Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 407/2024

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

prezumat în vigoare

Data actului
24 septembrie 2024
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 93 din 31 ianuarie 2025
Citat de
1 act
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 10.968 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 57/2019 3 iulie 2019 (prevederi anume) privind Codul administrativ

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Marian Enache

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

[forma actuală

art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ ], excepție ridicată de Alexandru Marin în Dosarul nr. 5/87/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.573D/2020.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât aceasta nu este motivată, iar, în subsidiar, concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 577 din 22 noiembrie 2022 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 2 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5/87/2019, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

[forma actuală

art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ ]. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Marin într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat de autorul excepției de neconstituționalitate, având calitatea de primar, împotriva unei sentințe prin care s-a respins acțiunea formulată de acesta împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării mandatului primarului.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia demonstrează îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, iar, pe fondul excepției, doar menționează prevederile pretins a fi încălcate din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

6.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, intrând în marja de apreciere a legiuitorului decizia ca în anumite materii să fie suprimate căile de atac de reformare.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile

art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

[forma actuală

art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ ], având următorul conținut: „Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.“

11.

Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul critică doar teza finală a

art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . Totodată, reține că dispozițiile

art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, au fost abrogate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, iar dispozițiile

art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019

au un conținut similar cu cele ale

art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 . Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 . Dispozițiile

art. 160 alin. (10)

au următorul cuprins: „Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile, nefiind aplicabilă procedura de regularizare a cererii. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă.“

12.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

privind obligația respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor,

art. 21 alin. (3)

privind dreptul la un proces echitabil,

art. 126 alin. (2)

potrivit căruia competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege,

art. 129

privind folosirea căilor de atac și

art. 148 alin. (2)

privind prioritatea reglementărilor europene cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne. De asemenea, sunt invocate prevederile

art. 6

privind dreptul la un proces echitabil din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate prin

Decizia nr. 690 din 21 octombrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2022, sau

Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 5 aprilie 2023.

14.

Însă, în cauză, autorul excepției de neconstituționalitate nu a formulat nicio critică de neconstituționalitate concretă cu privire la dispozițiile

art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , ci doar a menționat prevederile din

Constituție

și din

Convenție

pretins a fi încălcate, fără să argumenteze în niciun fel ce anume generează, în opinia acestuia, neconstituționalitatea textelor de lege criticate.

15.

În jurisprudența sa, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Curtea a apreciat că, dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

prevede că sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților și opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți (a se vedea în acest sens și

Decizia nr. 627 din 29 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).

16.

Prin urmare, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor, astfel că, ținând cont de prevederile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, fiind nemotivată.

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , excepție ridicată de Alexandru Marin în Dosarul nr. 5/87/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.