Legea nr. 182/2002
privind protecția informațiilor clasificate
prezumat în vigoare 3 acte modificatoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 2
- OUG nr. 16/2005 9 martie 2005 (prevederi anume) pentru modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilo…
- Legea nr. 167/2015 29 iunie 2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasi…
Completat prin 1
- Legea nr. 268/2007 1 octombrie 2007 (prevederi anume) pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasifica…
Decizii de neconstituționalitate 12
- Decizia nr. 568/2006 19 septembrie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12, art. 13 și art. 2…
- Decizia nr. 766/2006 7 noiembrie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 10, art. 11 alin. 1 …
- Decizia nr. 1175/2007 11 decembrie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12, art. 13, art. 21 …
- Decizia nr. 1250/2008 25 noiembrie 2008 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10, art. 11 alin. 1 …
- Decizia nr. 949/2009 25 iunie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 182/2002 privind…
- Decizia nr. 84/2020 18 februarie 2020 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) lit. f) …
- Decizia nr. 480/2021 13 iulie 2021 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) și (5) …
- Decizia nr. 810/2021 7 decembrie 2021 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 și art. 31 din Leg…
- Decizia nr. 805/2021 7 decembrie 2021 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7, 8, 31 și 32 din L…
- Decizia nr. 183/2022 31 martie 2022 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-3, ale art. 7 și a…
- Decizia nr. 498/2022 2 noiembrie 2022 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) lit. g) …
- Decizia nr. 546/2023 24 octombrie 2023 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 182/…
Pus în aplicare prin 2
- Ordinul nr. 1033/2005 18 noiembrie 2005 pentru aprobarea Structurii organizatorice și a Regulamentului de organizare și funcționar…
- Regulamentul din 20 iulie 2011 20 iulie 2011 de organizare și funcționare al Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF
Stă la baza 30
- OUG nr. 11/2004 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale
- Ordinul nr. 71/2005 17 februarie 2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de…
- Ordinul nr. 37/2005 22 februarie 2005 privind informațiile de interes public și secretele de serviciu
- Metodologia din 13 noiembrie 2008 13 noiembrie 2008 privind regimul manualelor școlare în învățământul preuniversitar
- HG nr. 94/2010 10 februarie 2010 (prevederi anume) pentru declasificarea unor informații secrete de stat emise de Ministerul Apărării Naționa…
- Decretul nr. 1172/2010 29 noiembrie 2010 privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Serviciul de I…
- Decretul nr. 1173/2010 29 noiembrie 2010 privind înaintarea în gradul de general maior cu două stele a unui general de brigadă cu o…
- Regulamentul din 4 martie 2011 4 martie 2011 (prevederi anume) de organizare și funcționare a Oficiului responsabilului cu protecția datelor personale
- Decretul nr. 718/2012 27 noiembrie 2012 privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea unui colonel din Serviciul de I…
- Normele din 6 februarie 2013 6 februarie 2013 (prevederi anume) privind protecția informațiilor clasificare în Ministerul Apărării Naționale
- Decretul nr. 364/2013 8 aprilie 2013 privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Serviciul de Informați…
- Ordinul nr. 302/2013 26 iunie 2013 (prevederi anume) privind declasificarea unor documente
- toate cele 30 acte…
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Dispoziții generale
Secțiunea 1 Principii
Articolul 1
Scopul prezentei legi este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigura acest tip de informații. Protejarea acestor informații se face prin instituirea sistemului național de protecție a informațiilor.
Articolul 2
Dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege.
Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Articolul 3
Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorarii Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații.
Articolul 4
Principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate sunt:
a) protejarea informațiilor clasificate împotriva acțiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterarii sau modificării conținutului acestora, precum și împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;
b) realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate.
Articolul 5
Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) sa prevină accesul neautorizat la informațiile clasificate;
b) sa identifice împrejurările, precum și persoanele care, prin acțiunile lor, pot pune în pericol securitatea informațiilor clasificate;
c) sa garanteze ca informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite, potrivit legii, să le cunoască;
d) să asigure protecția fizica a informațiilor, precum și a personalului necesar protecției informațiilor clasificate.
