Strategia din 27 noiembrie 2025

Capitolul I Introducere

Conform datelor EUROSTAT, în anul 2021, agricultura României era pe locul 7 în Uniunea Europeană, cu o producție de peste 21 de miliarde de euro. Valoarea producției agricole în Uniunea Europeană a crescut cu 8 % în anul 2021. În aceeași perioadă, România a avut o creștere de 25 % față de anul 2020.

Industria agroalimentară românească este un pilon esențial al economiei naționale, reprezentând nu doar o sursă importantă de venituri și locuri de muncă, ci și un factor crucial în asigurarea securității alimentare a populației și în promovarea resurselor agricole deosebit de bogate ale țării noastre. Cu o istorie bogată și tradiții culinare autentice, România are un potențial însemnat de a produce alimente de înaltă calitate, care să satisfacă nevoile, atât ale populației locale, cât și ale pieței internaționale. Produsele agricole și alimentare sunt un vector important al economiilor naționale și, implicit, al economiei mondiale, prin aportul lor indispensabil la turism și servicii, contribuind într-o proporție foarte mare la crearea locurilor de muncă și a unităților de producție, generând prosperitate și creșterea venitului național. De aici și preocuparea instituțiilor economice, politice, culturale, naționale și internaționale pentru analizarea, protejarea și promovarea produselor alimentare tradiționale, finalizate cu elaborarea cadrului legal necesar.

În ultimele decenii, industria agroalimentară românească a evoluat considerabil, adoptând tehnologii moderne, standarde de calitate înalte și practici sustenabile pentru a susține creșterea producției agricole și dezvoltarea de produse alimentare competitive la nivel european și internațional. Astfel, promovarea produselor agroalimentare românești nu este doar o oportunitate de afaceri, ci și o responsabilitate pentru conservarea și valorificarea patrimoniului nostru alimentar și a diversității agricole a țării.

Diversitatea culturală a țărilor este reflectată și în diversitatea gastronomică, într-o lume în care societatea contemporană este multietnică, multireligioasă și multiculturală. Produsele agroalimentare și băuturile, precum vinul, băuturile spirtoase, modul acestora de producere atestă amprenta națională a fiecărei țări, componenta etnică, tradițiile, condițiile pedoclimatice specifice.

Patrimoniul gastronomic al României este divers, strâns împletit cu istoria țării și cu poziția sa geografică, la intersecția drumurilor între Apus și Răsărit, fiind rezultatul formării, în timp, a gusturilor și obiceiurilor culinare specifice poporului român.

Prezenta Strategie își propune să evidențieze importanța acestui sector și caracteristicile unice ale produselor românești, precum calitatea, autenticitatea și gustul inconfundabil.

În același timp, Strategia are în vedere și aspectele privitoare la sustenabilitate, siguranța alimentară și nutriție, pentru a demonstra că produsele agroalimentare românești reprezintă alegerea inteligentă pentru consumatorii din Europa și din întreaga lume.

În acest context, MADR a elaborat prezenta strategie de promovare, care va fi implementată în perioada 2025 - 2029, contribuind astfel la consolidarea reputației României ca un furnizor de încredere și inovator pe piața agroalimentară globală.

Procesul de elaborare a Strategiei s-a desfășurat în perioada 2019 - 2024, incluzând perioada de implementare a proiectului "Consolidarea capacității MADR de a elabora politici și reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic național pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare", Cod SIPOCA/SMIS2014+: 589/126983, proiect cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020. Elaborarea Strategiei a pornit de la o analiză detaliată a studiilor și a răspunsurilor primite la chestionare aplicate părților interesate, acțiune realizată de experți ai Băncii Mondiale în colaborare cu MADR. Aceste documente au oferit o bază solidă de date și informații privind starea actuală a sectorului agroalimentar din România, incluzând identificarea punctelor slabe și a vulnerabilităților, precum și a punctelor forte și oportunităților.

Pentru elaborarea prezentei Strategii, a fost constituit un grup de lucru dedicat, format din experți în diferite domenii relevante, inclusiv agricultură, economie, precum și reprezentanți ai MADR, alături de experți ai Băncii Mondiale.

