://www.rwctic.org/The-Reading-and-Writing-for-Critical-Thinking-Project-2.pdf

)

Scriven, M., Paul, R. (1987).

Critical Thinking as Defined by the National Council for Excellence in Critical Thinking. A statement by for the 8th Annual International Conference on Critical Thinking and Education Reform

http://www.criticalthinking.org/pages/defining-critical-thinking/766

Ungureanu, D. (2000).

Educația integrată și școala

incluzivă

, Timișoara: Editura de Vest.

Vrasmas, T. (2001).

Învățământul integrat și / sau Incluziv,

București: Aramis.

Watkins, A. (ed.),.(2012).

Formarea cadrelor didactice pentru incluziune. Profilul profesorului incluziv , Agenția Europeană pentru Dezvoltare în Domeniul Educației Cerințelor Speciale, Brussels.

Weston, A. (2008).

Creativitatea în gândirea critică ,. București: Ed. All.

Ministerul Educației – Proiect

Profesionalizarea carierei didactice - PROF

PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014 – 2020

POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587

Anexa 3 la OME nr. 4800/26.08.2022

PROGRAMA ȘCOLARĂ

pentru disciplina opțională

STRATEGII METACOGNITIVE

Curriculum la decizia școlii pentru nivel liceal, clasa a X a

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr.

4800/26.08.2022

București, 2022

Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina

„Strategii metacognitive”

descrie o ofertă curriculară opțională, adresată elevilor de clasa a X-a, de la orice filieră și profil de liceu, în condițiile resurselor de timp prevăzute pentru curriculumul la decizia școlii prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.

Programa a fost dezvoltată pentru durata unui an școlar, cu un buget de timp de 1 oră/săptămână.

Disciplina

„Strategii metacognitive”

este un opțional de tip

disciplină nouă , din oferta centralizată

Ministerului

Educației,

care

vizează

finalități

relevanță

pentru

ariile curriculare „Om și societate” și „Consiliere și orientare”.

Este o disciplină opțională care răspunde necesității de a optimiza procesul de învățare al elevilor de clasa a X-a, prin dezvoltarea sistematică, explicită și intenționată de strategii care să îi învețe să învețe și să reflecteze asupra achizițiilor dobândite și asupra procesului care a condus la acestea. Astfel, acest curriculum opțional este conceput din necesitatea de a-i înzestra pe elevi cu moduri de activare a cunoașterii (atât la nivel individual, cât și la nivel social) și de a-i sprijini în exploatarea cunoștințelor și a procesului cunoașterii în identificarea, formularea și

soluționarea problemelor reale ale vieții școlare și ale vieții cotidiene, prin aplicarea de strategii rezolutive.

Astfel, această ofertă curriculară urmărește dezvoltarea competenței metacognitive ca și competență transversală decisivă în asigurarea unei învățări eficiente, în abilitarea elevilor cu diverse metode și tehnici de învățare, în vederea pregătirii lor pentru învățarea de-a lungul vieții. Disciplina propusă facilitează la elevi antrenamente metacognitive care au o influență pozitivă asupra performanței școlare la diverse discipline de studiu, întrucât există o legătură cauzală între metacogniție și reușita școlară a elevilor. Exploatată adecvat în context curricular, această legătură poate fi o condiție esențială a asigurării succesului școlar. Este, de asemenea, important ca elevul de liceu să conștientizeze, la rândul lui, că realizarea unei activități performante presupune mobilizarea unui set întreg de cunoștințe și mecanisme cognitive.

Conținuturile dezvoltate prin prezenta programă sunt în concordanță cu noile orientări din psihologia

cognitivă

consacrate

către

constructivism,

care

promovează

instruirea

și învățarea interactive, construirea cunoașterii prin activități de investigare, reflecție asupra cunoașterii și a proceselor de construcție a acesteia, permițându-i astfel elevului să își realizeze autoevaluarea și autoreglarea propriului proces de învățare.

Disciplina opțională

„Strategii metacognitive”

au valoare formativă crescută în cadrul curriculumului școlar întrucât, deși metacogniția este recunoscută în cercetările psihologice și pedagogice ca fiind intrinsecă învățării eficiente și formării integrale a personalității elevului, programele curriculare actuale nu evidențiază utilizarea strategiilor metacognitive în cadrul procesului educațional. Disciplinele din trunchiul comun la ciclul liceal nu propun, în mod explicit, la nivelul competențelor urmărite și al conținuturilor dezvoltate, crearea de experiențe metacognitive, instrumentarea elevilor cu strategii metacognitive, dobândirea de către aceștia a anumitor cunoștințe metacognitive. În practica educațională, astfel de strategii centrate pe tehnici de învățare accelerată, pe reflecție asupra învățării, pe autoevaluarea modului, ritmului, timpului și efectelor stilului de învățare vizează creșterea calității învățării, dezvoltarea competenței de a învăța să înveți.

