Legea nr. 25/1981

Articolul 1

Impozitele și taxele locale constituie un mijloc de participare a cetățenilor, a unităților socialiste și a altor persoane la autogestiunea localităților, la formarea fondurilor bănești necesare finanțării obiectivelor și acțiunilor prevăzute în planul național unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 2

Fondurile bănești constituite din impozitele și taxele locale se utilizează pentru realizarea unor obiective și acțiuni de care cetățenii și unitățile socialiste beneficiază în mod direct.

În calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producție, producători și beneficiari ai bunurilor materiale, oamenii muncii participa la înfăptuirea politicii partidului și statului de dezvoltare multilaterala a tuturor localităților, la ridicarea gradului de civilizatie al acestora, la utilizarea cu maximum de eficienta a fondurilor materiale și bănești, la cheltuirea cu simt gospodăresc a fondurilor publice, păstrarea integrității avutului obștesc și înlăturarea oricăror forme de risipa.

Participarea cetățenilor, în procesul autoconducerii, la crearea și utilizare rea fondurilor necesare dezvoltării edilitar-gospodărești a localității intareste răspunderea cetateneasca față de nevoile generale ale societății, constituie contribuția acestora la rambursarea către societate a unei părți din cheltuielile făcute, de care cetățenii beneficiază în mod nemijlocit.

Articolul 3

Impozitele și taxele locale se utilizează, potrivit legii, pentru creșterea gradului de dotare edilitar-gospodareasca a tuturor localităților, extinderea și modernizarea drumurilor, sporirea numărului de locuințe și a numărului de locuri în crese și grădinițe de copii, dezvoltarea rețelei de învățămînt, sănătate, cultura și arta, asigurindu-se astfel îmbunătățirea permanenta a condițiilor de viața și munca ale întregului popor.

Articolul 4

Impozitele și taxele locale, cu sursa de venituri ale bugetelor municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, stimuleaza răspunderea organelor locale în utilizarea veniturilor proprii, astfel încît aceste venituri să contribuie la dezvoltarea în ritm susținut a tuturor localităților tarii, în concordanta cu prevederile planului național unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 5

Impozitele și taxele locale care se plătesc de unitățile socialiste de stat și cooperatiste, precum și de persoanele fizice și juridice altele decît unitățile socialiste, sînt cele reglementate prin prezenta lege și anume:

a) impozitul pe clădiri;

b) impozitul pe terenuri din municipii și orașe;

c) taxe asupra mijloacelor de transport;

d) taxe pentru folosirea locurilor publice de desfacere;

e) taxe pentru eliberarea autorităților în domeniul construcțiilor;

f) taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj și reclama;

g) taxa pentru șederea în stațiunile balneoclimaterice;

h) taxa pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura și arheologie;

i) taxa pentru deținerea de cîini.

Articolul 6

Nivelul cotelor de impozit și al taxelor locale, termenele de plată, modul de stabilire și încasare al acestora se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Articolul 7

Nivelul cotelor de impozit și al taxelor se revizuieste cel puțin o dată la 5 ani, în raport cu dezvoltarea generală a activității edilitar-gospodărești, extinderea și modernizarea rețelei de drumuri, creșterea gradului de urbanizare, diversificarea serviciilor prestate populației și alte asemenea elemente specifice, precum și în raport cu creșterea veniturilor bănești ale populației.

Articolul 8

Sînt supuse impozitului pe clădiri, indiferent de locul unde sînt situate și de destinația acestora, clădirile proprietatea persoanelor fizice și a persoanelor juridice altele decît unitățile socialiste, precum și clădirile proprietate de stat aflate în administrarea unităților economice de stat, clădirile în folosință sau, după caz, în proprietatea organizațiilor cooperatiste și a celorlalte organizații obștești, cu excepția celor prevăzute de lege.

Articolul 9

Impozitul pe clădirile proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea unor cote de impozit asupra valorii de asigurare prin efectul legii, determinata potrivit normelor legale în vigoare.

Impozitul pe clădirile aparținînd unităților economice de stat, cooperatiste și celorlalte organizații obștești se determina prin aplicarea cotelor de impozit la valoarea de inventar a clădirilor supuse plății acestui impozit.

