Decizia nr. 39/2002
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispoziții preluate în art. 44 al Ordonanței Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, precum și la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească
prezumat în vigoare republicat
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Republică 1
- Decizia nr. 81/2000 25 aprilie 2000 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. 1 și 2 din…
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 73/1999 27 august 1999 (prevederi anume) privind impozitul pe venit
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Ioan Vida - judecător
Gabriela Ghita - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla cauza, repusă pe rol, privind soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, text introdus prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 87/2000
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, precum și a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată.
Excepția a fost ridicată în Dosarul nr. 688/2001 al Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan, Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Roșu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu, Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec și Elena Tofan, iar în Dosarul nr. 548/2001 al Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ, de Elena Cean, Cornel Badoiu, Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi, Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre, Nicolaie Popa, Constantin Popescu și Vasile Benea.
În ședința din 15 ianuarie 2002, când au avut loc dezbaterile, Curtea a dispus conexarea Dosarului nr. 207C/2001 la Dosarul nr. 141C/2001, care a fost primul înregistrat, constatând ca între excepțiile de neconstituționalitate ridicate în cele doua dosare exista o strânsă legătură, urmând să se pronunțe prin decizia de fața asupra celor două excepții de neconstituționalitate. În aceeași ședința Curtea a amânat pronunțarea pentru 22 ianuarie 2002, data la care a dispus repunerea cauzei pe rol pentru data de 7 februarie 2002, având în vedere ca în completul de 7 membri ai Curții, care a participat la dezbaterile în fond și la deliberare, nu s-a putut lua o decizie.
La apelul nominal se prezintă Dumitru Gazetovici, Eugen Calomfirescu, Elena Cean, Toma Dobre, Constanta Patrichi, Nicolaie Popa, Benedict Sarbu și Netty Topala, autori ai excepției, lipsind ceilalți autori, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Este, de asemenea, prezent Ministerul Finanțelor Publice, prin consilier juridic Nicoleta Negut, lipsind Guvernul României, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, autorii excepțiilor, prezenți la dezbateri, solicita admiterea acesteia, arătând ca își mențin concluziile prezentate cu ocazia dezbaterilor în ședința publică din data de 15 ianuarie 2002. În sustinere depun note scrise.
Reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice solicita respingerea excepțiilor, invocand jurisprudenta Curții, care s-a mai pronunțat în legătură cu constituționalitatea textelor de lege criticate.
Reprezentantul Ministerului Public, luând cuvântul pe fondul cauzei, pune concluzii de respingere a excepțiilor, arătând ca dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale. Astfel,
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicată, reglementează modul de calcul al pensiei magistraților, fără a cuprinde vreo prevedere referitoare la impozitarea acestor pensii. Pe de altă parte se arata ca pensiile pentru celelalte categorii de salariați, cu excepția cadrelor militare, se stabilesc în conformitate cu dispozițiile
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, acest sistem fiind organizat pe baza anumitor principii, printre care și cel al solidarității. Or, pentru magistrați, o parte din pensie se suporta de la bugetul de stat. Cu privire la dispozițiile
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
se arata ca asupra constituționalității acestor dispoziții Curtea Constituțională s-a pronunțat prin deciziile nr. 173 din 23 mai 2001 și nr. 190 din 19 iunie 2001, statuand ca ele nu contravin prevederilor constituționale. În concluzie solicita respingerea excepțiilor, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine modificarea jurisprudenței Curții.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 12 martie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 688/2001, Curtea Suprema de Justiție - Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, text introdus prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 87/2000
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, excepție ridicată de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan, Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Roșu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu, Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec și Elena Tofan.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esenta, ca prin actele normative criticate "a fost abrogat
art. 7 din Legea nr. 3/1977 , precum și
art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 , în care se menționa ca <<nu sunt impozabile pensiile de orice fel>> (art. 5 lit. d)". În opinia autorilor excepției este "inadmisibil ca în privinta pensiilor cuvenite pensionarilor să se aplice dubla impozitare", întrucât se încalcă dispozițiile art. 53 alin. (1) din Constituție, conform cărora "cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și prin taxe la cheltuieli publice pe baza principiului <<asezarii juste a sarcinilor fiscale>>", iar alin. 3 al aceluiași text constituțional prevede că "orice alte prestații sunt interzise [...]". Un alt argument privind neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate, invocat de autorii excepției, se referă la faptul ca, "din punctul de vedere al magistraților, Guvernul nu avea competența sa modifice o lege organică, respectiv
privind organizarea judecătorească, deoarece singurul organ competent este Parlamentul României (art. 72 alin. (3) lit. h)".