Astfel,

programa

disciplinei

opționale

„Strategii

metacognitive”

este

axată

pe următoarele

valori, principii și finalități educaționale generale :

formarea

personalității autonome

și asigurarea

cetățeniei active

sunt două dintre valorile cheie ale idealului educațional românesc, valori explicitate ulterior în finalități educaționale cu grade de generalitate mai mici –

Legea Educației Naționale nr. 1/ 2011, actualizată 2020, consolidată cu modificările și completările ulterioare

(http://www.edu.ro)

„ centrarea pe elev , cu accent pe învățare și pe rezultatele învățării”, centrarea pe competențe, educația pe tot parcursul vieții, raportarea la „politicile educaționale europene referitoare la:

competențele-cheie necesare pentru dezvoltare și împlinire personală, pentru inserție profesională, pentru incluziune socială și cetățenie activă, pentru dezvoltare durabilă și pentru un stil de viață sănătos, iar, pe de altă parte, pentru a face față schimbărilor economice, sociale, culturale, informaționale;

descriptorii pentru rezultatele învățării care corespund diferitelor niveluri de calificare.” –

Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al Curriculumului național , emis prin OME nr. 3239/ 05.02.2021 privind aprobarea documentului de politici educaționale Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al Curriculumului

național

(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/237422);

dezvoltarea competentei-cheie de

a învăța să înveți , concretizată în: formularea unor

obiective și planuri de învățare realiste

pe baza aspirațiilor personale, școlare și profesionale, identificarea și aplicarea unor

strategii și tehnici de învățare eficientă , asumarea

responsabilității pentru propria învățare ,

monitorizarea progresului personal

și

autoreglarea

în activități de învățare individuală sau de grup, analizarea posibilităților de dezvoltare personală – Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al Curriculumului național, emis prin

OME

nr.

3239/

05.02.2021

privind

aprobarea

documentului

politici educaționale Repere pentru –

Profilul de formare al absolventului de clasa a X-a

(https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profilul-de-formare-al- absolventului_final.pdf).

În consecință, studierea opționalului „Strategii metacognitive” are un aport direct semnificativ la formarea intelectuală și la dezvoltarea personală a elevilor, prin raționalizarea și eficientizarea

proceselor

învățare

invididuală

și

colectivă,

baza

antrenamentului metacognitiv, care să reducă probabilitatea unei învățări incidentale, implicite. Disciplina are o contribuție directă la formarea elevilor pentru a face față schimbărilor accelerate și complexe într-o eră a inovației și a transformărilor profunde, a unei noi paradigme a învățării în școală și dincolo de aceasta, într-un spațiu fizic cunoscut, familiar sau dincolo de ecran, în contextul sistemelor bleanded learning, din ce în ce mai omniprezente în educație.

Structura programei școlare

include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: Competențe generale; Competențe specifice și exemple de activități de învățare; Conținuturi; Sugestii metodologice.

Competențele generale

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezentând etape în formarea acestora.

Exemplele de activități de învățare

Conținuturile învățării

sunt mijloacele informaționale, valorice și practice prin care vor fi realizate competențele.

Sugestiile metodologice

Lectura integrală și personalizată

Competențe generale

Cunoașterea caracteristicilor, funcționării și optimizării propriului sistem cognitiv

Formarea și dezvoltarea de competențe metacognitive în contextul unor experiențe cognitive și metacognitive diverse

Valorificarea antrenamentului metacognitiv în vederea raționalizării și eficientizării proceselor de învățare invididuală și colectivă

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Cunoașterea caracteristicilor, funcționării și optimizării propriului sistem cognitiv

Identificarea particularităților propriei funcționări cognitive – cunoștințe despre cunoașterea, caracteristicile, funcționarea și controlul propriului sistem cognitiv

Completarea unui glosar de termini specifici identificați în diferite texte puse la dispoziție de către profesor, inclusiv prin utilizarea unor aplicații digitale

Activități de identificare a așteptărilor, nevoilor și intereselor elevilor

Activități de tip debate, pe baza unor enunțuri/ afirmații legate de cogniție

Identificarea modalităților de optimizare a propriei funcționări cognitive în diferite contexte școlare și extrașcolare

Exerciții de analiză a specificului propriilor procese cognitive (reflecția asupra propriilor

cunoștințe

și

abilități

precum

și

asupra

stărilor

afective

asociate cunoștințelor, asupra abilităților metacognitive, asupra competențelor metacognitive

