Decizia nr. 162/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (1) , ale art. 97 alin. (1) lit. a) și b) , ale art. 111 alin. (1) lit. c) , alin. (5) și alin. (8) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și a dispozițiilor art. 190 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 , raportate la dispozițiile art. 26 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 23 alin. (1) , ale
art. 97 alin. (1) lit. a) și b) , ale
art. 111 alin. (1) lit. c) ,
alin. (5)
și
alin. (8) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice și a dispozițiilor
art. 190 alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 , raportate la dispozițiile
art. 26 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Ioan Sabo în Dosarul nr. 202/220/2019 al Judecătoriei Deta și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 460D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 190 alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 , întrucât, actul normativ nu poate face obiectul controlului de constituționalitate. În privința excepției de neconstituționalitate a celorlalte dispoziții din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a acesteia, întrucât textele criticate nu prezintă niciun viciu de neconstituționalitate, iar pretinsul tratament discriminatoriu este consecința aplicării dispozițiilor referitoare la comunicarea procesului-verbal de contravenție. Totodată, arată că accesul liber la justiție nu este încălcat cât timp petentul are posibilitatea să formuleze plângere contravențională în temeiul
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 12 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 202/220/2019, Judecătoria Deta a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 23 alin. (1) , ale
art. 97 alin. (1) lit. a) și b) , ale
art. 111 alin. (1) lit. c) ,
alin. (5)
și
alin. (8) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice și a dispozițiilor
art. 190 alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 , în raport cu dispozițiile
art. 26 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Sabo cu prilejul soluționării plângerii contravenționale formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unor contravenții, prin care a fost aplicată o amendă contravențională și s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile și reținerea permisului de conducere.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, în cazul în care agentul constatator comunică contravenientului procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor după data expirării dreptului de circulație consemnat în dovada eliberată, acesta se află în imposibilitatea exercitării dreptului de a conduce un autovehicul. De asemenea, se arată că, drept urmare a tergiversării comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, i s-a aplicat un tratament discriminatoriu în raport cu alte persoane, îngrădindu-i-se dreptul de a conduce un vehicul după data de 26 ianuarie 2019 (dată la care a expirat valabilitatea dovezii cu drept de circulație), fără a i se acorda posibilitatea legală de a proceda la contestarea procesului-verbal în interiorul valabilității dreptului de a conduce și fără a i se elibera un document în vederea prelungirii valabilității perioadei de conducere.
6.
Se mai arată că a fost în imposibilitatea de a depune plângere contravențională la Judecătoria Deta în perioada 23 ianuarie 2019-28 ianuarie 2019 și de a face dovada că a intervenit suspendarea executării amenzii și a sancțiunilor contravenționale complementare, în vederea restituirii permisului de conducere, pentru a beneficia de dreptul de a conduce un vehicul de la data înregistrării plângerii până la data pronunțării hotărârii judecătorești de soluționare a acesteia.
7.
Judecătoria Deta apreciază că excepția invocată este întemeiată în parte, respectiv în ceea ce privește dispozițiile cuprinse în
art. 97 alin. (1) lit. a) ,
art. 111 alin. (1) lit. c) ,
art. 111 alin. (5)
și
art. 111 alin. (8) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , întrucât, în situația în care procesul-verbal de sancționare contravențională nu îi este înmânat contravenientului concomitent cu dovada înlocuitoare a permisului de conducere, termenul de 15 zile prevăzut pentru formularea plângerii contravenționale nu se mai suprapune cu termenul de valabilitate a dreptului de a conduce, ceea ce presupune că, deși contravenientul se bucură în continuare de prezumția de nevinovăție, sancțiunea complementară de suspendare a dreptului de a conduce autovehiculul își produce efectele. Prin urmare, se observă o diferență de regim juridic și o restricționare a unui drept subiectiv al contravenientului exclusiv în raport cu modalitatea de înmânare/comunicare a actului administrativ de sancționare contravențională, care nu pare a avea o justificare obiectivă.
8.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul a transmis punctul său de vedere, prin care a învederat că excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile
art. 190 alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006
este inadmisibilă, având în vedere că instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare. Prin urmare, hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate și, în consecință, excepția de neconstituționalitate a acesteia este inadmisibilă.
10.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile
art. 23 alin. (1) , ale
art. 97 alin. (1) lit. a) și b) , ale
art. 111 alin. (1) lit. c) ,
alin. (5)
și
alin. (8) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
în raport cu dispozițiile
art. 26 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, precizând că, în jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut, în esență, că dreptul de a conduce autovehicule și dreptul de a deține un permis de conducere auto în acest scop nu reprezintă drepturi fundamentale.
11.
De asemenea, Guvernul precizează că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate de autorul excepției, prin raportare la
art. 21
și
art. 23 alin. (11) din Constituție , de vreme ce acesta s-a adresat instanței judecătorești în temeiul
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , beneficiind de toate garanțiile specifice procesului judiciar. De asemenea, se arată că nu se poate pune problema incidenței
art. 23 alin. (11) din Constituție , invocat de instanța în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, deoarece în speță au fost contestate sancțiunile contravenționale aplicate, petentul beneficiind în continuare de prezumția de nevinovăție până în momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive care să constate vinovăția acestuia. În plus, în ceea ce privește existența unei pretinse discriminări invocate de instanță, aceasta nu poate fi reținută, având în vedere că, astfel cum se poate constata, prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza normativă a textelor legale, fără privilegii și fără discriminări. În final, referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor
art. 53 din Constituție , Guvernul reține că aceasta nu poate fi reținută întrucât textul constituțional nu are incidență în prezenta cauză.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 23 alin. (1) , ale
art. 97 alin. (1) lit. a) și b) , ale
art. 111 alin. (1) lit. c) ,
alin. (5)
și
alin. (8) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, și dispozițiile
art. 190 alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, raportate la dispozițiile
art. 26 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Dispozițiile legale criticate au următorul conținut:
–
Articolul 23
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 : „Dreptul de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulație.“;
–
Articolul 97
alin. (1) lit. a)
și
b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 :
(1)
În cazurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, polițistul rutier dispune și una dintre următoarele măsuri tehnico-administrative:
a)
reținerea permisului de conducere și/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare a acestora;
b)
retragerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau înregistrare ori a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare;
–
Articolul 111
alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 :
(1)
Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reține în următoarele cazuri: (...)