Pe baza datelor obținute din studii și consultări, grupul de lucru a analizat și modelele de bune practici adoptate în Polonia și Irlanda pentru promovarea produselor agroalimentare locale.

Instituții și autorități publice implicate:

a)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

b)

Ministerul Economiei, Digitalizării și Antreprenoriatului și Turismului;

c)

Ministerul Educației și Cercetării;

d)

Ministerul Sănătății;

e)

Ministerul Afacerilor Externe;

f)

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene;

g)

Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior.

h)

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;

i)

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;

j)

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

k)

Institute de cercetare de profil, reprezentanți ai mediului academic, printre care menționăm: Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești, Academia Română, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați;

l)

Institutul Național de Statistică;

m)

Entități reprezentative ale sectorului agroalimentar, respectiv: organizații, asociații, clustere, printre care menționăm: Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc, Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu.

Capitolul II Viziunea

Prezenta Strategie are ca viziune obținerea de către România de beneficii maxime de pe urma producțiilor sale agricole, a calității produselor agroalimentare și a tradițiilor sale culinare și, prin promovarea acestora, să asigure mai multă prosperitate și rezultate economice pozitive în folosul populației.

Până în anul 2030, România aspiră să fie lider regional în producția și exportul de produse agroalimentare cu valoare adăugată. Inspirată din succesul produselor tradiționale românești pe piețele externe și capitalizând proiectele majore în curs de desfășurare, Strategia urmărește să transforme sectorul agroalimentar într-un pilon robust al economiei naționale. Angajamentele actuale, combinate cu lecțiile învățate din modelele altor țări, vor contribui la diminuarea exporturilor de materii prime și reducerea importurilor de produse agroalimentare prelucrate. MADR, autoritate publică centrală cu prerogative legale în asigurarea securității alimentare naționale, reprezintă generator de sprijin, instituție care crează și difuzează fluxuri de informare și cunoaștere pentru dezvoltarea și fructificarea potențialului agroalimentar al României.

Scopul Strategiei este de a întreprinde măsuri necesare pentru a răspunde cerințelor piețelor moderne și de a valorifica la maximum potențialul agroalimentar românesc. Acțiunile și colaborările strategice, adaptarea la noile oportunități, sporirea vizibilității produselor agroalimentare românești și asigurarea competitivității acestora pe piața internă și pe piețe terțe vor determina creșterea consumului intern de produse românești, redefinind astfel standardul de excelență în sectorul agroalimentar.

Capitolul III Prioritățile, politicile și cadrul legal existent

Strategia este structurată în acord cu prioritățile guvernamentale și europene, acestea vizând siguranța și securitatea alimentară, comerțul cu produse agroalimentare și competitivitatea sectorului agroalimentar, astfel:

a)

Securitatea și siguranța alimentară:

Scop: asigurarea accesului constant la alimente suficiente, sigure și nutritive pentru toți cetățenii.

Inițiative principale: investiții în tehnologie și inovație, formare profesională pentru angajații din sector și promovarea practicilor agricole și industriale moderne, implementarea de standarde de calitate, monitorizarea lanțului de aprovizionare și promovarea practicilor agricole și industriale sustenabile.

Colaborări: cooperare cu agențiile naționale și internaționale din domeniul sănătății și alimentației pentru a stabili protocoale de lucru și a răspunde la eventualele crize alimentare.

b)

Comerț:

Scop: extinderea prezenței produselor agroalimentare românești pe piețele interne și externe.

Inițiative principale: stabilirea de parteneriate comerciale, participarea la târguri internaționale și promovarea produselor românești pe piețele țintă.

Dezvoltarea turismului gastronomic reprezintă un pilon esențial în construirea identității turistice a României, prin exploatarea sinergică a potențialului local și al gastronomiei specifice fiecărei regiuni.

Colaborări cu Camerele de comerț, cu MEDAT, ARICE, cu misiunile diplomatice, ambasade, consulate și cu reprezentanțele comerciale pentru a identifica și exploata oportunitățile de piață.

c)

Competitivitatea sectorului agroalimentar:

Scop: creșterea eficienței și productivității în sectorul agroalimentar, determinând ca România să fie o țară cu un grad ridicat de competitivitate pe piața globală.

