Decizia nr. 547/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. (1) , ale art. 86 , ale art. 87 , ale art. 88 alin. (1) lit. c) și alin. (3) și ale art. 89 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Decizia nr. 235/2022 3 mai 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de proc…
Cristian Deliorga
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cristian-Nicolae Sima
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 alin. (1) , ale
art. 86 , ale
art. 87 , ale
art. 88 alin. (1) lit. c)
și
alin. (3)
și ale
art. 89 din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Pavel Marin în Dosarul nr. 570/122/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.179D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele de ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, face trimitere, în esență, la considerentele reținute de Curtea Constituțională în
Decizia nr. 394 din 14 iunie 2016
cu referire la respectarea principiului nediscriminării. Susține că orice corp profesional trebuie să aibă posibilitatea să analizeze faptele membrilor săi care ar putea afecta onoarea și prestigiul profesiei. Precizează că există căi de atac în materie disciplinară, potrivit
Codului de procedură civilă . Arată că, în materia răspunderii disciplinare a avocaților, poate fi stabilită o culpă inclusiv prin raportare la un standard de abatere evidentă și gravă, cu atât mai mult cu cât încrederea clientului în avocatul său este de esența exercitării profesiei de avocat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 22 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 570/122/2020, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 alin. (1) , ale
art. 86 , ale
art. 87 , ale
art. 88 alin. (1) lit. c)
și
alin. (3)
și ale
art. 89 din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Pavel Marin într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva unei decizii a Consiliului Baroului Giurgiu din anul 2020, prin care s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea disciplinară formulată împotriva unui avocat, în contradictoriu cu pârâtul Baroul Giurgiu.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate nu îndeplinesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate impuse de prevederile
art. 1 alin. (5) din Constituție , care consacră principiul legalității în componenta sa referitoare la calitatea legii, fiind contrare, implicit, și dispozițiilor
art. 1 alin. (3) din Constituție
ce reglementează statul de drept.
6.
Astfel, în ceea ce privește
art. 85 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 , se apreciază că sintagma „pentru orice fapte săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei, ale corpului de avocați sau ale instituției“ din cuprinsul acestuia este neclară și lipsită de previzibilitate, întrucât destinatarii normei nu își pot prefigura comportamentul astfel încât să evite încălcarea dispozițiilor legale în discuție.
7.
Totodată, autorul susține că, prin redactarea normelor criticate cu nerespectarea cerințelor de calitate a legii se aduce atingere principiului egalității în drepturi a cetățenilor și dreptului la un proces echitabil. În acest sens se arată că expresia „săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia“ se raportează la o conduită ideală, care nu este determinată de legiuitor, situație de natură să genereze confuzii, incertitudine și dificultăți în interpretarea și aplicarea normei. Se creează astfel premisa aplicării arbitrare a normei în privința aprecierii faptelor care întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare, cu consecința încălcării dreptului la un proces echitabil. Or, în opinia autorului excepției, conduita pe care destinatarii normei ar trebui să o urmeze pentru a evita sancționarea disciplinară ar trebui să fie delimitată în mod clar la nivel de lege, context în care sunt invocate considerentele reținute de Curtea Constituțională în
Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 , potrivit cărora legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii.
8.
Cu referire la
art. 86 din Legea nr. 51/1995 , autorul susține că acesta reglementează competențe diferite de anchetare a abaterii și de exercitare a acțiunii disciplinare, în funcție de persoana vizată - membrii Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România sau decanii barourilor, respectiv avocații înscriși în barou - fără ca textul să prevadă în detaliu procedura de cercetare a abaterii disciplinare.
9.
De asemenea, se arată că textul de lege nu prevede o cale de atac în ipoteza clasării sesizării.
10.