Articolul 6
Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate sunt obligatorii și se stabilesc de către Serviciul Roman de Informații numai cu acordul Autorității Naționale de Securitate.
Standardele la care se referă alin. (1) vor fi în concordanta cu interesul național, precum și cu criteriile și recomandările NATO.
În cazul unui conflict între normele interne privind protecția informațiilor clasificate și normele NATO, în aceasta materie vor avea prioritate normele NATO.
Articolul 7
Persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații.
Pentru candidații la funcții publice ce implica lucrul cu asemenea informații, precum și competența de a autoriza accesul la astfel de informații, verificarea este anterioară numirii în acele funcții și se solicita obligatoriu de autoritatea de investire.
Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul Autorității Naționale de Securitate, care gestionează informații NATO, potrivit echivalentelor nivelurilor de secretizare prevăzute prin prezenta lege.
Articolul 8
Personalul anume desemnat pentru realizarea protecției informațiilor clasificate se include într-un sistem permanent de pregătire și perfecționare, la intervale regulate, potrivit standardelor naționale de protecție.
Articolul 9
Protecția informațiilor clasificate vizează:
a) protecția juridică;
b) protecția prin măsuri procedurale;
c) protecția fizica;
d) protecția personalului care are acces la informațiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora;
e) protecția surselor generatoare de informații.
Articolul 10
Instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor tine un registru de evidenta a autorizațiilor acordate personalului, sub semnatura.
Fiecare autorizație se reverifica ori de câte ori este necesar să se garanteze ca este conformă standardelor aplicabile funcției pe care respectivele persoane o ocupa.
Reverificarea autorizației este obligatorie și constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii ca menținerea acesteia nu mai este compatibila cu interesele de securitate.
Articolul 11
Accesul în clădirile și infrastructurile informatice în care se desfășoară activități cu informații clasificate ori sunt păstrate sau stocate informații cu acest caracter este permis numai în cazuri autorizate.
Articolul 12
Standardele de protecție a informațiilor clasificate, încredințate persoanelor ori organizațiilor din afară structurilor guvernamentale, vor fi necondiționat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri.
Articolul 13
Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate este obligatorie.
Articolul 14
Consiliul Suprem de Apărare a Tarii asigura coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate.
Secțiunea 2 Definiții
Articolul 15
În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) informații - orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere în circulație;
b) informații clasificate - informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naționala, care, datorită nivelurilor de importanța și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie să fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat și secrete de serviciu;
d) informații secrete de stat - informațiile care privesc securitatea naționala, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța naționala și apărarea tarii;
e) informații secrete de serviciu - informațiile a căror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informațiilor clasificate din clasa secrete de stat și sunt:
- strict secret de importanța deosebită - informațiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune de o gravitate excepționala securității naționale;
- strict secrete - informațiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune grave securității naționale;
- secrete - informațiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune securității naționale;
g) protecție juridică - ansamblul normelor constituționale și al celorlalte dispoziții legale în vigoare, care reglementează protejarea informațiilor clasificate;
h) protecție prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitentii și deținătorii de informații clasificate stabilesc măsurile interne de lucru și de ordine interioară destinate realizării protecției informațiilor;
i) protecție fizica - ansamblul activităților de paza, securitate și apărare, prin măsuri și dispozitive de control fizic și prin mijloace tehnice, a informațiilor clasificate;
j) protecția personalului - ansamblul verificărilor și măsurilor destinate persoanelor cu atribuții de serviciu în legătură cu informațiile clasificate, spre a preveni și inlatura riscurile de securitate pentru protecția informațiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea și acreditarea persoanei de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate.
Capitolul 2 Informații secrete de stat
Articolul 16
Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia acestora.