De asemenea, prin Încheierea din 19 aprilie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 548/2001, Curtea de Apel București Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, text introdus prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 87/2000
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, precum și a dispozițiilor
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată, excepție ridicată de Elenea Cean, Cornel Badoiu, Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi, Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre, Nicolaie Popa, Constantin Popescu și Vasile Benea.
În motivarea acestei excepții de neconstituționalitate se susține, în esenta, ca prevederile
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 , text introdus prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , potrivit cărora sunt impozitate toate pensiile, creează o situație discriminatorie între pensiile magistraților și celelalte pensii din sistemul asigurărilor sociale de stat, datorită modului de calcul al acestora. Astfel, în timp ce, potrivit prevederilor
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicată, pensiile de serviciu ale magistraților se stabilesc în funcție de venitul net, celelalte pensii din sistemul asigurărilor sociale de stat se stabilesc în raport cu venitul brut realizat. Se considera astfel, în opinia autorilor excepțiilor , ca se încalcă prevederile art. 43 alin. (2), art. 49 și 53 din Constituție.
Un alt argument privind neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate, invocat de autorii excepției, se referă la faptul ca "Modul în care a fost modificată
Legea nr. 92/1992 , prin dispozițiile luate de Guvern, constituie o flagrantă încălcare a unei legi organice cum este legea de organizare judecătorească".
Exprimandu-și opinia, Curtea Suprema de Justiție Secția de contencios administrativ, considera ca excepția nu este intemeiata, ambele acte normative "fiind în acord cu prevederile Constituției"; Curtea de Apel București Secția de contencios administrativ, considera ca excepția este intemeiata, textele criticate contravenind dispozițiilor art. 138, 49 și
art. 53 alin. (3) din Constituție. Se mai arata ca Legea nr. 92/1992
este o lege organică ce nu putea fi modificată decât tot printr-o lege organică, "întrucât în materia legilor organice nu exista delegare legislativă potrivit art. 114 din Constituție".
Guvernul considera neintemeiate excepțiile de neconstituționalitate, arătând, în esenta, pe de o parte, ca "prevederile ce reglementează regimul de impunere a pensiilor nu vin în contradictie cu dispozițiile constituționale ale art. 53 alin. (1), incidente în materie și care stabilesc: <<Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice>>, Constituția nefacand diferentieri din punct de vedere al subiectilor impozabili, între salariați și pensionari". Pe de altă parte, se arata ca
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
nu contravine textelor constituționale invocate, "ci reglementează, la nivel de lege, conținutul și limitele acestui tip de drept, ceea ce nu poate fi considerat ca un argument de neconstituționalitate".
Potrivit punctului de vedere al Guvernului "Nici susținerile de principiu privind neconstituționalitatea actelor normative emise de Guvern în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituție nu pot fi primite, întrucât Constituția României nu conține dispoziții exprese interdictive privind modificarea, completarea sau abrogarea totală sau parțială printr-o ordonanța de urgență a unei legi organice, iar abilitarea Guvernului de a emite astfel de reglementări este data de însăși Constituția României, potrivit art. 114 alin. (4)".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate ridicate.
Obiectul celor două excepții de neconstituționalitate conexate, asa cum rezultă din încheierile de sesizare, precum și din concluziile scrise depuse la cele doua instanțe, îl constituie dispozițiile
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, text introdus prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 87/2000
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, precum și dispozițiile
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată, dispoziții ce au următoarea redactare:
-
Articolul 43
^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 : "(1) Este impozabilă totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de către contribuabili, plătite atât din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurare socială, cat și cele primite cu titlu de pensie finanțată de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depășește suma de 2.000.000 lei pe luna.
(2) Venitul net din pensie reprezintă diferența dintre venitul brut din pensie și contribuția pentru asigurările sociale de sănătate.
(3) Venitul brut din pensie reprezintă sumele plătite cu titlu de pensii de asigurări sociale de stat și, după caz, pensii plătite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordată pentru asigurări sociale de sănătate.
(4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii calculate potrivit alin. (2) a unei sume fixe neimpozabile lunare de 2.000.000 lei.";
-
Articolul 103
alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicată: "Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării."