În ceea ce privește
art. 87 din Legea nr. 51/1995 , se apreciază, în primul rând, că norma prevăzută la
alin. (5) , potrivit căreia procedura judecării abaterilor disciplinare este stabilită în statutul profesiei și se completează cu prevederile
Codului de procedură civilă , este neconstituțională, întrucât reglementarea acestei proceduri ar trebui să fie cuprinsă chiar în corpul legii care reglementează organizarea și exercitarea profesiei de avocat, date fiind importanța sa și consecințele asupra carierei avocatului, precum și necesitatea asigurării accesibilității respectivelor norme de procedură pentru persoana care a sesizat abaterea disciplinară, care ar putea astfel să își adapteze conduita procesuală în funcție de norme reglementate la nivel de lege și nu în raport cu normele interne, emise de organismele de conducere din cadrul profesiei. Astfel, completarea normelor din
statutul profesiei , adoptat prin
Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011 , cu norme din
Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă
este neconstituțională, întrucât nu respectă principiul ierarhiei normelor juridice într-un stat de drept.
11.
În al doilea rând, se arată că nu este clar dacă
art. 87 din Legea nr. 51/1995
reglementează un singur grad de jurisdicție sau prevede și posibilitatea exercitării unei căi de atac în faza judecării acțiunii disciplinare. În acest context, cu referire la
alin. (2) al art. 87
anterior menționat, se susține că, deși textul prevede că în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România este organizată și funcționează Comisia centrală de disciplină, care judecă atât ca instanță de fond, cât și în contestație, legea nu conține dispoziții previzibile referitoare la termenul de exercitare a contestației, modul de desemnare a completului de 5 membri și termenele de soluționare, redactare și comunicare, textul rezumându-se la a face trimitere la dispozițiile statutului profesiei de avocat.
12.
Pe de altă parte,
alin. (3)
al aceluiași articol prevede o altă cale de atac, respectiv recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale, care este judecat de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, constituit ca instanță disciplinară în plenul său, textul nefiind compatibil cu rolul de acuzator al acestui consiliu și imprimând un plus de echivoc întregii proceduri disciplinare. De asemenea, textul nu se corelează cu prevederile
art. 87 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 , care reglementează contestația drept cale de atac.
13.
Se susține, de asemenea, că
alin. (4) al art. 87 din Legea nr. 51/1995
prevede o altă cale de atac împotriva hotărârilor Comisiei centrale de disciplină și ale Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România, și anume contestația la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, însă legea nu prevede nicio cale de atac la instanța de judecată împotriva hotărârilor pronunțate de consiliul baroului în materie disciplinară, iar norma de la
art. 88 alin. (3) , referitoare la declararea recursului împotriva deciziei disciplinare, este ambiguă, întrucât nu prevede care este instanța la care se exercită recursul și nici ce se înțelege prin persoana interesată care poate declara recurs.
14.
Referitor la persoana care a formulat plângerea sau sesizarea cu privire la abaterea disciplinară, se arată că legea nu conferă acesteia niciun drept sau nicio obligație în procedura disciplinară. În acest sens, autorul excepției de neconstituționalitate invocă Decizia nr. 773 din 26 octombrie 2023, emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, arătând că, în interpretarea dată de organele statutare ale profesiei sintagmei „persoană interesată“, aceasta vizează doar avocatul sancționat, nu și persoana care a făcut plângerea sau sesizarea care a condus la declanșarea procedurii disciplinare.
15.
Cu privire la dispozițiile
art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 , potrivit cărora sumele provenite din aplicarea sancțiunii amenzii în cuantum de la 500 la 5.000 de lei se fac venit la bugetul baroului, autorul apreciază că acestea contravin dispozițiilor constituționale prevăzute de
art. 1 alin. (3) , referitoare la statul de drept, precum și dispozițiilor
art. 137 alin. (1)
privind sistemul financiar și ale
art. 138 alin. (1)
privind bugetul public național.
16.
În plus, autorul apreciază că ultima teză a
art. 88 alin. (1) lit. c) , potrivit căreia limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, în funcție de rata inflației, este neconstituțională, întrucât permite modificarea unei dispoziții legale printr-un act având forță juridică inferioară legii.