Realizarea de organizatori grafici pentru structurarea informațiilor identificate în urma analizei

Analiza proceselor mentale implicate în coordonarea aspectelor rezolvării de probleme

Studii de caz

Analiză comparativă a proceselor cognitive

Punerea

în

practică

unor

capacități

utilizare

cunoștințelor metacognitive în vederea asigurării funcționării optime a propriului sistem cognitive

Exerciții de modelare a comportamentelor metacognitive prin gândire cu voce tare

Modelarea performanței

Autoanaliza produselor cunoașterii

Formarea și dezvoltarea de competențe metacognitive în contextul unor experiențe cognitive și metacognitive diverse

Utilizarea conjugată a cunoștințelor metacognitive și a abilităților de tip metacognitiv în vederea formării și dezvoltării de competențe metacognitive

Activități de exersare și dezvoltare a abilităților de tip metacognitiv

Studii de caz

Jocuri de rol

Exerciții de reflecție

Analiza din perspectivă cognitivă și metacognitivă a proceselor și activităților de învățare față în față, în vederea adaptării conduitei metacognitive la situații concrete de învățare

Exerciții de analiză a proceselor și activităților de învățare față în față, în perspectivă metacognitivă

Studii de caz

Jocuri de rol

Exerciții de reflecție

Analiza din perspectivă cognitivă și metacognitivă a proceselor și activităților în medii colaborativ-virtuale de învățare, prin raportare la situații concrete

Exerciții de analiză a proceselor și activităților de învățare în medii colaborativ – virtuale de învățare, în perspectivă metacognitivă

Studii de caz

Jocuri de rol

Exerciții de reflecție

Utilizarea de strategii de optimizare a activității de comprehensiune a citirii, din perspectiva dezvoltării competenței de literație

Exersarea strategiilor de optimizare a activității de comprehensiune a citirii

Activități de utilizare a diferitelor strategii de lectură

Studii de caz

Jocuri de rol

Exerciții de reflecție

3.1. Exemplificarea strategiilor metacognitive – de planificare, de monitorizare și autoreglaj și de evaluare în contextul mai multor discipline de studiu și în diverse situații de învățare

Valorificarea antrenamentului metacognitiv în vederea raționalizării și eficientizării proceselor de învățare invididuală și colectivă

Activități

exemplificare

strategiilor

metacognitive

planificare,

de monitorizare șo autoreglaj, de evaluare, în contextual mai multor discipline de studio și în diverse situații de învățare

Studii de caz

Exersarea antrenamentului metacognitiv conștient și selectiv în contextul mai multor discipline de studiu și în diverse situații de învățare

Exerciții de antrenament metacognitiv conștient și selectiv, la diferite discipline de studio, în diverse situații de învățare

Studii de caz

Vizionare de secvențe filmate/ videoclipuri

Exerciții de analiză și reflecție

Utilizarea strategiilor metacognitive din perspectiva procesului de organizare- planificare- structurare a învățării

Activități de utilizare, în diferite context, a strategiilor metacognitive

Activități de organizare, planificare, structurare a învățării

Studii de caz

Jocuri de rol

Valorificarea metacogniției ca instrument cognitiv de reglare-autoreglare a activității cognitive, în vederea dezvoltării competenței de a învăța să înveți

Exersarea de tehnici de dezvoltare a învățării de tip autonomy

Exerciții de reflecție

Analiza diferențelor interindividuale

Studii de caz

Dezvoltarea capacității de optimizare a planului individual de instruire, prin utilizarea de strategii metacognitive

Activități de analiză individual

Activități de utilizare a instruentelor de identificare a nivelului de dezvoltare metacognitivă

Exerciții de elaborare/ optimizae a planului individual de învățare, prin valorificarea strategiilor metacognitive

Exerciții de reflecție

Conținuturi ale învățării

Domenii de conținut

Conținuturi

Metacogniția – delimitări conceptuale. Rolul proceselor metacognitive

Delimitări conceptuale: cogniție, metacogniție, metalimbaj, metamemorie, metatext, metaînțelegere, metaraționament etc.

Esența, obiectul și rolul metacogniției în managementul cunoașterii și al învățării

Structura metacogniției. Componentele metacognitive –

în cunoaștere și învățare

cunoștințe și convingeri despre cogniție, abilități metacognitive, monitorizarea cogniției, reglarea cogniției

Procese și mecanisme implicate în activitatea metacognitivă – auto-monitorizarea (self-monitoring), auto-eficacitatea (self-efficacy), auto-referința

( self- reference effect), focalizarea pe sine (self-focusing) etc.

Produse ale învățării de tip metacognitiv. Autoanaliza produselor

cunoașterii.