Textele constituționale invocate în motivarea excepției sunt următoarele:
- Art. 43 alin. (2): "Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistența medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asistența socială prevăzute de lege.";
- Art. 49: (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății.";
- Art. 53: "(1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impunere trebuie să asigure așezarea justa a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestații sunt interzise, în afară celor stabilite prin lege, în situații excepționale.";
- Art. 114 alin. (1): "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice."
I. Analizând criticile de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, text introdus prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 87/2000
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, Curtea constata ca
art. 85 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001
privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, abroga expres, începând cu data intrării în vigoare a
Ordonanței Guvernului nr. 7/2001 , respectiv la data de 1 ianuarie 2002, atât
Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 , cat și
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 .
Cu privire la soluționarea excepției de neconstituționalitate a unei dispoziții legale modificate ulterior ridicării excepției, prin Decizia Plenului nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea Constituțională a statuat ca în cazul în care după invocarea unei excepții în fața instanțelor judecătorești prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunța asupra constituționalității prevederii legale în noua sa redactare numai dacă soluția legislativă din legea sau ordonanța modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării.
Curtea constata ca, în esenta, textul
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
a fost preluat de
art. 44 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 , cu excepția plafonului de la care urmează a fi impozitate pensiile, textul respectiv având următorul cuprins: "(1) Este impozabilă totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de către contribuabili, plătite atât din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurare socială, cat și cele primite cu titlu de pensie finanțată de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depășește suma de 5.000.000 lei pe luna.
(2) Venitul net din pensie reprezintă diferența dintre venitul brut din pensie și contribuția pentru asigurările sociale de sănătate.
(3) Venitul brut din pensie reprezintă sumele plătite cu titlu de pensii de asigurări sociale de stat și, după caz, pensii plătite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordată pentru asigurări sociale de sănătate.
(4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii, calculate potrivit alin. (2), a unei sume fixe neimpozabile lunare de 5.000.000 lei."
Examinând excepția de neconstituționalitate, în raport cu redactarea cuprinsă în
Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 , Curtea constata ca soluția legislativă criticata de autorii excepției, și anume impozitarea pensiilor, este menținută. Prin urmare Curtea va analiza constituționalitatea dispozițiilor art. 44 din aceasta ordonanța în vigoare.
Asupra soluției legislative criticate, cuprinsă inițial în dispozițiile
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, text introdus prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 87/2000
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 190 din 19 iunie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 14 septembrie 2001, prin Decizia nr. 173 din 23 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 24 august 2001, și prin Decizia nr. 251 din 18 septembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 24 ianuarie 2002. Prin deciziile pronunțate Curtea Constituțională a stabilit ca aceste dispoziții legale sunt constituționale și a respins excepțiile ridicate.
Astfel, în considerentele
Curtea a reținut ca
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
nu se referă la impozitarea pensiilor magistraților, ci la impozitarea tuturor categoriilor de venituri nete încasate cu titlu de pensie, conform Legii fundamentale care consacra obligația cetateneasca de a contribui la constituirea fondurilor bănești. Ca atare, dispozițiile constituționale cuprinse la art. 53 alin. (1) prevăd ca "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", iar cele cuprinse la art. 138 alin. (1) prevăd ca "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". În aceeași decizie Curtea a mai stabilit ca sumele reținute din salarii cu titlu de contribuție și culese la fondul asigurărilor sociale nu rămân în proprietatea contribuabililor, ci ele intră în buget și se redistribuie, potrivit legii, persoanelor îndreptățite, sub forma de pensii sau de ajutoare sociale. Aceasta opțiune a legiuitorului își găsește fundamentul constituțional în dispozițiile art. 1 alin. (3), care proclama statul român ca stat social, cu toate obligațiile ce îi revin acestuia în privinta asigurării unui trai decent tuturor categoriilor sociale. Impozitarea de către legiuitor a pensiilor mai mari de 2.000.000 lei constituie, în lumina acestei jurisprudente a Curții Constituționale, o măsura socială prin care se majorează bugetul public național, care, potrivit art. 137 alin. (1) din Constituție, cuprinde printre altele și bugetul asigurărilor sociale de stat.