Articolul 10

Cotele de impozit pe clădiri se stabilesc în mod diferențiat în funcție de destinația clădirilor, locul unde acestea sînt situate și de categoria plătitorilor - unități socialiste, persoane fizice, persoane juridice altele decît unitățile socialiste.

Articolul 11

În cazul locuințelor proprietate personală, situate în mediul urban, pentru camerele care depășesc numărul membrilor de familie și se încadrează în limitele prevăzute de

legea nr. 5/1973

privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, se aplică cote de impozit majore.

Camerele care depășesc nevoile de locuit ale proprietarului și familiei sale, determinate potrivit

legii nr. 5/1973 , vor fi închiriate de proprietar altor persoane, iar în cazul în care acesta nu le închiriază, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare le pot închiria persoanelor îndreptățite, prin unități specializate pentru administrarea și închirierea fondului locativ de stat.

Veniturile obținute din închiriere se vor impune potrivit prevederilor legale, neaplicindu-se majorarea cotelor de impozit pentru camerele închiriate.

Articolul 12

Pentru clădirile situate în localitățile rurale care trec în categoria orașelor cota de impozit pe clădiri corespunzătoare noii categorii de localitate se aplică începînd cu 1 ianuarie al anului următor acestei modificări.

Articolul 13

Terenurile proprietatea persoanelor fizice, terenurile proprietate de stat aflate în administrarea unităților economice de stat, terenurile proprietatea organizațiilor cooperatiste, a celorlalte organizații obștești și a persoanelor juridice altele decît unitățile socialiste, precum și terenurile date în folosință, situate în municipii, orașe și în localitățile componente ale acestora sînt supuse impozitului în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Impozitul se stabilește în suma fixa pe metru patrat, diferențiat pe municipii și orașe.

Articolul 14

Terenurile situate în localitățile componente cu caracter agricol ale municipiilor și orașelor, stabilite potrivit legii, terenurile situate în satele care aparțin municipiilor și orașelor, precum și terenurile din comunele subordonate, sînt supuse impozitului prevăzut de

legea nr. 2/1977

privind impozitul agricol.

Articolul 15

Impozitul pe terenurile situate în orașele care trec în categoria municipiilor sau în comunele care trec în categoria orașelor, după caz, se modifica corespunzător noii incadrari a localității în care sînt terenurile, începînd cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a survenit aceasta modificare.

Articolul 16

Impozitul pe terenuri prevăzut la art. 13 nu se aplică terenurilor pentru care se plătesc taxele pentru folosirea terenurilor proprietate de stat sau taxele anuale prevăzute de lege.

Articolul 17

Terenurile improprii a fi constituite sau cultivate, cele folosite pentru recreere sau sport, poligoanelor de trageri, porturile, aeroporturile și alte asemenea, precum și terenurile care deservesc clădirile neimpozabile, nu sînt supuse impozitului pe terenuri.

Articolul 18

Mijloacele de transport cu tracțiune mecanică și mijloacele de transport pe apa, proprietatea persoanelor fizice și a persoanelor juridice altele decît unitățile socialiste, sînt supuse unei taxe anuale în condițiile prezentei legi.

Articolul 19

Taxa asupra mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică se stabilește în funcție de capacitatea cilindrică a motorului. Pentru mijloacele de transport pe apa taxa se stabilește diferențiat, în funcție de felul mijlocului de transport.

Articolul 20

Persoanelor fizice, organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești, precum și persoanele juridice altele decît unitățile socialiste de stat, plătesc o taxa zilnica pentru folosirea locurilor publice de desfacere din municipii, orașe și comune.

Taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere se stabilește diferențiat, în raport de gradul de dotare a spațiilor puse la dispoziția producătorilor, de natura produselor desfăcute, de vîrsta și specia animalelor aduse spre vînzare, de serviciile prestate populației și de suprafața ocupată.