Articolul 17
În categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile care reprezintă sau care se referă la:
a) sistemul de apărare a tarii și elementele de baza ale acestuia, operațiile militare, tehnologiile de fabricație, caracteristicile armamentului și tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului național de apărare;
b) planurile, precum și dispozitivele militare, efectivele și misiunile forțelor angajate;
c) cifrul de stat și alte elemente criptologice stabilite de autoritățile publice competente, precum și activitățile în legătură cu realizarea și folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecție și apărare a obiectivelor, sectoarelor și la rețelele de calculatoare speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele și programele referitoare la sistemele de comunicații și la rețelele de calculatoare speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii și siguranța naționala;
g) mijloacele, metodele, tehnica și echipamentul de lucru, precum și sursele de informații specifice, folosite de autoritățile publice care desfășoară activitate de informații;
h) hartile, planurile topografice, termogramele și înregistrările aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de conținut sau obiective clasificate secrete de stat;
i) studiile, prospectiunile geologice și determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele naționale de metale și minereuri rare, prețioase, disperse și radioactive, precum și datele și informațiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competența Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele și planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa și alți agenți necesari funcționarii obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activitățile științifice, tehnologice sau economice și investițiile care au legătură cu siguranța naționala ori cu apărarea naționala sau prezintă importanța deosebită pentru interesele economice și tehnico-științifice ale României;
l) cercetările științifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum și programele pentru protecția și securitatea materialelor și a instalațiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor și baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naționale a României și elementele de siguranță ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicității, precum și imprimarea și tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur și a obligațiunilor de stat;
n) relațiile și activitățile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicității, precum și informațiile altor state sau organizații internaționale, față de care, prin tratate ori înțelegeri internaționale, statul român și-a asumat obligația de protecție.
Articolul 18
Informațiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, în funcție de importanța valorilor protejate.
Nivelurile de secretizare atribuite informațiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanța deosebită;
b) strict secret;
c) secret.
Articolul 19
Sunt împuterniciți sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informațiilor cu prilejul elaborării lor:
a) pentru informațiile strict secrete de importanța deosebită:
1. Președintele României;
2. președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților;
3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;
4. primul-ministru;
5. membrii Guvernului și secretarul general al Guvernului;
6. guvernatorul Băncii Naționale a României;
7. directorii serviciilor naționale de informații;
8. directorul Serviciului de Protecție și Paza;
9. directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale;
10. secretarul general al Senatului și secretarul general al Camerei Deputaților;
11. președintele Institutului Național de Statistica;
12. directorul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;
13. alte autorități împuternicite de Președintele României sau de primul-ministru;
b) pentru informațiile strict secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a), precum și funcționarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;
c) pentru informațiile secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a) și b), precum și funcționarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.
Articolul 20
Orice persoană fizica sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectiva, împotriva clasificarii informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.
Articolul 21
În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat organizează evidenta listelor și a informațiilor din această categorie și a termenelor de menținere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat, a registrelor de autorizari menționate la art. 10.
Articolul 22
Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate.
Listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aproba și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat se comunică Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe și, după caz, celorlalte structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecție.
Articolul 23
Instituțiile deținătoare de informații secrete de stat poarta răspunderea elaborării și aplicării măsurilor procedurale de protecție fizica și protecție a personalului care are acces la informațiile din această categorie.
Măsurile menționate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate.
Articolul 24
Documentele cuprinzând informații secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare, precum și mențiunea "personal", când sunt destinate unor persoane determinate.
Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare și marcare, inscriptionarile și mențiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcție de nivelurile de secretizare, cerințele de evidenta a numerelor de exemplare și a destinatarilor, termenele și regimul de păstrare, interdicțiile de reproducere și circulație.
Încadrarea informațiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f), precum și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Informațiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.
Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime.
Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informațiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare științifică fundamentală care nu are o legătură justificată cu securitatea naționala.
Autoritățile publice care elaborează ori lucrează cu informații secrete vor întocmi un ghid pe baza căruia se va realiza o clasificare corecta și uniforma a informațiilor secrete de stat, în stricta conformitate cu legea.
Ghidul se aproba personal și în scris de funcționarul superior autorizat sa clasifice informațiile secrete de stat.
Persoanele autorizate care copiaza, extrag sau reproduc în rezumat conținutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat mențiunile aflate pe documentul original.
Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autoritățile publice competente sa aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a informațiilor respective.
Articolul 25
Coordonarea generală a activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Roman de Informații.
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza și Serviciul de Telecomunicații Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat, potrivit legii.
Coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și Administrația Naționala a Rezervelor de Stat se realizează de structura specializată a Ministerului Apărării Naționale.
Parlamentul, Administrația Prezidentiala, Guvernul și Consiliul Suprem de Apărare a Tarii stabilesc măsuri proprii privind protecția informațiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Roman de Informații asigura acestor instituții asistența de specialitate.
Protecția informațiilor nedestinate publicității, transmise României de alte state sau de organizații internaționale, precum și accesul la informațiile acestora se realizează în condițiile stabilite prin tratatele internaționale sau înțelegerile la care România este parte.
Articolul 26
Pentru reprezentantele României în străinătate coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informații Externe în condițiile prezentei legi.
Coordonarea și controlul măsurilor referitoare la protecția informațiilor secrete de stat privind activitatea specifică a atasatilor militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României și a reprezentanților militari pe lângă organismele internaționale se realizează de către structura specializată a Ministerului Apărării Naționale.
Articolul 27
Autoritatea Naționala de Securitate exercita atribuții de reglementare, autorizare și control privind protecția informațiilor clasificate NATO, în condițiile stabilite prin lege.
Articolul 28
Accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
Autorizația se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauza asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepția celor prevăzute la art. 25 alin. (2) și (3), notifica Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat eliberarea autorizației de acces.
Accesul la informațiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Naționala de Securitate a autorizațiilor și certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către instituțiile abilitate.
Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani; în această perioadă verificările pot fi reluate oricând.
Neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determina de drept interdicția de acces la informații secrete de stat.
Articolul 29
Conducătorii agenților economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum și persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au obligația să respecte prevederile legale privind protecția acestora.
Articolul 30
Accesul cetățenilor străini, al cetățenilor români care au și cetățenia altui stat, precum și al persoanelor apatride la informațiile secrete de stat și în locurile în care se desfășoară activități și se expun obiecte sau se executa lucrări din această categorie este permis numai în situațiile și în condițiile stabilite prin tratatele internaționale la care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului.
Capitolul 3 Informații secrete de serviciu
Articolul 31
Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
Informațiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagina și mențiunea "personal", când sunt destinate strict unor persoane anume determinate.
Dispozițiile art. 28 se aplică în mod corespunzător în domeniul informațiilor secrete de serviciu.
Neglijența în păstrarea informațiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate.
Articolul 32
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligați sa stabilească informațiile care constituie secrete de serviciu și regulile de protecție a acestora, sa coordoneze activitatea și sa controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 33
Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludarii legii sau obstructionarea justiției.
Capitolul 4 Atribuțiile Serviciului Roman de Informații
Articolul 34
În vederea coordonării activității și exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate din sfera sa de competența, Serviciul Roman de Informații are următoarele atribuții principale:
a) elaborează, în colaborare cu autoritățile publice, standardele naționale pentru informațiile clasificate și obiectivele de implementare a acestora;
b) supraveghează acțiunile întreprinse de autoritățile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informații clasificate, întocmite de autoritățile și instituțiile publice, regiile autonome și societățile comerciale deținătoare de asemenea informații;
d) verifica modul în care sunt respectate și aplicate normele legale privind protecția informațiilor clasificate de către autoritățile și instituțiile publice;
e) realizează la fața locului verificări și revizuiri de programe care vizează protecția informațiilor clasificate;
f) conlucreaza cu Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și cu Autoritatea Naționala de Securitate în toate problemele privind aplicarea prezentei legi;
g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor și a locurilor care prezintă importanța deosebită pentru protecția informațiilor clasificate, la cererea conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, a agenților economici și a persoanelor juridice de drept privat, și supune spre aprobare Guvernului evidenta centralizata a acestora;
h) organizează și răspunde, potrivit dispozițiilor legale, de colectarea, transportul și distribuirea în țara a corespondentei cu caracter secret de stat și a corespondentei oficiale cu caracter secret de serviciu;
i) analizează și stabilește măsurile în legătură cu reclamațiile sau cu sugestiile legate de modul în care sunt aplicate programele de protecție a informațiilor clasificate;
j) constata nerespectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate și aplica sancțiunile contravenționale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracțiuni, sesizează organele de urmărire penală.