Posibilități

utilizare

constructivă în diferite contexte școlare și extrașcolare .

II.

Metacogniția și învățarea școlară

Strategii metacognitive utilizate în activitățile de predare- învățare și evaluare

Modalități de dezvoltare a abilităților de tip metacognitiv

Analiza erorilor

Atenția selective

Discuțiile în grup

Generarea de întrebări

Hărțile conceptuale/semantice/cognitive

Interogatoriul privind procesul gândirii

Interviurile structurate/semistructurate

Jurnalul reflexive

Lectura reflexivă

Listele de verificare

Modelarea

Mediile de învățare personale

Protocolul gândirii cu voce tare

Reflecții asupra activității

Tehnici de monitorizare a scrierii

WebQuest

Strategii de tip metacognitiv utilizate în activitățile de învățare din medii colaborativ-virtuale

III.

Implicarea metacogniției în diverse contexte de cunoaștere

Valorificarea metacogniției în activitatea de citire/ lectură, în vederea dezvoltării competenței de literație

Utilizarea strategiilor de tip metacognitiv în scrierea/ compunerea unui text/ indiferent de domeniu

Utilizarea strategiilor metacognitive în învățarea matematicii

Utilizarea strategiilor metacognitive în învățarea științelor

Utilizarea strategiilor metacognitive în învățarea artelor

Utilizarea strategiilor metacognitive în contexte integrate

IV.

Antrenarea metacognitivă și învățarea autonomă/

Învățarea autonomă/ autoreglată. Sprijinirea învățării autonome/ autoreglate cu instrumente cognitive

Strategii și tehnici de dezvoltare a învățării de tip autonom: pre-lectura, încetinirea ritmului lecturii, reluarea lecturii, reflecția etc.

Diferențe interindividuale în antrenamentul de tip metacognitiv

autoreglată

Rolul metacogniției în dezvoltarea capacității de optimizare a planului individual de instruire

Instrumente utilizate pentru identificarea nivelului de dezvoltare metacognitivă

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei cu rol orientativ pentru activitatea instructiv-educativă de la clasă, ea oferind cadrului didactic un ansamblu de posibile modalități alternative de lucru, abordări metodice, demersuri acționale pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei „Strategii metacognitive”.

Programă

școlară

pentru

disciplina

opțională

„Strategii

metacognitive” promovează principiile învățării centrate pe elev și pe activitatea lui de învățare (activă, interactivă, responsabilă și durabilă), prin focalizarea actului educațional pe competența metacognitivă, în calitatea ei de componentă constructivă a strategiilor de cunoaștere. Abordarea de tip metacognitiv a învățării este centrată pe înțelegere, asumarea de către cel

care

învață

controlului

asupra

învățării,

autoevaluare,

reflecție

cognitivă

și metacognitivă asupra demersului de învățare și asupra aspectelor care pot fi optimizate.

Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, întrucât este centrată pe nevoile și interesele educaționale ale elevilor din ciclul liceal inferior; presupune demersuri educaționale personalizate; promovează antrenamente metacognitive în diverse contexte de cunoaștere; transferul interdisciplinar și transdisciplinar al procedurilor cognitive, contribuind la optimizarea stilului de învățare autonomă al elevilor.

Se recomandă valorificarea elementelor de curriculum de suport: resurse materiale adecvate tematicii propuse, resurse educaționale deschise și programe de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul metacogniției.

Strategii de predare-învățare

În proiectarea lecțiilor este recomandabil să se valorifice particularitățile de vârstă și individuale ale educabililor, din punct de vedere metacognitiv: specificul funcționării cognitive; punctele forte și punctele slabe ale funcționării sistemului cognitiv; dificultățile în cunoaștere și în învățare; experiențele de învățare ale elevilor; achizițiile cognitive, culturale, atitudinale anterioare ale elevilor.

În realizarea lecțiilor este recomandabil să se realizeze o varietate de exerciții de exemplificare, de aplicare și de transfer al procedurilor cognitive în diverse contexte disciplinare, inter- și transdisciplinare, care să îi implice pe elevi ca subiecți activi și motivați în propria învățare, formare și dezvoltare.

Disciplina

opțională

„Strategii

metacognitive”

solicită

utilizarea

unui

cadru metodologic variat, care să îmbine strategii didactice tradiționale și moderne deopotrivă, în contexte de învățare individuală și colaborativă, directă și mediată tehnologic, astfel încât studiul disciplinei să contribuie la atingerea competențelor-cheie.

