Decizia nr. 329/2025

Marian Enache

-

președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Claudia-Margareta Krupenschi

- magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Younes Ziad în Dosarul nr. 597/57/2015 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 863D/2020.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că asupra unor critici similare celor formulate în prezenta cauză Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 210 din 4 mai 2004 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 25 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 597/57/2015, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Younes Ziad într-o cauză penală în care autorul a solicitat, în calitate de inculpat, constatarea nulității absolute a urmăririi penale efectuate de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba lulia pe motivul necompetenței funcționale a procurorului.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat, care, spre deosebire de legislația anterioară în materie, reprezentată de versiunea inițială a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, nu mai impune condiția specializării procurorului pentru combaterea corupției, afectează dreptul la un proces echitabil prin lipsa procurorilor specializați și, respectiv, competenți din punct de vedere funcțional în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, potrivit gradului de specializare avut în vedere pentru acest parchet. Autorul precizează că, la data ridicării prezentei excepții, pe rolul Curții se afla o excepție cu obiect și critici identice invocată de Avocatul Poporului.

6.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece lipsa prevederii condiției pentru numirea procurorilor la Direcția Națională Anticorupție de a avea o pregătire specializată în combaterea infracțiunilor de corupție a reprezentat o opțiune a legiuitorului care nu poate fi considerată o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. La data de 16 decembrie 2022,

Legea nr. 304/2004

a fost abrogată prin

Legea nr. 304/2022

privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. Însă, în considerarea

Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, dispozițiile

art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004

vor fi examinate în redactarea criticată de autorul excepției, aceasta fiind următoarea: „Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.“

11.

Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității și calitatea legii și ale

art. 21 alin. (3)

privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate prevederile

art. 6 paragraful 1

teza întâi, referitor la dreptul la un proces echitabil, din

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că o excepție de neconstituționalitate cu obiect identic a fost examinată prin raportare la critici asemănătoare, aceasta fiind respinsă, ca inadmisibilă, prin

Decizia nr. 210 din 9 aprilie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 8 august 2024.

13.

Prin această decizie Curtea a reținut, la paragrafele 1215, că autoarea excepției își construise argumentația plecând de la compararea dispozițiilor

art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004

cu dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, pe care le consideră contradictorii.

14.

Față de această manieră de motivare a excepției, Curtea a indicat jurisprudența sa prin care a arătat, în esență, că neconstituționalitatea unei norme juridice are un caracter intrinsec și autonom, ce rezidă în însuși conținutul său normativ, și nu poate fi dedusă prin coroborarea sau compararea mai multor texte cuprinse în același act sau în alte acte normative și nici pe calea unei interpretări per a contrario, operațiune care presupune a atribui legiuitorului ceea ce acesta nu a prevăzut in terminis ( Decizia nr. 122 din 16 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2004). Pe de altă parte, o eventuală eroare cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor legale criticate poate fi cenzurată doar de către instanța de judecată, controlul de contencios constituțional, în acord cu prevederile

art. 124 alin. (1)

și ale

art. 126 alin. (1) din Constituție , neputând fi convertit într-un control judiciar chemat să înfăptuiască justiția. Curtea Constituțională nu aparține autorității judecătorești, ci este unica autoritate de jurisdicție constituțională, care asigură, printre altele, pe calea excepției, controlul constituționalității legilor sau al ordonanțelor ori al dispozițiilor dintr-o lege sau ordonanță în vigoare. Mai mult, Curtea a constatat că nemulțumirea autoarei excepției soluționate prin

Decizia nr. 210 din 9 aprilie 2024

viza, în realitate, și modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate, aceste aspecte urmând să fie soluționate de către instanțele judecătorești. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii în situația de fapt dedusă judecății, cât și aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt, în speță, de competența judecătorului de cameră preliminară. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției într-o astfel de situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor

art. 126 din Constituție , potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

15.

Având în vedere similitudinea motivării excepției de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză cu aceea a excepției soluționate prin

Decizia nr. 210 din 9 aprilie 2024 , se impune ca, pentru aceleași considerente, să fie menținută aceeași soluție de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 .

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Younes Ziad în Dosarul nr. 597/57/2015 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 1 iulie 2025.