Articolul 35
Serviciul Roman de Informații este obligat sa informeze Parlamentul și Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, anual și ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorități, în legătură cu constatările și concluziile rezultate din activitatea desfășurată pentru protecția informațiilor clasificate din sfera sa de competența.
Capitolul 5 Obligații, raspunderi și sancțiuni
Articolul 36
Persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații clasificate sunt obligate să asigure protecția acestora, potrivit legii, și să respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informații clasificate.
Obligațiile prevăzute la alin. (1) se mențin și după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau profesionale, pe întreaga perioadă a menținerii clasificarii informatiei.
Persoana care urmează sa desfășoare o activitate sau să fie încadrată într-un loc de muncă ce presupune accesul la informații clasificate va prezenta conducătorului unității un angajament scris de păstrare a secretului.
Articolul 37
Autoritățile publice, precum și celelalte persoane juridice care dețin sau cărora le-au fost încredințate informații secrete de stat sau informații secrete de serviciu vor asigura fondurile necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin, precum și luării măsurilor necesare privitoare la protecția acestor informații.
Răspunderea privind protecția informațiilor clasificate revine conducătorului autorității sau instituției publice ori altei persoane juridice deținătoare de informații, după caz.
Articolul 38
Informațiile secrete de stat se transmit, se transporta și se stocheaza în condițiile stabilite de lege.
Este interzisă transmiterea informațiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fără a se folosi mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autoritățile publice competente.
Articolul 39
Încălcarea normelor privind protecția informațiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz.
Persoanele încadrate în serviciile de informații și siguranța sau ale armatei, aflate în serviciul relațiilor externe, precum și cele special însărcinate cu protecția informațiilor secrete de stat, vinovate de deconspirari voluntare ori de acte de neglijența care au favorizat divulgarea ori scurgerea informațiilor secrete, își pierd irevocabil calitatea.
Articolul 40
Contravențiile la normele privind protecția informațiilor clasificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Sancțiunile contravenționale pot fi aplicate și persoanelor juridice.
Capitolul 6 Dispoziții finale
Articolul 41
În cadrul autorităților, instituțiilor publice și al agenților economici care dețin informații clasificate se organizează compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora, în condiții de siguranță.
Compartimentele speciale prevăzute la alin. (1) se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice ori al agentului economic.
Articolul 42
În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va stabili prin hotărâre:
a) clasificarile informațiilor secrete de stat și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul fiecărei clase;
b) regulile generale privind evidenta, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea și distrugerea informațiilor secrete de stat;
c) obiectivele, sectoarele și locurile care prezintă importanța deosebită pentru protecția informațiilor secrete de stat;
d) obligațiile și răspunderile autorităților și instituțiilor publice și ale agenților economici, ale altor persoane juridice, pentru protecția informațiilor secrete de stat;
e) normele privind accesul la informațiile clasificate, precum și procedura verificărilor de securitate;
f) condițiile de fotografiere, filmare, cartografiere și executare a unor lucrări de arte plastice în obiective sau locuri care prezintă importanța deosebită pentru protecția informațiilor secrete de stat;
g) regulile privitoare la accesul străinilor la informațiile secrete de stat;
h) alte norme necesare aplicării prezentei legi.
Articolul 43
Prezenta lege va intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 44
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga
privind apărarea secretului de stat în România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 157 din 17 decembrie 1971,
Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 19/1972
privind unele măsuri în legătură cu apărarea secretului de stat, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 14 ianuarie 1972, precum și orice alte dispoziții contrare.
Pe aceeași dată expresia "secrete de stat" din conținutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu sintagma "informații secrete de stat".
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 26 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VALER DORNEANU Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 8 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.