Decizia nr. 493/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Gabriela-Lenuța Dimitriu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liviu Gheorghe Teodoriu în Dosarul nr. 4.828/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.250D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.126D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ninel Cerbu în Dosarul nr. 21.303/233/2022 al Judecătoriei Galați - Secția civilă.

4.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.126D/2023 la Dosarul nr. 2.250D/2021, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care formulează concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin Încheierea din 13 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.828/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Liviu Gheorghe Teodoriu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei rezoluții de clasare emise de Inspecția Judiciară.

8.

Prin Încheierea din 31 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 21.303/233/2022, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 . Excepția a fost ridicată de Ninel Cerbu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

9.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

încalcă prevederile

art. 61 ,

108

și

115 din Constituție , deoarece abrogă în mod nelegal

Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru. Se mai arată că ordonanța de urgență criticată nu a fost emisă în temeiul unei legi speciale de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, nu a fost aprobată ulterior de Parlament și nu a stabilit o durată determinată de aplicare. Se arată că, în absența unei situații extraordinare și a unei urgențe reale care să impună adoptarea măsurilor pe care această ordonanță le prevede, emiterea acesteia nu a fost justificată.

10.

Totodată, autorii excepției sunt nemulțumiți de faptul că, în urma adoptării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , taxele judiciare de timbru stabilite pentru căile de atac în materia contenciosului administrativ s-au dublat în raport cu cele stabilite în materie civilă, susținând că, prin instituirea acestei diferențe de tratament s-a creat o discriminare între persoanele care sunt obligate să plătească aceste categorii de taxe, aspect ce contravine dispozițiilor constituționale ale

art. 16 .

11.

De asemenea, aceștia consideră că prevederile legale criticate încalcă și dispozițiile

art. 21 alin. (4) din Constituție , care prevăd că jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.

12.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, apreciind că Guvernul a justificat urgența adoptării ordonanței în preambulul acesteia și în nota de fundamentare. În particular, dispozițiile

art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , aplicabile cererii de chemare în judecată formulate de reclamant, nu încalcă exigențele dispozițiilor constituționale la care autorul s-a raportat.

13.

Judecătoria Galați - Secția civilă apreciază că actul normativ criticat nu contravine exigențelor constituționale, referitoare la posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.

14.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

15.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

16.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.

18.

Autorii excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 21

referitor la accesul liber la justiție, ale

art. 61

privind rolul și structura Parlamentului, ale

art. 108

privind actele Guvernului și ale

art. 115

privind delegarea legislativă.

19.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

a mai fost supusă controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză, și a constatat constituționalitatea actului normativ, spre exemplu, prin

Decizia nr. 690 din 12 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 8 aprilie 2024, și

Decizia nr. 371 din 29 iunie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 25 septembrie 2023.

20.

În cauza de față, Curtea observă că autorii excepției sunt nemulțumiți de faptul că, în urma adoptării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

fără o lege de abilitare, Guvernul a majorat cuantumul taxelor judiciare de timbru în mod nejustificat și fără respectarea dispozițiilor

art. 115 din Constituție .

21.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

formulate prin raportare la dispozițiile constituționale ale

art. 61 ,

108

și

115 , prin

Decizia nr. 690 din 12 decembrie 2023 , precitată, paragraful 15, Curtea a reținut că, potrivit

art. 115 alin. (1 )-( 3) din Constituție , Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanțe simple, și nu de ordonanțe de urgență. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe, iar, dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Ordonanța de urgență nu este o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituționale care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unui caz excepțional (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragrafele 15-19). Cum în cauză este criticată o ordonanță de urgență, și nu o ordonanță simplă, rezultă că nu se poate vorbi despre necesitatea existenței unei legi de abilitare, așa încât critica formulată din această perspectivă este neîntemeiată.

22.

În jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că dispozițiile constituționale cuprinse în

art. 115 alin. (5)

condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I. Constituția nu condiționează intrarea în vigoare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului de existența unei legi de aprobare a respectivei ordonanțe, adoptată de Parlament. Dispozițiile constituționale sunt transpuse la nivel legal de

art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“. Depunerea ordonanței de urgență spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată, drept condiție necesară intrării în vigoare a actului normativ, nu reprezintă altceva decât o obligație ce incumbă emitentului, respectiv Guvernului, în calitate de legiuitor delegat (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragrafele 34 și 35).

23.

Curtea reține că proiectul de Lege pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru a fost depus și înregistrat pentru dezbatere la Senat în data de 28 iunie 2013, fiind adoptat de Senat la data de 21 octombrie 2013. Ulterior, la data de 28 octombrie 2013, proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare, iar

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, și a intrat, așadar, în vigoare după depunerea sa la Camera competentă să fie sesizată spre dezbatere în procedură de urgență, potrivit

art. 115 alin. (5) din Constituție .

24.

În jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile

art. 61 alin. (1) din Constituție , potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile

art. 115 din Constituție

atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlament. Însă prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate. Astfel, mandatul atribuit Guvernului, în temeiul

art. 115 din Constituție , trebuie să fie dublat de un mandat legal - legea specială de abilitare, adoptată de Parlament -, în cazul ordonanțelor simple, sau izvorăște direct din Constituție - în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată -, în cazul ordonanțelor de urgență (a se vedea, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 690 din 12 decembrie 2023 , paragrafele 17 și 18).

25.

Prin urmare, criticile formulate din această perspectivă sunt neîntemeiate, întrucât

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

a fost adoptată cu respectarea prevederilor

art. 115 din Constituție , astfel că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale invocate.

26.

În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

prin raportare la

art. 16 din Constituție , referitor la principiul egalității în fața legii, Curtea a statuat, în mod constant, că acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații distincte (a se vedea

Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, aplicând aceste considerente de principiu la normele criticate, Curtea reține că atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor

art. 16 alin. (1)

și

(2) din Constituție . Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul

art. 453 din Codul de procedură civilă , de la partea care pierde. Așadar, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispozițiilor

art. 90 din Codul de procedură civilă , cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupun declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragrafele 24 și 25).

27.

În prezenta cauză, nu poate fi reținută incidența prevederilor constituționale ale

art. 21 alin. (4)

referitoare la jurisdicțiile speciale administrative care sunt facultative și gratuite, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții, acestea reprezintă o activitate jurisdicțională realizată de un organ de jurisdicție ce funcționează în cadrul unei instituții a administrației publice sau al unor autorități administrative autonome, care se realizează conform procedurii imperative prevăzute într-o lege specială, procedură asemănătoare cu cea a instanțelor de judecată, desfășurată însă paralel și separat de aceasta. În consecință, dispozițiile constituționale ale

art. 21 alin. (4)

nu au legătură cu prevederile

art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

(a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 202 din 9 aprilie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 13 august 2024, paragraful 16).

28.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

29.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Gheorghe Teodoriu în Dosarul nr. 4.828/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Ninel Cerbu în Dosarul nr. 21.303/233/2022 al Judecătoriei Galați - Secția civilă și constată că excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru este constituțională în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Judecătoriei Galați - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2025.