Inițiative principale: investiții în tehnologie și inovație, formare profesională pentru lucrătorii din sector și promovarea practicilor agricole moderne.

Colaborări: parteneriate cu institute de cercetare, universități și organizații internaționale pentru a beneficia de cele mai bune practici și tehnologii disponibile.

Politicile publice și proiectele întreprinse în domeniul promovării produselor agroalimentare românești:

Nr. crt.

Instituție inițiatoare

Politică publică propusă

1.

AgroTransilvania Cluster (ATC)

Modificarea legislației aferente achizițiilor publice în vederea creșterii consumului de produse agroalimentare certificate ca și premisă a protejării sănătății populației printr-un regim alimentar echilibrat.

2.

ARICE

Politică publică pentru promovarea produselor la export.

3.

Uniunea Europeană

Programul de promovare ”Enjoy, It’s From Europe”, program desfășurat în cadrul Politicii UE de promovare a produselor agricole, scopul acestui program fiind de a sprijini producătorii din sectorul agroalimentar, atât pentru a pătrunde pe piețele internaționale, de a-și consolida poziția pe aceste piețe, cât și de a crește competitivitatea sectorului agricol din UE;

PS PAC 2023-2027 - politica de promovare vinuri pusă în aplicare prin:

Acțiuni de informare referitoare la vinurile românești, desfășurate în statele membre, pentru încurajarea consumului responsabil de vin sau promovarea sistemelor de calitate al UE care vizează denumiri de origine și indicații geografice;

Promovarea vinurilor - care să conducă la îmbunătățirea competitivității produselor vitivinicole din UE în țările terțe, inclusiv deschiderea și diversificarea piețelor vinurilor.

Uniunea Europeană a dezvoltat sisteme de certificare a calității produselor alimentare, care oferă garanții consumatorilor, protejează specialități culinare regionale și susțin utilizarea tehnicilor tradiționale de preparare.

La nivel european, există sisteme de recunoaștere/certificare a calității:

a)

Denumire de Origine Protejată (DOP). Aceste produse sunt indivizibil legate de o zonă geografică specifică. Bunurile de consum sunt produse, procesate/preparate într-o anumită regiune geografică, folosind ingrediente și expertiză locală.

b)

Indicație Geografică Protejată (IGP). Aceste produse sunt identificate ca provenind dintr-o anumită regiune în care sunt produse, procesate/preparate. Ingredientele pot proveni și din alte zone.

c)

Specialitate Tradițională Garantată (STG). Aceste produse sunt fabricate prin tehnici sau ingrediente tradiționale, fără legătură cu o anumită zonă geografică.

d)

Produsele ecologice. În cazul produselor prelucrate, cel puțin 95 % dintre ingredientele agricole sunt ecologice; legislația europeană privind această mențiune de calitate facultativă acoperă trei domenii principale: producția și etichetarea, controalele și schimburile comerciale.

Sistemele europene de recunoaștere a calității nu se referă doar la produse alimentare, ci și la vinuri, băuturi spirtoase sau băuturi aromatizate.

Alături de sisteme de recunoaștere/certificare a calității produselor alimentare europene, la nivel național, au fost reglementate următoarele scheme de calitate:

a)

produs tradițional;

b)

produs alimentar obținut conform unei rețete consacrate;

c)

mențiune de calitate facultativă - produs montan;

Capitolul IV Analiza contextului și definirea problemei

Conform Indicelui Global de Securitate Alimentară - Raport 2022 (Global Food Security Index - GFSI), România ocupă poziția generală 45 în topul mondial al securității alimentare din 113 țări analizate, astfel încât au fost luate în considerare diverse criterii pentru calcularea Indicelui Global al Securității Alimentare - GFSI printre care disponibilitatea hranei, accesibilitatea acesteia, calitatea și siguranța alimentelor, cu un scor de 68,8 puncte.