17.
În ceea ce privește
art. 89 din Legea nr. 51/1995 , se apreciază că, prin utilizarea sintagmei „abatere evidentă și gravă“, norma cuprinsă la
alin. (1) al art. 89
anterior menționat nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate necesare pentru adaptarea conduitei destinatarului normei în sensul respectării dispozițiilor acesteia, motiv pentru care aceasta este susceptibilă de încălcarea
art. 11
și
20 din Constituție , prin raportare la
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la criteriile de calitate a legii.
18.
Autorul concluzionează că, având în vedere criticile formulate, procedura privind răspunderea disciplinară cuprinsă în
capitolul VI din Legea nr. 51/1995
este neconstituțională în ansamblul său, dată fiind strânsa legătură între dispozițiile criticate și celelalte dispoziții din cuprinsul respectivului capitol.
19.
Tribunalul Giurgiu - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme prevederile criticate din
se interpretează în sensul că cei interesați au acces la justiție în condițiile legii. Prin urmare, nimic nu împiedică crearea unor proceduri speciale de contestare a actelor juridice emise de către membrii ordinelor profesionale.
20.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
21.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
22.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
23.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 85 alin. (1) , ale
art. 86 , ale
art. 87 , ale
art. 88 alin. (1) lit. c)
și
alin. (3)
și ale
art. 89 din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:
–
Articolul 85
alin. (1):
„(1) Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum și pentru orice fapte săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei, ale corpului de avocați sau ale instituției.“;
–
Articolul 86
:
Anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare sunt de competența consiliului baroului.
Anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare privind decanii barourilor și membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competența Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetată sau trimisă în judecată disciplinară nu participă la luarea hotărârii.
Membrii comisiei permanente care sunt anchetați nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acțiunii disciplinare.
În toate cazurile, acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data luării la cunoștință, de către consiliul baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia.
–
Articolul 87
:
În cadrul fiecărui barou se organizează și funcționează o comisie de disciplină care judecă, în primă instanță și în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații din acel barou.
În cadrul U.N.B.R. este organizată și funcționează Comisia centrală de disciplină, care judecă:
a)
ca instanță de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârșite de membrii Consiliului U.N.B.R. și de decanii barourilor;
b)
în contestație, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.
Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, ca instanță de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanță disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză.
Împotriva hotărârilor pronunțate potrivit
alin. (2)
și
(3)
partea interesată poate formula contestație la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
Procedura judecării abaterilor disciplinare este stabilită în statutul profesiei și se completează cu prevederile
Codului de procedură civilă
–
Articolul 88
alin. (1) lit. c)
și
alin. (3):
Sancțiunile disciplinare sunt: [...]
c)
amendă de la 500 lei la 5.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcție de rata inflației; [...]
(3)
Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului și președintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.
–
Articolul 89
:
În caz de abatere evidentă și gravă, instanța disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exercițiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.
Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul este suspensiv de executare și va fi soluționat de urgență.
24.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (3)
și
(5)
referitoare la statul de drept și la principiul legalității, în componenta privind calitatea legii,
art. 11
privind dreptul internațional și dreptul intern,
art. 16 alin. (1)
și
(2)
referitor la egalitatea în drepturi,
art. 21
privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și
art. 23 alin. (12)
referitor la principiul legalității pedepsei, astfel cum acestea se interpretează în temeiul
art. 20 din Constituție
și prin prisma exigențelor
art. 6 ,
7
și
13
privind dreptul la un proces echitabil, principiul legalității pedepsei și dreptul la un recurs efectiv din
Convenția
privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
art. 52 alin. (1)
referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică,
art. 124 alin. (3)
cu privire la independența justiției,
art. 137 alin. (1)
referitor la sistemul financiar și
art. 138 alin. (1)
privind bugetul național. De asemenea, se invocă și prevederile
Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției , adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată prin
Legea nr. 365/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004.