Pentru ocuparea trotuarelor și a strazilor în municipii și orașe de către persoanele fizice și persoanele juridice altele decît unitățile socialiste, în vederea depozitarii diverselor materiale, a vinzarii de produse sau prestării de servicii ori pentru executarea unor lucrări de construcții, după caz, se datorează o taxa zilnica în raport cu suprafața ocupată.

Articolul 21

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și a municipiului București vor lua măsuri pentru îmbunătățirea și diversificarea serviciilor prestate pentru producători în piețe, tîrguri și oboare prin punerea la dispoziție de halate, cîntare, galantare, bascule, coșuri, carucioare de transport, spații de depozitare, de cazare și alte asemenea, pe bază de tarife, stabilite potrivit legii, care să asigure autofinantarea activității respective și o rentabilitate corespunzătoare.

Articolul 22

Autorizațiile eliberate, potrivit legii, persoanelor fizice și persoanelor juridice altele decît unitățile socialiste, pentru construire, transformarea, modificarea, demolarea, amenajarea și repararea terenurilor și construcțiilor sau înstrăinarea construcțiilor, eliberarea de copii de pe planurile de construcții sau de pe alte planuri, avize tehnice, ridicari topografice, parcelari și pichetari de terenuri, eliberarea de autorizații de prelucrare și împărțire a terenurilor de către moștenitori, precum și alte autorizații în acest domeniu, sînt supuse unor taxe, diferențiate în funcție de valoarea construcțiilor sau instalațiilor, suprafața terenurilor și natura serviciilor prestate.

Pentru prelungirea, în condițiile legi, a valabilității autorizațiilor, taxa este de 25 la suta din taxa datorată la eliberarea autorizației.

Articolul 23

Pentru efectuarea unor lucrări care au ca obiect ridicari topografice sau măsurători solicitate de persoanele fizice sau juridice altele decît unitățile socialiste se datorează taxe diferențiate în funcție de natura serviciului prestat.

Articolul 24

Persoanele fizice și persoanele juridice altele decît unitățile socialiste, care folosesc mijloacele de publicitate sub forma de afisaj și reclama, datorează o taxa în suma fixa pentru fiecare exemplar, diferențiată în funcție de dimensiunea afiselor, ale reclamelor tipărite, ale vitrinelor și panourilor de reclama confectionate din orice material.

Pentru publicitatea prin presa taxa se percepe în cota procentuală aplicată la suma încasată de organul de presa.

Articolul 25

Pentru șederea în stațiunile balneoclimaterice pe o durată mai mare de 48 ore persoanele fizice în vîrsta de peste 16 ani datorează o taxa fixa stabilită pentru toată durata șederii în stațiunea respectiva.

Pentru elevi și studenți taxa se reduce cu 50 la suta.

Articolul 26

Taxa pentru șederea în stațiunile balneoclimaterice nu se datorează în cazul cazarii la cabanele turistice aflate în afară stațiunilor balneoclimaterice, precum și de către persoanele care au domiciliul în aceste localități, cele aflate în deplasare în interesul serviciului, elevii și studenții aflați în practica de producție, în tabere de odihnă sau acțiuni școlare.

Articolul 27

Pentru vizitarea muzeelor, caselor de odihnă, monumentelor istorice, de arhitectura și arheologie, încadrarea ca atare potrivit legii, se stabilesc taxe de vizitare de către Consiliul Culturii și Educației Socialiste.

Taxele de vizitare se stabilesc diferențiat în funcție de valoarea artistică, istorica și arhitecturala a obiectivelor respective.

Articolul 28

Elevii, studenții și militarii în termen care viziteaza monumentele istorice, de arhitectura și arheologie în grupuri organizate de instituții de învățămînt sau de unități militare, nu datorează taxa pentru vizitarea acestor obiective; pentru vizitarea muzeelor și caselor memoriale taxa se reduce cu 50 la suta.

Consiliul Culturii și Educației Socialiste va putea stabili o zi pe saptamina în care taxele de vizitare a muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura și arheologice vor fi reduse cu pînă la 50 la suta.