Pentru a vedea situația în care se află România conform acestui indice, este bine de urmărit locul pe care se află pe parcursul anilor. În Raportul din anul 2021 GFSI, România ocupă poziția 29 în topul mondial al securității alimentare din cele 113 țări analizate, cu un scor de 72,4 puncte.

Relevant este faptul că ediția din anul 2021 a Raportului GFSI încorporează categoria "Resurse naturale și rezistență" în indexul principal. Această categorie evaluează expunerea unei țări la impactul schimbărilor climatice; susceptibilitatea acesteia la riscurile legate de resursele naturale și modul în care o țară se adaptează la aceste riscuri, au un impact asupra incidenței insecurității alimentare într-o țară.

Volatilitatea mai mare a prețurilor alimentelor, începând din anul 2020, a arătat în rapoartele GFSI, cât de accesibile sunt alimentele în toate cele 113 state, inclusiv în România. România se afla pe locul 22 din 113, poziție generală în clasament.

De menționat este faptul că dintre cei patru piloni care alcătuiesc GFSI: accesibilitatea la hrană, disponibilitatea hranei, indicii globali de mediu și calitatea alimentelor, în România, accesibilitatea la alimente a scăzut constant de-a lungul întregului deceniu în care a fost realizată analiza, situându-ne în anul 2022 pe locul 50, între cele 113 state, cu scorul de 60,6 puncte.

În schimb, pilonul cu cel mai mare punctaj în analiza GFSI este pentru Calitatea și Siguranța alimentelor, iar acest indicator este relevant și în Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare 2025 - 2029. Scorul mediu pentru toate națiunile este de 68 de puncte, determinat de adoptarea pe scară largă a planurilor sau strategiilor nutriționale. Acest lucru este esențial, deoarece afecțiunile legate de dietă sunt cauza principală a decesului prematur la nivel global.

Cel mai bun scor al României în anul 2022 este pentru indicatorul Calitate și Siguranța, cu un punctaj de 77,9, România ocupând pentru acest indicator locul 27 între cele 113 țări și locul 17 între țările din Uniunea Europeană.

Rapoartele FAO și OMS pe primele șase luni ale anului 2022 pun în evidență acțiunile guvernelor țărilor din întreaga lume, prin măsuri de stimulare a producției de hrană la nivel local, facilitarea rețelelor și parteneriatelor locale și regionale și întărirea lanțurilor scurte de aprovizionare pe canale locale de distribuție și producerea de hrană cât mai ieftină.

În lipsa promovării unor politici coerente de calitate și siguranță pentru produsele agroalimentare, unele măsuri susținute au produs alte crize care afectează populația pe termen lung, legate de boli cronice, precum obezitatea, diabetul, afecțiuni cardiovasculare și numeroase forme de cancer, populația cu risc major fiind copiii.

Raportul OMS privind progresele înregistrate în statele membre din Regiunea Europeană, în ceea ce privește implementarea Planului de acțiune pentru alimentație și nutriție europeană în perioada 2015-2020, prezintă date privind starea nutrițională a populațiilor din întreaga regiune, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor recomandate la nivel regional și global pentru promovarea alimentației sănătoase și prevenirea obezității. Datele conținute în raport sunt bazate pe răspunsurile statelor membre la chestionarul OMS de revizuire a politicii globale de nutriție.

În unele regiuni din Europa, aplicarea politicilor cheie din domeniul nutriției s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, iar programele de educație nutrițională a copiilor a înregistrat progrese substanțiale, precum alimentația școlară, reformularea produselor alimentare destinate copiilor mici și școlarilor, abordările fiscale și supravegherea obezității din copilărie având deja succes.

Raportul identifică, însă, unele diferențe între țări în ceea ce privește amploarea și profunzimea politicilor legate de promovarea alimentației și nutriției sănătoase. Reformularea cadrului legislativ, în ceea ce privește implementarea unor politici de calitate și armonizarea regională este în atenția mai multor state europene, unele țări adoptând o abordare minimă, iar altele una mai ambițioasă.