25.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate fac parte din
capitolul VI
- Răspunderea disciplinară din
și reglementează condițiile în care se angajează răspunderea disciplinară a avocatului.
26.
Referitor la
art. 85 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 , Curtea observă că acesta reglementează categoriile de fapte care atrag răspunderea disciplinară a avocatului, și anume: (i) nerespectarea prevederilor legii sau ale statutului, (ii) nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii și (iii) orice fapte săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei, ale corpului de avocați sau ale instituției.
27.
Critica autorului excepției de neconstituționalitate vizează cea de-a treia categorie de fapte, respectiv „fapte săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei, ale corpului de avocați sau ale instituției“, invocându-se lipsa de claritate și previzibilitate a normei, deficiență care creează premisele încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor și accesului liber la justiție.
28.
Din textul de lege în discuție rezultă, pe de o parte, că destinatarii normei pot fi doar acele persoane care au calitatea de avocat, iar, pe de altă parte, că valorile protejate de această normă sunt onoarea și prestigiul profesiei, ale corpului de avocați sau ale instituției. În consecință, eventuala lipsă de claritate și previzibilitate a normei ca urmare a gradului de generalitate al sintagmei în discuție ar putea fie să îi afecteze pe avocați, în situația în care ar fi sancționați, fie să nu asigure realizarea scopului pentru care norma a fost edictată, respectiv protejarea valorilor enumerate, în situația nesancționării faptelor care aduc atingere acestor valori. Or, întrucât autorul excepției de neconstituționalitate nu are calitatea de avocat, Curtea reține că norma în discuție nu stabilește obligații în sarcina sa și nici nu protejează valori aparținând acestuia.
29.
În plus, Curtea observă că, deși este nemulțumit de nesancționarea avocatului și solicită instanței anularea deciziei de clasare a cauzei privind plângerea disciplinară, autorul invocă imposibilitatea avocatului de a-și prefigura comportamentul astfel încât să evite sancționarea.
30.
Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat ( Decizia nr. 235 din 3 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 2 august 2022, paragraful 23,
Decizia nr. 72 din 9 februarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 20 aprilie 2021, paragraful 23,
Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20).
31.
Or, dat fiind contextul formulării prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea observă că, în privința criticilor de neconstituționalitate invocate, nu este îndeplinită condiția legăturii cu soluționarea cauzei, prevăzută de
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , ca urmare a lipsei interesului în invocarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 , prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului criticat în ceea ce îl privește pe autorul excepției.
32.
De altfel, văzând contestația prin care autorul excepției solicită anularea Deciziei Consiliului Baroului Giurgiu nr. 12 din 18 februarie 2020, Curtea observă că acesta reclamă încălcarea obligației de respectare a secretului profesional de către avocatul său, obligație a cărei nerespectare constituie în mod clar abatere disciplinară gravă, potrivit
art. 8 din Statutul profesiei de avocat , adoptat prin
Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.
33.
Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 alin. (1) din Legea nr. 51/1995
este inadmisibilă.
34.
Referitor la dispozițiile
art. 87 , ale
art. 88 alin. (1) lit. c)
și
alin. (3)
și ale
art. 89 din Legea nr. 51/1995 , Curtea observă că acestea reglementează aspecte procedurale incidente în faza de judecată a abaterilor disciplinare, respectiv compunerea instanțelor disciplinare, căile de atac împotriva hotărârilor acestora, procedura de judecată, sancțiunile disciplinare, condițiile în care se poate lua măsura suspendării avocatului din exercițiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei și căile de atac împotriva acesteia.
35.
În cauza dedusă judecății instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională, reclamantul - autor al excepției de neconstituționalitate - a solicitat anularea unei decizii a Consiliului Baroului Giurgiu din anul 2020, prin care s-a dispus clasarea cauzei disciplinare. Așadar, întrucât cauza respectivă nu a ajuns în faza de judecată, dispozițiile
art. 87 , ale
art. 88 alin. (1) lit. c)
și
alin. (3)
și ale
art. 89 din Legea nr. 51/1995
nu au legătură cu soluționarea cauzei.
