Decizia nr. 156/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 și ale art. 209 alin. ultim din Codul penal, excepție ridicată de inculpatul Visan Tufeanu, prin apărător, în Dosarul nr. 2.504/1999 al Tribunalului Giurgiu.

La apelul nominal Visan Tufeanu este prezent personal. Lipsesc celelalte părți, Vasile Ion și Societatea Comercială "Agrozootehnica" - S.A. din Mihailesti, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepției, Visan Tufeanu, solicita admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curții Constituționale și faptul ca în speta nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acesteia, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 22 decembrie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 2.504/1999, Tribunalul Giurgiu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 și ale art. 209 alin. ultim din Codul penal, excepție ridicată de inculpatul Visan Tufeanu, prin apărător.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), deoarece "stabilirea unui criteriu valoric al pagubei aduse prin infracțiune ca baza a incriminării juridice în care moneda naționala face obiectul unor devalorizari" duce la "crearea unei situații avantajoase celui care săvârșește o faptă imediat după apariția legii (când valoarea reală este cea avută în vedere de legiuitor) față de cel care săvârșește fapta la o perioadă de timp după intrarea în vigoare a legii, timp în care a avut loc o devalorizare a monedei naționale, iar valoarea reală a pagubei raportată la suma de 50.000.000 lei avută în vedere de legiuitor este mult mai mica".

Tribunalul Giurgiu, exprimandu-și opinia în urma solicitării Curții Constituționale, apreciază ca, deoarece art. 146 din Codul penal prevede expres "o sumă care atrage consecințe deosebit de grave și, implicit, o pedeapsă mare", acest text de lege este neconstitutional, în funcție "de inflație și raportul leu/dolar".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca "modificarea dispozițiilor art. 146 din Codul penal este necesară pentru realizarea unei corecte individualizari a pedepselor, precum și pentru satisfacerea cerințelor de practica judiciară". Se considera ca excepția este neîntemeiată, deoarece "nu exista nici un temei care să justifice concluzia ca dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 146 și art. 209 alin. ultim din Codul penal, potrivit cărora:

- Art. 146: "Prin <<consecințe deosebit de grave>> se înțelege o paguba materială mai mare de 50.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice." ;

- Art. 209 alin. 3: "Furtul care a produs consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi."

Autorul excepției susține ca aceste dispoziții legale contravin art. 16 alin. (1) din Constituție, care consfințește ca "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", și solicita ca art. 146 din Codul penal să fie declarat neconstitutional "în măsura în care se înțelege prin <<consecințe deosebit de grave>> o paguba materială mai mare de 50.000.000 lei sau cel puțin în condițiile în care valoarea nu este raportată la momentul intrării în vigoare a legii".

Curtea constata ca dispozițiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 148 din 27 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 9 martie 1999, Decizia nr. 78 din 20 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 6 iulie 1999, și Decizia nr. 140 din 13 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 august 2000, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate având ca obiect aceste dispoziții legale, constatând ca, deși este adevărat ca limita de 50.000.000 lei nu mai reprezintă o valoare constanta în raport cu care se impune un regim sanctionator mai sever, totuși modificarea conținutului unei norme juridice, prin schimbarea condițiilor impuse de aceasta, este de competența exclusiva a Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a tarii, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție. Conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională verifica, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, doar conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine o schimbare a acestei jurisprudente, atât considerentele expuse, cat și soluția își păstrează valabilitatea în prezenta cauza.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 și ale art. 209 alin. ultim din Codul penal, excepție ridicată de inculpatul Visan Tufeanu în Dosarul nr. 2.504/1999 al Tribunalului Giurgiu.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 septembrie 2000.