Strategiile de

predare-învățare

recomandate

în

activitățile

didactice

la disciplina „Strategii metacognitive” vizează, cu precădere:

strategii inductive , bazate pe analiza, evaluarea critică și valorificarea diferitelor contexte de cunoaștere și învățare – prin: analiza și autoanaliza actelor și proceselor de cunoaștere, a mecanismelor funcționării cognitive (dobândire, tratare, conservare, exploatare a informației); analiza produselor cunoașterii asociate acestor mecanisme;

autoanaliza

produselor

cunoașterii

și

anticiparea

posibilităților

utilizare constructivă a acestora în diferite contexte școlare și extrașcolare;

strategii

activ-participative

și

interactive ,

bazate

reflecție

individuală

și colectivă, reflecție metacognitivă, conversație, discuții în grup, dezbateri, tehnici ale gândirii

critice;

argumentare

și

contraargumentare;

exersare

competențe metacognitive;

strategii euristice/ de învățare prin descoperire , bazate pe procesele interactive de conștientizare a capacităților metacognitive, a strategiilor metacognitive și a propriei funcționări metacognitive, în activități de învățare față în față și în medii virtuale de învățare;

strategii de învățare problematizată

– prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații-

problemă,

centrate

conștientizarea

și

controlul

gândirii

în

toate dimensiunile sale, pe utilizarea abilităților cognitive de ordin superior: abilități cognitive fundamentale (analiza, clasificarea, compararea, rezumarea, formularea întrebărilor, identificarea erorilor, evaluarea, verificarea), procese cognitive complexe (reprezentarea și organizarea cunoștințelor, înțelegerea, rezolvarea de probleme, luarea de decizii, investigarea), deprinderi cognitive (gândirea critică și gândirea creativă);

strategii de exersare , prin exersarea: gândirii, pentru receptarea, identificarea sensului și (re)semnificarea informațiilor etc., ca premisă a rezolvării sarcinilor școlare

și

diverselor

probleme;

procedurilor

cognitive

și

comportamentelor metacognitive; organizării mentale, prin „gândirea cu voce tare” pe parcursul procesului de învățare și la finalul acestuia; modelelor de judecare metacognitivă; a conștientizării și argumentării propriului demers de învățare;

strategii de învățare bazată pe proiect

– care își propun implicarea elevilor în activități de grup, în vederea realizării de investigații pe o temă dată sau la alegere; proiectele pot fi realizate la nivel de elev/ grup de elevi/ clasă. Temele proiectelor vor fi relaționate cu programa școlară și pot viza: teme specifice disciplinei, teme interdisciplinare sau teme transdisciplinare.

Recomandăm utilizarea următoarelor

categorii de metode și tehnici didactice , care contribuie la formarea competențelor metacognitive:

metode de predare-învățare interactivă , care sunt centrate pe procesul de învățare și pe organizarea contextului învățării, astfel încât să se ofere cât mai multe posibilități de implicare activă în explorarea de către elevi a unor subiecte complexe și în transferul cunoștințelor acumulate în contexte teoretice și practice noi: conversația euristică,

învățarea

prin

descoperire,

problematizarea,

dezbaterea,

e-dezbaterea, explicația etc. prin discuții referitoare la cunoașterea ca proces și cunoașterea ca produs, ca dimensiuni complementare ale cunoașterii, care vizează:

identificarea așteptărilor, nevoilor și intereselor educaționale ale elevilor;

cunoașterea

specificului

propriilor

procese

cognitive

(reflecția

asupra propriilor cunoștințe și abilități precum și asupra stărilor afective asociate cunoștințelor,

asupra

abilităților

metacognitive,

asupra

competențelor metacognitive);

cunoașterea

proceselor

interactive

conștientizare

capacităților metacognitive,

strategiilor

metacognitive

și

propriei

funcționări metacognitive, în activități de învățare față în față și în medii virtuale de învățare;

managementul propriilor procese cognitive: „metacogniția în acțiune” – procesele

mentale

implicate

în

coordonarea

aspectelor

rezolvării

de probleme: înțelegerea problemei, reflecție, intuirea modului de rezolvare, anticiparea soluției, planificarea proceselor și căilor de acțiune, selecția de strategii

cognitive

și

metacognitive,

aplicarea

strategii

cognitive

și metacognitive, monitorizarea aplicării soluțiilor și a utilizării resurselor, reglarea pe parcurs, evaluarea, identificarea aspectelor negative și a greșelilor tipice, realizare de conexiuni, autoreglare; compararea propriilor procese cognitive cu cele ale experților în învățare, ale altor colegi sau, în anumite situații cu modelul internalizat al expertizei cognitive: elevii își analizează critic propriile performanțe, le compară cu modelul demonstrat, refac traseul cunoașterii, conștientizează calitatea propriilor metacogniții, evită transferul rigid al procedurilor cognitive, învață să accepte variante de lucru, analizează variantele de lucru, evaluează critic posibilitățile de corectare a propriilor demersuri cognitive;

