Decizia nr. 602/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 alin. (1) teza a doua și alin. (5) din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina Teodora Pop
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 205 alin. (1) teza a doua
și
alin. (5) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alexandru Emilian Lorincz și de Cosmin-Vlad Lorincz în Dosarul nr. 1.673/258/2019/a1.1.1.1. al Tribunalului Mureș - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.313 D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că nu se poate susține existența unui regim juridic diferențiat în ceea ce privește termenul de soluționare a contestației formulate de procuror, în raport cu termenul de soluționare a contestației formulate de inculpat, conform
art. 205 alin. (1) teza a doua
și
alin. (5) din Codul de procedură penală . Se arată că termenul de 48 de ore reglementat de textul criticat este un termen procedural, reglementat tocmai pentru a se asigura celeritatea procedurilor de soluționare a contestațiilor împotriva încheierilor pronunțate asupra măsurilor preventive, rațiunea sa fiind aceea de a asigura dreptul la apărare și de a elimina arbitrarul în ceea ce privește dispunerea prelungirii arestării preventive. Se face trimitere la
Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019 . Se arată că aceeași rațiune o are și reglementarea procedurii soluționării contestației de către procuror, reglementată la
alin. (5) al art. 205 din Codul de procedură penală .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 8 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.673/258/2019/a1.1.1.1, Tribunalul Mureș - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 205 alin. (1) teza a doua
și
alin. (5) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Alexandru Emilian Lorincz și de Cosmin-Vlad Lorincz într-o cauză în care procurorul a formulat contestație, conform
art. 205 din Codul de procedură penală .
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că între contestațiile formulate de inculpați și contestația formulată de procuror există un tratament preferențial în favoarea celei din urmă, deoarece, în timp ce contestația procurorului trebuie soluționată înainte de expirarea măsurii, cea a inculpaților este soluționată în termen de 5 zile de la data depunerii. Se arată că inculpații se află în termenul de contestație a încheierii, pentru că nu au trecut 48 de ore de la pronunțarea acesteia. Se susține că soluția juridică prevăzută la
art. 205 alin. (5) din Codul de procedură penală
încalcă dreptul de acces la justiție și dreptul la apărare, întrucât admiterea contestației formulate de parchet determină respingerea, ca inadmisibilă, a contestației formulate de inculpați. Se susține că orice instanță poate soluționa două contestații doar în cadrul aceluiași dosar; or, soluționarea contestației formulate de parchet trebuie să se facă după expirarea termenului de 48 de ore, când pot fi promovate cele două contestații.
6.
Se conchide că dispozițiile
art. 205 alin. (5) din Codul de procedură penală
sunt neconstituționale pentru că tratează preferențial titularii contestației reglementate, nu acordă părților egalitate de șanse și, în mod corect, contestația trebuie să fie formulată în termenul de 48 de ore, iar analizarea acesteia trebuie să fie făcută după expirarea termenului de formulare a contestației, și nu în interiorul acestuia.
7.
Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 205 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală , se susține că acestea contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției întrucât nu prevăd obligativitatea comunicării motivelor contestației și către avocatul inculpaților. Se arată că acordarea facilităților în vederea cunoașterii de către avocatul apărării a motivelor contestației este un drept ce ține de esența apărării și că, de vreme ce parchetul nu are obligația de a comunica avocatului apărării un exemplar al contestației cu privire la măsura preventivă, apărarea asigurată de acesta devine pur formală, fiind afectată de imposibilitatea cunoașterii motivelor care au stat la baza contestației formulate de parchet. Se susține că soluția juridică analizată trebuie să asigure inculpaților toate garanțiile procesuale specifice libertății individuale și că, dintre acestea, cea mai importantă garanție este dreptul de a studia motivele contestației și de pregătire a apărării.
8.
Tribunalul Mureș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 205 alin. (5) din Codul de procedură penală
este întemeiată. Se susține în acest sens că obligativitatea soluționării contestației formulate de procuror înaintea expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, indiferent dacă termenul de formulare a contestației de către inculpat expirase sau nu, îl lipsește pe acesta din urmă de drepturile și garanțiile procesuale specifice principiului egalității armelor. Se arată că, deși în cursul soluționării contestației formulate de procuror inculpatul poate răspunde tuturor argumentelor invocate de acesta și poate susține o soluție diferită de cea dispusă prin încheierea contestată, prevederea unui termen diferit de soluționare a contestației formulate de procuror față de cea promovată de inculpat încalcă principiul egalității armelor, componentă a dreptului la apărare prevăzut de
art. 24 alin. (1) din Constituție .
9.
Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 205 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală , se susține că aceasta este neîntemeiată, întrucât dreptul la apărare al inculpatului, constând în dreptul apărătorului său de a studia
motivele contestației formulate de partea adversă, care, în ipoteza analizată, este Ministerul Public, este garantat prin alte dispoziții procesual penale, cum sunt cele ale
art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală , care prevede dreptul inculpatului de a consulta dosarul, în condițiile legii, ocazie cu care inculpatul și apărătorul acestuia pot cunoaște argumentele formulate de Ministerul Public în cuprinsul contestației.
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 205 alin. (5) din Codul de procedură penală
sunt neconstituționale. Se arată, în acest sens, că obligativitatea soluționării contestației formulate de procuror înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, indiferent dacă termenul de formulare a contestației de către inculpat expirase sau nu, îl lipsește pe inculpat de posibilitatea de a beneficia de toate drepturile și garanțiile procesuale, fiind contrară principiului egalității armelor. Se face trimitere la Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Klimentyev împotriva Rusiei, paragraful 95, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, care presupune ca fiecărei părți să i se acorde posibilitatea rezonabilă de a prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu adversarul său. Totodată, instanța europeană a statuat că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil este acela că, în materie penală, trebuie să existe egalitate de arme între acuzare și apărare. În consecință, se susține că prevederea unui termen diferit de soluționare a contestației împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, respectiv înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, în cazul procurorului, și în termen de 5 zile de la înregistrare, în cazul inculpatului, contravine principiului egalității armelor.
12.
În ceea ce privește dispozițiile
art. 205 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală , se susține că acestea sunt constituționale. Se arată, în acest sens, că dispozițiile legale criticate trebuie corelate cu prevederile
art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală , conform cărora atât inculpatul, personal, cât și apărătorul acestuia au posibilitatea de a consulta dosarul, fiindu-le, astfel, asigurate garanțiile specifice accesului liber la justiție și dreptului la apărare.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 205 alin. (1) teza a doua
și
alin. (5) din Codul de procedură penală , care au următorul cuprins:
(1)
[...] Contestația se depune la judecătorul de cameră preliminară care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară, în termen de 48 de ore de la înregistrare.
(5)
Contestația formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se soluționează înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior.
16.
Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 21 alin. (3)
referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale
art. 24
cu privire la dreptul la apărare.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la dispozițiile
art. 205 alin. (5) din Codul de procedură penală , Curtea reține că acestea au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțată în acest sens
Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 aprilie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.
18.
Prin decizia mai sus menționată, Curtea a reținut că, prin
Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019, paragrafele 25-27, a constatat că dispozițiile
art. 204 alin. (4)
și
(5) din Codul de procedură penală
prevăd că, în cazul contestației formulate de inculpat, aceasta se soluționează în termen de 5 zile de la înregistrare, iar contestația formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se soluționează înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior.
19.
Curtea a apreciat că termenul de 5 zile prevăzut de legiuitor în cazul soluționării contestației formulate de către inculpat nu este un termen de recomandare. Dimpotrivă, acest termen trebuie respectat în cazul în care durata de timp de la data înregistrării contestației formulate de către inculpat și până la expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior este mai mare de 5 zile. Numai în cazul în care această durată este mai mică de 5 zile soluționarea contestației formulate de către inculpat se va face înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, practic, într-un termen mai mic de 5 zile. Astfel, încheierea prin care s-a dispus înlocuirea unei măsuri preventive cu o alta mai ușoară capătă caracter executoriu cel mai târziu la expirarea măsurii preventive mai grele (cea care se înlocuiește).
20.
Or, având în vedere considerentele mai sus enunțate, precum și faptul că prevederile
art. 205 alin. (4)
și
(5) din Codul de procedură penală
sunt similare cu cele ale
art. 204 alin. (4)
și
(5)
din același cod, Curtea a reținut că cele statuate prin
Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019 , precitată, sunt aplicabile și în cauza având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 204 alin. (4)
și
(5) din Codul de procedură penală .
21.
Așa fiind, Curtea a constatat că nu poate fi reținută existența unui regim juridic diferit aplicabil procurorului și inculpatului, sub aspectul termenului de soluționare a contestațiilor formulate de aceștia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, de natură a discrimina inculpatul în raport cu organul de urmărire penală și de a-i încălca acestuia dreptul la un proces echitabil, întrucât se impune ca textele criticate să fie interpretate în sensul că termenul de 5 zile, prevăzut la
art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală , reprezintă o garanție suplimentară, reglementată în favoarea inculpatului, în scopul evitării unor eventuale situații de incertitudine cu privire la posibilitatea acestuia de a-și apăra drepturile și interesele procesuale. Astfel, contestația formulată de inculpat, conform
art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală , nu va putea fi soluționată și după data expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, iar cea formulată de procuror nu poate să fie judecată înaintea momentului anterior referit. Prin urmare, termenul de 5 zile, prevăzut la
art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală , trebuie respectat în cazul în care durata de timp de la data înregistrării contestației formulate de către inculpat și până la expirarea duratei măsurii preventive dispuse
anterior este mai mare de 5 zile, iar în situația în care această durată este mai mică de 5 zile, contestația formulată de către inculpat, conform
art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală , va fi soluționată, într-un termen mai mic de 5 zile, înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior. Având în vedere aceste considerente, Curtea a apreciat că textele criticate sunt în acord cu prevederile
art. 16 alin. (1)
și ale
art. 21 alin. (3) din Constituție .