România, în politicile publice, include promovarea schemelor și sistemelor de calitate pentru produse agroalimentare la nivel național și european și o mai mare atenție în ceea ce privește responsabilitatea socială pentru sănătatea oamenilor și animalelor, precum și pentru mediu.

Din acest motiv, sunt necesare abordări noi în politica de promovare națională alimentară și nutrițională în anii următori, pentru a atinge, atât Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și țintele conexe, convenite de guvernele din întreaga UE, cât și pentru asigurarea securității alimentare.

Capitolul V Obiectivele generale și specifice

Capitolul VI Programe

Programele incluse în prezenta Strategie urmează direcțiile de acțiune și măsurile prezentate în figura și tabelul următor, au rolul de a sprijini atingerea obiectivelor și implementarea Strategiei, acestea fiind configurate în acțiuni concrete, prezentate în anexa nr. 2.

La stabilirea direcțiilor de acțiune, se au în vedere recomandările primite din partea experților Băncii Mondiale, referitoare la necesitatea ca MADR să fie considerat o sursă de încredere, fiind necesară elaborarea unei strategii de comunicare cu cetățenii/consumatorii, incluzând o colaborare mai activă cu ceilalți actori implicați în buna funcționare a lanțului alimentar: producători/procesatori/ distribuitori/comercianți, instituții cu atribuții specifice domeniului, mediul academic, societatea civilă, prin prisma unui parteneriat de comunicare pentru promovarea produselor românești.

Se au în vedere următoarele aspecte:

a)

înțelegerea consumatorului: colectarea de date și informații cu privire la factorii care influențează alegerea consumatorilor, arhitectura alegerii, inter-relaționarea preț-calitate-proveniență, motivațiile și barierele în calea schimbării, înțelegerea de către consumatori a subiectelor emergente precum: integritatea produselor alimentare, alimente funcționale și inovative, dar și amprenta de carbon și durabilitatea;

b)

segmentarea consumatorilor și canalele de comunicare: implică cartografierea canalelor de comunicare disponibile și determinarea capacității și audienței specifice; propunem o abordare dual- complementară: componenta de promovare tradițională/clasică coroborată cu o promovare inovativă pentru consumatorul conectat digital, încercările de a ajunge la un public tânăr, devenind mai eficiente prin intermediul rețelelor sociale, decât prin canalele media tradiționale;

c)

monitorizarea comunicării: publicul trebuie să fie informat cu privire la activitățile autorității de reglementare în acest domeniu, care vor consolida încrederea în sistemul de control și încrederea consumatorilor în calitatea și autenticitatea produselor.

OS 1. Stimularea consumului de produse agroalimentare românești

DIRECȚII DE ACȚIUNE

● Diversificarea și consolidarea metodelor de promovare a produselor agroalimentare românești

● Sporirea gradului de conștientizare a valorii produselor agroalimentare certificate conform sistemelor de calitate ale UE precum și a schemelor de calitate românești

● Multiplicarea inițiativelor de informare și educare a consumatorilor

● Sprijinirea identificării produselor agroalimentare cu potențial de înregistrare pe scheme de calitate naționale și sisteme de calitate europene

● Creșterea competitivității operatorilor economici - identificarea potențialelor surse pentru creșterea gradului de transformare a producției agricole interne în produse agroalimentare cu valoare adăugată ridicată

OS 2. Facilitarea pomovării produselor agroalimentare autohtone pe piețe externe

DIRECȚII DE ACȚIUNE

● Prospectarea, identificarea tendințelor piețelor externe în vederea valorificării produselor agroalimentare

● Facilitarea promovării profesioniste a produselor agroalimentare autohtone

● Mediatizarea inițiativelor de promovare a produselor agroalimentare sustenabile în UE și în țările terțe

OS 3 Îmbunătățirea inter-relaționării între autorități - producători/procesatori - consumatori