modelarea

comportamentelor

metacognitive

prin

externalizarea comportamentelor cognitive (euristice și de control metacognitiv) desfășurate pe plan intern: modelarea prin gândirea cu voce tare – think-aloud modeling (verbalizarea

ceea

gândește

în

timpul

rezolvării

unei

probleme), modelarea

prin

comunicarea

voce

tare

–

talk-aloud

modeling (demonstrarea îndeplinirii unei sarcini însoțită de verbalizarea procesului gândirii sau a strategiei folosită pentru rezolvarea problemei care l-a adus pe elev la concluzia lui) și modelarea performanței – performance modeling (demonstrarea rezolvării sarcinii care urmează să fie îndeplinită);

metode și tehnici specifice de exersare și dezvoltare a abilităților metacognitive , care să faciliteze oferirea de explicații – afirmații explicite despre ceea ce trebuie să se învețe (cunoștințe declarative), de ce și când trebuie folosite (cunoștințe condiționale sau situaționale) și cum trebuie folosite (cunoștințe procedurale); de asemenea, aceste metode și tehnici facilitează interacțiunea elevilor cu conținuturile informaționale ale diferitelor discipline școlare (prin stabilirea modalităților de structurare vizuală informației și a unităților de conținut în suporturi de instruire: scheme, diagrame, organizatori grafici, suporturi iconice, texte suport etc.) în vederea promovării de strategii metacognitive: anticiparea calității și importanței informațiilor; analizarea informațiilor

care

sunt

descrise

explicit

(metainformații),

privind

conținutul semantic al informației vehiculate (în cazul titlurilor sau a cuvintelor cheie date în avans, de exemplu); importanța informației vehiculate în contextul dat (în cazul unei anumite poziționări vizuale a acesteia, de exemplu); relaționările posibile cu anumite concepte, idei (în cazul sintetizării informației în tabele, scheme, imagini); analizarea modului în care poziționările vizuale facilitează procesele metacognitive; alocarea de resurse mentale în mod diferențiat, în funcție de tipurile de stimuli și de felul în care sunt percepute diversele sarcini de prelucrare a informației; luarea de decizii privind modul și ordinea în care va fi parcurs materialul; analiza imaginilor și integrarea lor cu textul scris etc.:

analiza erorilor

atenția selectivă

discuțiile în grup

generarea de întrebări

hărțile conceptuale/ semantice/ cognitive

interogatoriul privind procesul gândirii

interviurile structurate/ semistructurate

interviurile metacognitive

jurnalul reflexiv

lectura reflexivă

listele de verificare

modelarea

mediile de învățare personale

protocolul gândirii cu voce tare

reflecții asupra activității

tehnici de monitorizare a scrierii

WebQuest

metode

și

tehnici

fixare,

recapitulare

și

sistematizare

cunoștințelor : reactualizarea achizițiilor anterioare; realizare de predicții; metoda

fishbone maps

(scheletul de pește); tehnica florii de nufăr ( Lotus Blossom Technique ); metoda R.A.I.; recenzia prin rotație, centrate pe:

autoanaliza produselor cunoașterii și anticiparea posibilităților de utilizare constructivă a acestora în diferite contexte școlare și extrașcolare;

descrierea proceselor acționale implicate în activitatea metacognitivă (rolul funcțiilor executive de evaluare, anticipare, planificare, monitorizare și control

în

observarea

și

reglarea

proceselor

cognitive):

pregătirea

și planificarea

învățării;

selectarea

și

folosirea

strategiilor

învățare; monitorizarea folosirii strategiei; articularea diferitelor strategii; evaluarea învățării și a modului în care a fost folosită strategia;

monitorizarea activă a propriilor procese cognitive;

reglarea propriilor procese cognitive în perspectiva învățării ulterioare;

aplicarea unui set de strategii cognitive și metacognitive care să susțină și să optimizeze maniera în care se abordează o problemă;

formarea, exersarea și dezvoltarea de competențe metacognitive;

evidențierea funcțiilor metacogniției: priza de conștiință, reglarea rutinelor cognitive,

reglarea

strategiilor

cognitive;

rolul

elementelor

sistemului conativ, puternic implicate în procesele cognitive;

metode

și

tehnici

rezolvare

probleme

prin

stimularea

creativității : brainstorming-ul, studiul de caz; tehnici ale gândirii critice (ciorchinele, turul galeriei); explozia stelară

