Decizia nr. 775/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Ioana-Cristina Vida

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Godri Hunor Attila în Dosarul nr. 1.259/119/2021 al Tribunalului Covasna - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.525D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile criticate reprezintă o opțiune a legiuitorului în materia taxelor judiciare, fără a îngrădi accesul la justiție, fiind previzibile și aplicabile uniform, iar criticile vizează, în realitate, modificarea normei, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 17 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.259/119/2021, Tribunalul Covasna - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Godri Hunor Attila într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorată pentru formularea unei contestații în anulare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederea legală criticată este neconstituțională în ipoteza în care se exercită contestația în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale [ art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă ]. Se apreciază că acest motiv pentru care hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare se circumscrie unei erori judiciare, însă răspunderea pentru această eroare judiciară nu este a statului, cum impune

art. 52 alin. (3) din Constituție , ci este transferată în răspunderea particularului pentru obligația de a plăti taxe judiciare de timbru „de câteva ori mai mari decât cuantumul acestora de la fondul cauzei sau în apel“. Se arată că restituirea taxei de timbru nu depinde de admisibilitatea contestației în anulare, ci de soluția pe fond ce s-ar acorda în rejudecarea apelului. Se subliniază că, în situația în care instanța care judecă contestația în anulare ar considera că motivul de contestație este întemeiat, iar dezlegarea recursului este rezultatul unei erori materiale, taxa judiciară de timbru achitată nu s-ar restitui sau nu ar fi pusă în sarcina statului, ci a părții ce ar cădea în pretenții pe fondul rejudecării apelului.

6.

Tribunalul Covasna - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece obligația de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligație fiscală, prevăzută de legea specială în sarcina celor care apelează la justiție. Se menționează

Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 2006 , pronunțată în Cauza Weissman și alții împotriva României.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei“.

11.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3)

și

(5)

privind statul de drept și principiul legalității, și în

art. 52 alin. (3)

privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 189 din 26 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 6 septembrie 2024, paragraful 14, Curtea a reținut că taxa judiciară de timbru pentru exercitarea căii extraordinare de atac se datorează indiferent de soluția pronunțată de instanța de control judiciar, respectiv de admitere a contestației în anulare sau de respingere a acesteia. Odată învestită cu soluționarea căii extraordinare de atac, instanța judecătorească va înfăptui actul de justiție, serviciu public taxabil, taxele judiciare de timbru constituind o contraprestație raportat la actul de justiție.

13.

Curtea a observat că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție.

14.

Curtea a reținut că regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit

art. 56 din Constituție , cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, paragraful 33).

15.

Totodată, Curtea a constatat că taxa judiciară de timbru instituită pentru formularea contestației în anulare este una fixă, în cuantum de 100 lei, un cuantum care nu poate fi considerat împovărător din punct de vedere financiar pentru justițiabil (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 179 din 26 mai 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 august 2020, paragraful 22). De altfel, dreptul național român prevede cu claritate ipotezele în care este datorată taxa de timbru, modalitățile sale de calcul și consecințele în caz de neplată, reclamantul putându-se aștepta, în mod rezonabil, ca aceste reguli să fie aplicate ( Decizia nr. 811 din 6 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 12 martie 2019, paragraful 32).

16.

În plus, prin

Decizia nr. 31 din 16 februarie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 17 mai 2023, paragrafele 13-17, Curtea a reținut că dispozițiile

art. 503 din Codul de procedură civilă

reglementează 5 motive de contestație în anulare, iar, potrivit dispoziției legale criticate, taxa judiciară de timbru în cuantum fix de 100 lei se datorează pentru formularea căii de atac. Din examinarea dispozițiilor

art. 508 alin. (3) din Codul de procedură civilă , Curtea a observat că dacă motivul de contestație este întemeiat, instanța va pronunța o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată și va soluționa cauza. Așadar, o soluție de admitere a contestației în anulare presupune o activitate suplimentară a instanței de control judiciar în sensul că aceasta va trebui să pronunțe o nouă hotărâre după ce a anulat hotărârea atacată.

17.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

18.

În continuare, Curtea observă că dispozițiile

art. 52 alin. (3) din Constituție

nu au incidență în cauză, întrucât contestația în anulare exercitată în condițiile

art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă

nu are drept premisă existența unei erori judiciare deja constatate, ci vizează retractarea hotărârii judecătorești pronunțate pentru rejudecarea respectivei cauze.

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Godri Hunor Attila în Dosarul nr. 1.259/119/2021 al Tribunalului Covasna - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Covasna - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2025.