DIRECȚII DE ACȚIUNE

● Redefinirea circumstanțelor de colaborare și guvernanță interinstituțională

● Producători/proces atori agili, onești, ingenioși, competitivi

● Consumatori informați, responsabili, activi și implicați

MODALITĂTI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR

Impact asupra

OS1

OS2

OS3

Efectuarea de analize de specialitate în vederea identificării preferințelor/cererii consumatorilor privind produsele agroalimentare românești;

x

x

x

Oferirea de informații producătorilor români în ceea ce privește identificarea și promovarea de produse care au caracteristici calitative specifice;

x

x

Derularea de acțiuni de identificare și promovare a produselor agroalimentare cu potențial de înregistrare/recunoaștere/certificare pe scheme de calitate naționale și sisteme de calitate europene:

a) colectarea de informații referitoare la potențialele produse agricole și alimentare care pot dobândi protecția pe DOP, IGP, STG și înregistrarea pe scheme de calitate naționale;

b) promovarea avantajelor dobândirii recunoașterii/certificării/înregistrării produselor agroalimentare pe sisteme de calitate europene și scheme de calitate naționale;

c) identificarea grupurilor de producători/procesatori în vederea acordării de suport tehnic în ceea ce privește întocmirea documentațiilor;

d) identificarea specificațiilor tehnice ale produselor agroalimentare, în funcție de zona geografică în care se obțin, specificitatea procesului de producție, notorietatea produsului în zona respectivă, în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ specific;

x

x

Participarea/organizarea de întâlniri de lucru cu actorii implicați în demersurile legale pentru dobândirea recunoașterii/certificării la nivel UE, pentru acordarea de suport tehnic - analizarea și finalizarea documentației pentru dobândirea protecției denumirii produselor agroalimentare pe sisteme de calitate europene DOP, IGP, STG și scheme de calitate naționale;

x

x

x

Organizarea de ateliere/dezbateri, cu scopul de a fi asigurată o abordare unitară privind cadrul legislativ specific prin care se implementează sistemele de calitate europene și schemele de calitate naționale;

x

x

x

Furnizarea de informații și asistență producătorilor pentru a accesa finanțări și resurse disponibile pentru procesul de înregistrare/certificare pe sisteme de calitate europene și atestare produse alimentare pe scheme de calitate naționale;

x

x

x

Dezvoltarea unei promovări puternice și a unei imagini de marcă pentru produsele recunoscute/certificate pe sistemele de calitate europene și înregistrate pe schemele de calitate naționale;

x

x

x

Organizarea și/sau participarea la campanii diferențiate/specifice de conștientizare și educare - materiale destinate, atât consumatorilor, cât și profesioniștilor din industria alimentară;

x

x

x

Încheierea de protocoale cu autorități responsabile în scopul educării/conștientizării consumatorilor cu privire la importanța și beneficiile consumului de produse agroalimentare românești înregistrate pe scheme de calitate naționale și recunoscute/certificate pe sisteme de calitate europene precum și de produse autohtone, în general;

x

x

Organizarea și/sau participarea la conferințe, târguri, expoziții, seminare, mese rotunde (la nivel național, european, internațional), în scopul diseminării și promovării politicilor aplicate în domeniul agroalimentar;

x

x

x

Propunerea/încheierea, cu instituțiile omoloage din statele membre UE, precum și din țări terțe, de memorandumuri, parteneriate/acorduri/protocoale, având ca scop promovarea schimburilor comerciale cu produse agroalimentare, în vederea promovării produselor agroalimentare românești;

x

x

x

Evenimente specifice de promovare a produse agroalimentare românești - participarea și/sau diseminarea de informații specifice:

a) la evenimente/manifestări culturale, turistice, cu specific gastronomic tradițional;

b) la evenimentele destinate degustării și prezentării de produse agroalimentare;

c) cu ocazia acțiunilor cu caracter solemn și festiv, precum: 1 decembrie, 9 mai - Ziua Europei, 16 octombrie - Ziua internațională a alimentației, 23 septembrie - Ziua europeană a produselor ecologice, 10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești și prima duminică a lunii octombrie - Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc;

d) la activitățile organizate de ambasadele României, în țări membre ale Uniunii Europene sau terțe.