Articolul 29

Persoanelor fizice care domiciliază în localități rurale sau urbane, care dețin mai mult de un cîine de paza pentru o gospodărie, precum și persoanele fizice care dețin cîini de agrement și de vinatoare, plătesc o taxa anuală diferențiată în raport de numărul cîinilor deținuți și scopul pentru care sînt folosiți.

Deținerea și creșterea cîinilor în apartamente situate în blocuri de locuințe sau în clădiri cu mai multe apartamente se vor putea face numai cu aprobarea asociației de locatari.

Articolul 30

Unitățile economice de stat, organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești, persoanelor fizice, precum și persoanele juridice altele decît unitățile socialiste, sînt obligate să depună declarații de impunere la organele financiare ale comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare, după caz, în termen de 165 zile de la data dobîndirii bunurilor supuse impozitării sau de la data la care au intervenit schimbări care conduc la modificarea impozitului sau taxei datorate.

Articolul 31

Pentru stabilirea sau perceperea gresita a impozitelor și taxelor reglementate prin prezenta lege se pot face intimpinari la organul financiar care a efectuat impunerea sau în contul căruia s-a încasat taxa.

Articolul 32

Impozitele și taxele locale reglementate prin prezenta lege, nestabilite la timp, se datorează, în cazul unităților socialiste de stat, organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești, pe o perioadă anterioară de 18 luni, socotită de la data constatării, iar în cazul persoanelor fizice și persoanelor juridice altele decît unitățile socialiste, pe doi ani anteriori anului în care se constata aceasta situație.

Articolul 33

Pentru neachitarea în termen a impozitelor și taxelor locale reglementate prin prezenta lege se aplică majorări de întîrziere de 2 la suta pentru fiecare luna sau fracțiune de luna în cazul persoanelor fizice și persoanelor juridice altele decît unitățile socialiste și 0,05 la suta pentru fiecare zi de întîrziere în cazul unităților socialiste de stat, cooperatiste și obștești. Majorarea se calculează de la data cînd impozitele și taxele erau datorate.

Articolul 34

Impozitele și taxele locale reglementate prin prezenta lege se fac venit la bugetele municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, după caz, sau constituie venituri proprii ale unităților care le încasează, potrivit legii.

Articolul 35

Ministerul Finanțelor, administrațiile financiare, circumscripțiile și serviciile financiare ale comunelor și birourilor executive ale consiliilor populare au obligația de a verifica la unitățile socialiste, la persoanele fizice, precum și la persoanele juridice, altele decît unitățile socialiste, realitatea declarațiilor de impunere și modul de stabilire și încasare a impozitelor și taxelor prevăzute în prezenta lege.

În cazul în care, din controalele efectuate se constata diferențe de impozite și taxe, se vor lua măsuri pentru recalcularea și încasarea acestora potrivit legii sau, după caz, pentru compensarea sau restituirea lor, la cerere.

Articolul 36

Dispozițiile prezentei legi se aplică și persoanelor fizice și juridice străine în măsura în care prin convenții sau alte acorduri internaționale la care România este parte ori pe bază de reciprocitate nu se stabilește altfel.

Articolul 37

Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Articolul 38

Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 1982.

Adnotari

1. Cu începere de la 1 septembrie 1992, în conformitate cu prevederile de la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 14 din 17 august 1992, a fost abrogat art. 33 din Legea nr. 25/1981.

2. Potrivit prevederilor de la art. 1 din ordonanța menționată "Majorările de întîrziere datorate pentru neplata la termenele stabilite, prin actele normative în vigoare, a impozitelor, taxelor și a altor venituri cuvenite bugetului statului sau bugetelor locale, precum și a primelor de asigurare prin efectul legii, și stabilirea de 0,3% pentru fiecare zi de întîrziere.

3. În conformitate cu prevederile de la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 15 din 19 august 1992, "Nivelul impozitelor și taxelor locale, după caz, stabilite de actele normative în vigoare la data prezentei ordonanțe, menționate în anexa, constituie limite minime obligatorii.

Aceasta pot fi majorate de către consiliile locale și judecătorești, după caz, corespunzător competentelor pe care acestea le au și cu încadrarea în limitele maxime de majorare, prevăzute în anexe la prezenta ordonanță."