c)
la săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) si în situația prevăzută la art. 115 alin. (1);
–
Articolul 111
alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 : „(5) În situațiile prevăzute la
alin. (1) lit. e)
și
g) , la
art. 100 alin. (3) , la
art. 101 alin. (3) , la
art. 102 alin. (3) lit. b) ,
e)
și
f)
din prezenta ordonanță de urgență, precum și la
art. 334 alin. (1)
și
(3) din Codul penal , dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de circulație pentru o perioadă de 15 zile.“;
–
Articolul 111
alin. (8) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 :
(8)
În cazul suspendării permisului de conducere pentru o perioadă determinată, cu eliberarea unei dovezi înlocuitoare cu drept de conducere pentru 15 zile, suspendarea exercitării dreptului de a conduce vehicule începe în unul din următoarele cazuri:
a)
din momentul expirării termenului de valabilitate a dovezii înlocuitoare;
–
Articolul 190
alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 : „(1) În cazurile prevăzute de lege, odată cu constatarea faptei, polițistul rutier sau, după caz, polițistul de frontieră reține permisul de conducere, eliberând dovada înlocuitoare cu sau fără drept de circulație, după caz.“;
–
Articolul 26
alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001: „(3) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii.“
15.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 21
privind accesul liber la justiție și ale
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 190 alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 , Curtea observă că, potrivit
art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție , instanța de contencios constituțional „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial“. De asemenea, potrivit
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea „(...) decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță (...)“. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor altor categorii de acte normative decât cele prevăzute expres și limitativ de norma constituțională și de legea organică a Curții Constituționale este inadmisibilă. Prin urmare, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate care vizează prevederile
art. 190 alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 , este inadmisibilă.
17.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 23 alin. (1) , ale
art. 97 alin. (1) lit. a) și b) , ale
art. 111 alin. (1) lit. c) ,
alin. (5)
și
alin. (8) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , în raport cu dispozițiile
art. 26 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , Curtea reține că reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor cărora li se comunică prin poștă procesul-verbal de constatare și sancționare a unor contravenții, fără nicio discriminare, pe considerente arbitrare. Așadar, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale ale
art. 16 .
18.
Referitor la critica raportată la dispozițiile
art. 21 din Constituție , Curtea observă că autorul excepției a formulat plângere contravențională la instanța de judecată competentă, prilej cu care a ridicat prezenta excepție de neconstituționalitate. În jurisprudența sa (a se vedea
Decizia nr. 418 din 24 septembrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 19 februarie 2025, paragraful 22), Curtea a reținut că accesul liber la justiție al persoanei care a fost sancționată contravențional este asigurat prin posibilitatea de a formula plângere, în condițiile prevăzute de
art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , cadru în care, beneficiind de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil, prevăzut de
art. 21 alin. (3) din Constituție , aceasta poate formula toate apărările pe care le consideră necesare, iar instanța de judecată, verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărăște asupra sancțiunilor aplicate. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia autorul excepției a fost în imposibilitate de a depune plângere contravențională înăuntrul perioadei de valabilitate a dovezii cu drept de circulație, întrucât nu i-a fost comunicat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, Curtea reține că acesta este un aspect de fapt, care nu poate atrage neconstituționalitatea textelor de lege criticate. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu,
Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14), instanțele judecătorești au competența exclusivă de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii.
19.
Referitor la critica privind încălcarea
art. 53 din Constituție , nici aceasta nu poate fi primită deoarece, așa cum a reținut Curtea în mod constant în jurisprudența sa (a se vedea, cu titlu de exemplu,
Decizia nr. 563 din 31 octombrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 26 februarie 2025, paragraful 93,
Decizia nr. 374 din 3 iunie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 5 octombrie 2021, paragraful 15,
Decizia nr. 430 din 4 iulie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 9 octombrie 2019, paragraful 24,
Decizia nr. 304 din 12 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 11 august 2016, paragraful 17), dreptul de a conduce autovehicule/vehicule nu este un drept fundamental. Astfel, fără a aduce atingere
art. 53 din Constituție , normele legale criticate nu restrâng exercițiul unor drepturi fundamentale, ci prevăd sancționarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , respectiv asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public. Pe de altă parte, norma constituțională prevede, între alte situații, că exercițiul unor drepturi poate fi restrâns și pentru apărarea drepturilor și a libertăților cetățenilor (a se vedea în acest sens
Decizia nr. 891 din 15 decembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 1 martie 2021, paragraful 20).
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 190 alin. (1) din Regulamentul
de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ioan Sabo în Dosarul nr. 202/220/2019 al Judecătoriei Deta.
2.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile
art. 23 alin. (1) , ale
art. 97 alin. (1) lit. a)
și
b) , ale
art. 111 alin. (1) lit. c) ,
alin. (5)
și
alin. (8) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, în raport cu dispozițiile
art. 26 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Deta și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 8 aprilie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Raluca-Alexandra Buterez-Fășie
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.