Starbursting ; metoda Pălăriilor gânditoare; interviul de grup; tehnica 6/3/5; controversa creativă; tehnica acvariului ( Fishbowl ); metoda

Frisco ; jurnalul cu dublă intrare, vizând:

analiza seturilor de produse ale învățării de tip metacognitiv și utilizarea lor pentru optimizarea activității cognitive în contexte școlare și extrașcolare (cunoștințe cu privire la specificul propriilor procese cognitive și la capacitatea de a utiliza mecanisme de autoreglare pentru controlul funcțional al acestor procese; cunoașterea conștientizată cu privire la propriile procese cognitive, prin crearea de situații de conștientizare explicită a acestor mecanisme);

pre-lectura în scopul: asigurării comprehensiunii textului; identificării modului de organizare a acestuia, a subtitlurilor, a cuvintelor cheie; lecturii rezumatelor;

încetinirea ritmului lecturii, reluarea lecturii unui fragment și reflecția asupra semnificației acestuia;

activarea cunoștințelor anterioare și utilizarea lor funcțională, prin alocarea de timp pentru reflecție cognitivă și metacognitivă;

realizare de predicții în legătură cu comportamente, evenimente sau fenomene, în vederea aprofundării înțelegerii și exersării comportamentelor metacognitive;

construirea designului vizual al informației în vederea influențării vitezei de prelucrare și a profunzimii acesteia, prin: facilitarea identificării elementelor cheie, a ideilor esențiale, a corelațiilor logice; stabilirea tipului de sarcină și a exigențelor acesteia; anticiparea dificultății parcurgerii informației în funcție de gradul de structurare al acesteia; sprijinirea deciziei de alocare de resurse; planificarea modului de parcurgere a sarcinilor;

analizarea stilului de organizare a informației în ansamblul ei într-un suport de instruire sau în cadrul secvențelor de predare, în vederea preluării lui ca model de lucru în diferite contexte de cunoaștere și învățare (de exemplu: Titlu/ subtitlu/

caracteristici

generale/

caracteristici

specifice/

exemple/ contraexemple, aplicații, problematizări etc.);

analizarea modelelor de comportament metacognitiv oferite de colegii implicați în situația de învățare: verbalizarea comportamentelor; explicarea motivelor pentru

utilizarea

abilităților

cognitive

și

metacognitive

modelate; autochestionarea; analiza critic-constructivă a demersului metacognitiv propriu, în vederea: monitorizării progresului elevilor; activizării elevilor în activități frontale sau de grup; predării reciproce; articularea cunoașterii prin:

comunicarea rezultatelor cogniției;

utilizarea

modalități

încurajare

exprimării

rezultatelor activității cognitive (de exemplu, verbalizarea demersurilor cognitive, asumarea rolului de monitor al demersurilor cognitive în activitățile de grup și verbalizarea demersurilor grupului);

exersarea organizării mentale, prin „gândirea cu voce tare” pe parcursul procesului de învățare și la finalul acestuia;

exersare de modele de judecare metacognitivă;

conștientizarea și argumentarea propriului demers de învățare;

planificarea

proceselor

și

căilor

necesare

rezolvării

sarcinii

de învățare;

relatarea

despre

procesele

cognitive,

care

permite

elevilor vehicularea și îmbogățirea vocabularului privitor la demersurile cognitive;

confruntarea proceselor cognitive cu unele similare dezvoltate de colegi;

monitorizarea aplicării soluțiilor și a utilizării resurselor;

comunicarea cu privire la activitățile de cunoaștere (planuri, scopuri, strategii, resurse, mijloace utilizate etc.) și explicitarea deciziilor luate;

conștientizarea nivelului de performanță și a eficienței utilizării diverselor strategii cognitive în contexte particulare;

demersuri de: planificare, generalizare și formalizare a propriilor cogniții; transfer metacognitiv al cognițiilor în situații noi.

În

organizarea

activităților

predare-învățare

disciplina

„Strategii

metacognitive” , profesorul poate îmbina metodele și tehnicile didactice prezentate, contextualizându-le funcție de caracteristicile fiecărei clase de elevi de particularitățile metacognitive ale acestora.

Strategii de evaluare

Evaluarea formativă la disciplina opțională „Strategii metacognitive” poate utiliza atât metodele tradiționale de evaluare, cât și cele activ-participative. Astfel, metodele de evaluare orale vor fi centrate pe: reflecția individuală și reflecția colectivă, protocolul cu voce tare, exerciții, discuții de grup, dezbateri, conversație în perechi etc. Probele scrise vor viza îndeosebi evaluarea capacității de reflecție, conștientizare, aplicare și transfer al strategiilor metacognitive. Probele practice vor pune elevii în situații concrete de lucru, pentru exersarea competențelor de tip metacognitiv (individual, în perechi, în grupuri).