36.
Prin urmare, ținând cont de prevederile
art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 87 , ale
art. 88 alin. (1) lit. c)
și
alin. (3)
și ale
art. 89 din Legea nr. 51/1995
este inadmisibilă.
37.
Referitor la
art. 86 din Legea nr. 51/1995 , autorul excepției de neconstituționalitate critică, în esență, lipsa de claritate și previzibilitate a procedurii de anchetă, invocând lipsa reglementării în detaliu a procedurii de cercetare a abaterii disciplinare, precum și lipsa prevederii unei căi de atac împotriva deciziei de clasare a cauzei.
38.
Potrivit
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 , profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile legii și ale statutului profesiei. Prin urmare, gradul de detaliere prin lege a organizării și funcționării profesiei ține de aprecierea legiuitorului, cu respectarea caracterului autonom al acesteia, prevăzut de dispozițiile
art. 1 alin. (1) , menționate mai sus.
39.
În acord cu aceste dispoziții, în ceea ce privește reglementarea procedurii de anchetare disciplinară, se observă că
art. 86 din Legea nr. 51/1995
stabilește competența organelor de anchetă, interdicția de a participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acțiunii disciplinare pentru membrii comisiei permanente care sunt anchetați, precum și termenele de exercitare a acțiunii disciplinare, iar
art. 278
-
281 din Statutul profesiei de avocat
detaliază procedura.
40.
Prin urmare, având în vedere că
prevede posibilitatea detalierii prin statutul profesiei a dispozițiilor de organizare și funcționare, nu se pot reține caracterul lacunar al dispozițiilor
art. 86
și încălcarea
art. 1 alin. (5) din Constituție , critica formulată de autorul excepției de neconstituționalitate fiind neîntemeiată din această perspectivă.
41.
Referitor la pretinsa încălcare a accesului liber la justiție prin nereglementarea unei căi de atac împotriva deciziei de clasare se reține că, potrivit jurisprudenței constante a Curții, accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile
art. 126 alin. (2) din Constituție
(a se vedea în acest sens
Decizia nr. 362 din 11 iulie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2025, paragraful 40).
42.
Prin
Decizia nr. 45 din 2 mai 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, Curtea Constituțională a stabilit că soluțiile legislative cuprinse în
cap. VI din Legea
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (care a devenit
Legea nr. 51/1995 ) sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că cei interesați au acces la justiție în condițiile legii.
43.
Curtea constată că
art. 86
( art. 66
în redactarea de bază) din
nu conține o dispoziție expresă pentru exercitarea unei căi de atac împotriva deciziei de clasare, însă nici nu interzice dreptul oricărei persoane interesate de a se adresa instanței pentru a cere anularea acesteia. Prin urmare, având în vedere interpretarea stabilită de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 45 din 2 mai 1995 , precitată, devin incidente dispozițiile
art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, potrivit cărora „Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată întrun drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept“.
44.
De altfel, în prezenta cauză, obiectul litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl constituie soluționarea contestației împotriva unei decizii de clasare.
45.
Față de cele de mai sus, Curtea nu poate reține încălcarea accesului liber și efectiv la o instanță judecătorească, în sensul
art. 21 din Constituție
și al
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, critica de neconstituționalitate fiind neîntemeiată și din această perspectivă.
46.
Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 86 din Legea nr. 51/1995
este neîntemeiată.
47.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1
-
3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 alin. (1) , ale
art. 87 , ale
art. 88 alin. (1) lit. c)
și
alin. (3)
și ale
art. 89 din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Pavel Marin în Dosarul nr. 570/122/2020 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă.
2.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile
art. 86 din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2025.
PREȘEDINTE CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Cristian-Nicolae Sima
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.