22.
Având în vedere considerentele
Deciziei nr. 275 din 23 aprilie 2019 , precitată, precum și faptul că prevederile
art. 205 din Codul de procedură penală , referitoare la contestația împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, sunt similare cu cele ale
art. 204
din același cod, referitoare la contestația împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, prin
Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019
Curtea a reținut că cele constatate prin decizia anterior menționată sunt aplicabile și în cauza având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 205 alin. (1) ,
(4)
și
(5) din Codul de procedură penală .
23.
Prin aceeași decizie, respectiv
Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019 , referitor la termenul de 48 de ore, prevăzut la
art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală , Curtea a constatat că acesta este un termen procedural reglementat în vederea asigurării celerității procedurii de soluționare a contestației împotriva încheierilor pronunțate asupra măsurilor preventive, a cărui respectare garantează dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al inculpatului. Curtea a subliniat că acesta constituie opțiunea legiuitorului, exercitată conform
art. 126 alin. (2) din Constituție , potrivit căruia
„Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, fiind în acord cu prevederile constituționale invocate de autorul excepției.
24.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus menționată, atât considerentele, cât și soluția pronunțată prin
Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019
mai sus invocată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
25.
Distinct de cele reținute prin jurisprudența mai sus invocată, Curtea reține că aspectul respingerii, ca inadmisibilă, a contestației formulate de inculpat în termenul de 48 de ore prevăzut la
art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală , ca urmare a soluționării anterioare a contestației promovate de procuror, constituie o problemă de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale criticate, această soluție nefiind reglementată prin dispozițiile
Codului de procedură penală .
26.
Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 205 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală , Curtea reține că lipsa obligativității comunicării motivelor de contestație către avocatul inculpaților nu determină neconstituționalitatea textului criticat. Aceasta, întrucât, conform
art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală , în cursul procesului penal, inculpatul are dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii, iar, conform
art. 94 alin. (1) din Codul de procedură penală , avocatul părților și al subiecților procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal, drept care se exercită în condițiile prevăzute la
art. 94 alin. (2)-(6) din Codul de procedură penală . Astfel, conform
alin. (2) al art. 94 din Codul de procedură penală , consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informații din dosar, precum și de a obține fotocopii pe cheltuiala clientului, iar, potrivit
alin. (7) al aceluiași art. 94 , în vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoștință de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă. Totodată,
alin. (3)-(7) ale art. 94 din Codul de procedură penală
reglementează, în mod expres, limitele exercitării dreptului la consultarea dosarului, arătând că, în cursul urmăririi penale, procurorul stabilește data și durata consultării într-un termen rezonabil, drept ce poate fi delegat organului de cercetare penală [ art. 94 alin. (3) din Codul de procedură penală ]; că, în cursul urmăririi penale, procurorul poate restricționa motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfășurări a urmăririi penale, însă, după punerea în mișcare a acțiunii penale, restricționarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile [ art. 94 alin. (4) din Codul de procedură penală ]; că, în cursul urmăririi penale, avocatul are obligația de a păstra confidențialitatea sau secretul datelor și actelor de care a luat cunoștință cu ocazia consultării dosarului [ art. 94 alin. (5) din Codul de procedură penală ]; că, în toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricționat dreptul de a consulta declarațiile părții sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă [ art. 94 alin. (6) din Codul de procedură penală ].
27.
Or, toate aceste dispoziții legale constituie garanții ale dreptului la apărare și ale dreptului la un proces echitabil, sub aspectul asigurării dreptului avocatului, al părților și al subiecților procesuali principali de consultare a dosarului cauzei, garanții care asigură posibilitatea titularilor acestui drept de a avea cunoștință de formularea de către procuror a contestației prevăzute la
art. 205 din Codul de procedură penală .
28.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Emilian Lorincz și de Cosmin-Vlad Lorincz în Dosarul nr. 1.673/258/2019/a1.1.1.1 al Tribunalului Mureș - Secția penală și constată că dispozițiile
art. 205 alin. (1) teza a doua
și
alin. (5) din Codul de procedură penală
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Mureș - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.