Se vor folosi elemente de evaluare continuă. Recomandăm utilizarea următoarelor

metode și tehnici de evaluare:

exprimarea ideilor și argumentelor personale prin: poster, desen, colaj;

eseul;

proiectul (individual și de grup);

portofoliul (individual și de grup);

e-portofoliul;

activități practice;

investigația;

discuțiile de grup;

tehnica 3-2-1;

tehnica R.A.I. (Răspunde – Aruncă – Interoghează);

fișa de evaluare/ autoevaluare.

Cea mai importantă funcție a evaluării la ora de „Strategii metacognitive” este cea formativ-motivațională, punându-se accentul pe ameliorarea funcționării cognitive și pe optimizarea managementului activităților de învățare și de cunoaștere.

Bibliografie

Bocoș, M.-D. (2013).

Instruirea interactivă. Repere axiologice și metodologice . Editura Polirom, Iași.

Brown, A. (1984).

Metacognition, executive control, self-regulation, and other more mysterious mechanisms . In F. Weinert & R. Kluwe (Eds.),

Metacognition, Motivation, and Learning , (pp. 60-108). Germany: Kuhlhammer.

Brown, A. L. (1987).

Metacognition, Executive Control, Self-Regulation, and Other More Mysterious Mechanisms . In F. E. Weinert, & R. Kluwe (Eds.),

Metacognition, Motivation, and Understanding

(pp. 65-116). Hillsdale: L. Erlbaum Associates.

Campanario, M. (2009).

Dezvoltarea metacogniției în învățarea științei: strategii ale profesorilor și activități orientate către elevi . Colecția digitală Eudoxus (traducere).

Brown, A. L., Campione, J.C. (1978). Memory Strategies in Learning: Training Children

to Study Strategically. In: Pick, H.L., Leibowitz, H.W., Singer, J.E., Steinschneider, A.,

Stevenson, H.W. (eds) Psychology: From Research to Practice. Springer, Boston, MA.

https://doi.org/10.1007/978-1-4684-2487-4_5

Flavell, J. H. (1976).

Metacognitive Aspects of Problem Solving . In L. B. Resnick (ed) The Nature of Intelligence, Hillsdale NJ, Erlbaum.

Giasson, J. (2000).

La compréhension en lecture . De Boeck, 3 e

édition.

Manasia L, Pârvan A. (2013).

Dezvoltarea competenței metacognitive în mediile colaborativ-virtuale de învățare . Conferința Națională de Învățământ Virtual, ediția a XI- a, 2013

Ghidul Autorului (titlul lucrării) (icvl.eu)

Henter, R. (2016).

Metacogniția - o abordare psihopedagogică

. Presa Universitară Clujeană.

http://www.editura.ubbcluj.ro/www/ro/ebook2.php?id=2503

Marzano, R. J. (1998).

A theory-based meta-analysis of research on instruction

. Aurora, CO:McREL.

www.mcrel.org/PDF/Instruction/5982RR_InstructionMeta_Analysis.pdf*

Mih V., Mih. C. (2012).

Strategii de optimizare a activității de comprehensiune a citirii.

Manolescu, M. (2003).

Activitate evaluativă între cogniție și metacogniție . Meteor Press.

Perspective.

Perspective_nr. 24.pdf (anpro.ro)

Neacșu, I. (2019).

Neurodidactica învățării și psihologia cognitivă

. Editura Polirom.

https://www.polirom.ro/carti/-/carte/7009

Rogojinaru, A. (1996).

Lectura pentru înțelegere . Bucuresti, Soros Foundation for an Open Society.

Stăncescu, I. (2017).

Metacogniție și motivație în învățarea academică. Repere psihodidactice .

Editura:

Universitară.

Sălăvăstru, D. (2004).

Psihologia educației . Editura Polirom.

***

http://euroguidance.ise.ro/wp-content/uploads/2019/01/ghid_a_invata_sa_inveti.pdf

*** Legea Educației Naționale nr. 1/ 2011 , actualizată 2020, consolidată cu modificările și completările ulterioare (

https://www.edu.ro/

)

*** Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al Curriculumului național , emis prin OME nr. 3239/ 05.02.2021 privind

aprobarea

documentului

politici

educaționale

Repere

pentru

proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al Curriculumului național ( https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/237422 ).

*** Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al Curriculumului național, emis prin OME nr. 3239/ 05.02.2021 privind aprobarea documentului de politici educaționale Repere pentru –

Profilul de formare al absolventului de clasa a X-a

(

https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profilul-

de-formare-al-absolventului_final.pdf ).

Conținute de

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.