Soluția adoptată și considerentele avute în vedere în aceasta decizie sunt valabile și în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții. Aceasta cu atât mai mult cu cat în prezent plafonul de la care pensiile sunt impozitate a fost ridicat de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, ceea ce, în mod evident, este în favoarea tuturor pensionarilor, inclusiv a foștilor magistrați.
II. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată, Curtea constata ca la data ridicării excepției (19 aprilie 2001) textul acestui articol avea următoarea redactare, ca urmare a modificării prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 113 din 29 iunie 2000 : "Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din câștigul salarial net lunar rezultat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca, sporul pentru stabilitate, precum și din alte sporuri și indemnizații cu caracter permanent avute la data pensionării, din care s-au dedus sumele prevăzute de lege de reglementările legale privind impozitul pe salarii".
Ulterior, prin
Legea nr. 355 din 10 iulie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, a fost respinsă
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 113/2000 , astfel ca textul art. 101 alin. 3 în vigoare are următorul cuprins: "Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării".
Curtea constata ca soluția legislativă criticata de autorii excepției, și anume modul de calcul al pensiilor magistraților, prin luarea în considerare a salariului net, este menținută. Prin urmare Curtea va analiza constituționalitatea dispozițiilor
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicată, în vigoare, fără modificările aduse de
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 113/2000 .
Autorii excepției critica acest text pe motiv ca
este o lege organică ce nu putea fi modificată decât tot printr-o lege organică, "întrucât în materia legilor organice nu exista delegare legislativă potrivit art. 114 din Constituție".
Curtea constata ca aceasta critica de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul art. 114 alin. (1), care reglementează delegarea legislativă prin abilitarea Guvernului de către Parlament prin lege specială de a emite ordonanțe, nefiind relevant în cauza. Aceasta deoarece, pe de o parte, prin
Legea nr. 355 din 10 iulie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001,
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 113/2000 , care modificase textul
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , a fost respinsă. Pe de altă parte, critica de neconstituționalitate nu ar putea fi primită nici în ipoteza în care
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 113/2000
ar fi fost menținută în vigoare. Curtea Constituțională a statuat constant în jurisprudenta sa, de exemplu în Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, și în Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, ca prin ordonanțe de urgență se poate reglementa chiar și în domeniul legilor organice, restrictia prevăzută la art. 114 alin. (1) din Constituție nefiind aplicabilă decât în cazul ordonanțelor emise în temeiul unei legi speciale de abilitare.
Autorii excepției mai susțin ca se creează o situație discriminatorie între pensiile magistraților și celelalte pensii din sistemul asigurărilor sociale de stat datorită modului de calcul al acestora. Astfel, potrivit prevederilor
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicată, pensiile de serviciu ale magistraților se stabilesc în funcție de venitul net, iar celelalte pensii din sistemul asigurărilor sociale de stat se stabilesc în raport cu venitul brut realizat.
Curtea constata ca aceste critici sunt neintemeiate, întrucât
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicată, reglementează condițiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistrați, precum și modul de calcul al acestora, fără să facă nici un fel de referire la impozitarea acestora. Curtea retine, de asemenea, ca reglementarea modului de calcul al pensiei, determinarea categoriilor de venituri supuse impozitării și a condițiilor de impozitare intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Pe de altă parte, reglementarea diferita a modului de calcul al pensiilor de serviciu ale magistraților este justificată obiectiv și rațional, ținându-se seama ca aceste pensii de serviciu reprezintă o categorie specială de pensii, care se deosebește esențial, inclusiv prin modul de calcul și prin cuantum, de pensia reglementată prin
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicată, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 81 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 15 august 2000, statuand ca aceste dispoziții sunt constituționale.
Atât considerentele, cat și soluția pronunțată în aceasta decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de fața, neintervenind elemente noi de natura sa ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, dispoziții preluate în
art. 44 al Ordonanței Guvernului nr. 7/2001
privind impozitul pe venit, excepție ridicată de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan, Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Roșu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu, Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec și Elena Tofan în Dosarul nr. 688/2001 al Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ.
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 43^1 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999
privind impozitul pe venit, dispoziții preluate în
art. 44 al Ordonanței Guvernului nr. 7/2001
privind impozitul pe venit, precum și ale
art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată, excepție ridicată de Elena Cean, Cornel Badoiu, Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi, Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre, Nicolaie Popa, Constantin Popescu și Vasile Benea în Dosarul nr. 548/2001 al Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 februarie 2002.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Maria Bratu ────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.