Decizia nr. 282/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 271 din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Kosztandi Dumitrel în Dosarul nr. 17/253/2021/a3 al Tribunalului Tulcea - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 551D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, dispoziția criticată neavând legătură cu soluționarea cauzei. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în procedura camerei preliminare, iar în această procedură judecătorul nu analizează probe, nu stabilește încadrarea juridică și nu verifică elementele constitutive ale infracțiunii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea nr. 4/CP din 2 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 17/253/2021/a3, Tribunalul Tulcea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 271 din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Kosztandi Dumitrel cu ocazia soluționării contestației formulate împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Măcin, verificând măsura arestării preventive, a menținut această măsură, respingând solicitarea autorului excepției privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că noțiunea „arme“ cuprinsă în textul de lege criticat este lipsită de claritate și previzibilitate. Arată că dispozițiile

Legii nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor definesc mai multe tipuri de arme, cum ar fi: arme de foc, arme neletale, arme de panoplie, arme de recuzită etc. Or, dispozițiile

art. 271 din Legea nr. 86/2006

nu precizează la care categorie/tip de arme se referă, fapt ce determină lipsa de claritate și previzibilitate a textului criticat. Apreciază că în momentul incriminării unei fapte trebuie să se țină cont de pericolul social concret al acesteia, astfel că textul criticat nu se poate referi la o armă neletală sau de panoplie.

6.

Tribunalul Tulcea - Secția penală arată că ceea ce sancționează textul de lege contestat nu este deținerea sau folosirea unor astfel de arme sau substanțe, ci introducerea sau scoaterea lor din țară. Prin textul de lege criticat legiuitorul nu a încercat să prevină folosirea unor astfel de arme sau substanțe (mai mult sau mai puțin periculoase), ci introducerea în țară fără drept a respectivelor bunuri (prin eludarea unor eventuale taxe vamale sau în lipsa autorizațiilor prevăzute de lege). Împrejurarea că unele substanțe sau arme sunt mai periculoase sau mai puțin periculoase a fost pe larg reglementată prin

Legea nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor. Prin urmare, în condițiile în care legiuitorul a intenționat să pună sub control, inclusiv la intrarea sau ieșirea din țară, toate categoriile de arme, textul de lege criticat nu contravine Legii fundamentale.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 271 din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006. Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile criticate au fost completate prin

art. IV din Legea nr. 90/2021

pentru modificarea și completarea unor acte normative, în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecției mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 20 aprilie 2021. Cu toate acestea, observând data încheierii de sesizare, precum și

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reține că obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 271 din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României, în redactarea anterioară modificării prin

Legea nr. 90/2021 , care au următorul conținut: „Introducerea în sau scoaterea din țară, fără drept, de arme, muniții, materiale explozibile, precursori de explozivi restricționați, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanțe radioactive, substanțe toxice, deșeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracțiunea de contrabandă calificată și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.“

11.

Autorul excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

referitor la cerințele de calitate a legii.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 326 din 30 mai 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 25 august 2023, paragraful 23, a constatat, printre altele, că prevederea faptei de legea penală (tipicitatea) - trăsătură esențială a infracțiunii - nu ține de resortul judecătorului de cameră preliminară, ci va fi analizată, pe lângă celelalte elemente, de către instanța judecătorească în cadrul cercetării judecătorești în primă instanță/apel. Așadar, decizia Curții Constituționale pronunțată în cauză, indiferent de soluția adoptată, nu își va putea produce niciun efect concret asupra soluției pronunțate de judecătorul de cameră preliminară (în același sens, a se vedea și

Decizia nr. 285 din 28 mai 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 7 noiembrie 2024, paragraful 20).

13.

Plecând de la aceste premise, Curtea observă că în prezenta cauză excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în etapa camerei preliminare, cu ocazia soluționării contestației formulate împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Măcin, verificând măsura arestării preventive, a menținut această măsură, respingând solicitarea autorului excepției privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate nu a fost ridicată în cadrul exercitării atribuțiilor judecătorului de cameră preliminară prevăzute de dispozițiile

art. 342 - 346 din Codul de procedură penală , ci în cadrul exercitării atribuțiilor judecătorului de cameră preliminară prevăzute de dispozițiile

art. 205

și

art. 207

din același act normativ. Or, în exercitarea acestor din urmă atribuții, judecătorul de cameră preliminară va face aplicarea prevederilor

art. 202

și ale

art. 223 din Codul de procedură penală , o primă condiție ce trebuie îndeplinită pentru a se putea dispune/menține orice măsură preventivă (privativă sau neprivativă de libertate) fiind aceea referitoare la existența probelor sau indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune.

14.

Așa fiind, Curtea reține că, în prezenta cauză, autorul acesteia solicită pronunțarea unei decizii prin care, interpretând dispozițiile de lege criticate, să se constate că noțiunea „arme“ din cuprinsul textului criticat nu se referă și la categoria „armelor neletale“, în acest mod fapta săvârșită în cauză nemaiconstituind infracțiune. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că în acest caz dispozițiile criticate au legătură cu soluționarea cauzei.

15.

În continuare, analizând criticile autorului excepției, Curtea constată că nemulțumirea autorului excepției vizează, în realitate, modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate. Or, Curtea nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii ( Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010,

Decizia nr. 357 din 22 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011,

Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17,

Decizia nr. 145 din 17 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și

Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), acestea urmând să fie soluționate de către instanțele judecătorești.

16.

Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situația de fapt concretă dintr-o cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată în Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995 pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, și

Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau

Decizia nr. 360 din 25 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 271 din Legea nr. 86/2006

privind Codul vamal al României, în redactarea anterioară modificării prin

Legea nr. 90/2021

pentru modificarea și completarea unor acte normative, în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecției mediului, excepție ridicată de Kosztandi Dumitrel în Dosarul nr. 17/253/2021/a3 al Tribunalului Tulcea - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Tulcea - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.