x

x

x

Identificarea piețelor de export potențiale: realizarea de analize/studii de piață pentru identificarea piețelor de export pentru produsele agroalimentare românești;

x

x

Informarea consumatorilor cu privire la organizarea de:

a) festivaluri ale recoltelor, seri de degustare a produselor înregistrate pe scheme de calitate naționale și recunoscute/certificate pe sisteme de calitate europene, concursuri și alte activități culturale și gastronomice;

b) tururi gastronomice și de degustări care oferă consumatorilor oportunitatea de a descoperi și de a degusta produsele într-un mediu autentic;

c) cursuri de inițiere în degustarea produselor înregistrate pe scheme de calitate naționale și recunoscute/certificate pe sisteme de calitate europene, precum și degustări ale acestora;

d) circuite turistice specializate, excursii recreative în mijlocul fabricilor/unităților de producție, tururi ghidate prin acestea și participarea la degustări de produse, prezentarea fabricii/unității de producție, instalațiilor, echipamentelor, a modului de producție care să ofere vizitatorilor experiențe complete legate de producția de produse înregistrate pe scheme de calitate naționale și recunoscute/certificate pe sisteme de calitate europene.

x

x

Activități de consultanță și asistență: instituțiile abilitate asigură consultanță și asistență pentru producători/procesatori în ceea ce privește procesul de export, precum: sesiuni de formare și instruire despre procedurile de export, cerințele de conformitate, modele de bune practici, și alte asemenea;

x

x

Încurajarea asocierii micilor producători/procesatori - prezentarea avantajelor, promovarea exemplelor de bune practici;

x

Acțiuni de comunicare/colaborare între organizațiile profesionale și autorități - întâlniri și consultări pentru elaborarea unor proceduri de lucru simplificate, eficiente și prietenoase cu mediul de afaceri și consumatorii, astfel încât răspunsul la nevoile consumatorilor și la solicitările mediului de afaceri să fie prompte, pertinente, clare, transparente;

x

Monitorizarea evoluției importurilor de produse agroalimentare și evaluarea impactului acestora asupra producătorilor/procesatorilor naționali;

x

x

Analiza politicilor publice adoptate de alte state pentru susținerea producerii și/sau promovării produselor naționale;

x

x

Măsuri și colaborări interinstituționale, în vederea unei trasabilități adecvate a produselor agroalimentare importate;

x

x

Colectarea de date statistice relevante specifice sectorului, pe categorii și tipuri de produse;

x

Realizarea unui Registru de piață, în care vor fi introduse informații despre operatorii economici din domeniul agroalimentar și despre produsele pe care aceștia le produc/procesează - acest instrument vine în întâmpinarea consumatorului, în alegerea de produse alimentare românești, permițându-le să găsească, în timp real, produse alimentare atestate pe scheme de calitate naționale și recunoscute/certificate/ pe sisteme de calitate europene, precum și datele de identificare ale producătorilor;

X

X

Capitolul VII Rezultate așteptate

Obiectivul general al Strategiei este acela de a valorifica potențialul agricol al României, vizând consolidarea poziției produselor românești pe piețele interne și internaționale. În mod implicit, este sprijinită și dezvoltarea comunităților rurale.

Beneficiarii Strategiei sunt producătorii/procesatorii de produse agroalimentare românești, dar și consumatorii. Totodată, MADR va fi generator de sprijin, instituție care creează și difuzează fluxuri de informare și cunoaștere pentru dezvoltarea și fructificarea potențialului agroalimentar. Implementarea Strategiei va avea drept răspuns:

a)

Creșterea competitivității sectorului agroalimentar: produsele agroalimentare românești cu protecția DOP, IGP și STG, produsele înregistrate pe scheme de calitate naționale sau produsele care au adoptat sisteme internaționale de certificare voluntară care vor deveni mai competitive pe piața internă și internațională, datorită recunoașterii și valorificării caracteristicilor lor distinctive și autentice.

b)

Oportunități economice sporite pentru producătorii/procesatorii români, dezvoltarea piețelor: promovarea și recunoașterea produselor de calitate vor spori exporturile, contribuind astfel la echilibrarea balanței comerciale.

c)

Protejarea tradițiilor și identității locale: produsele cu protecția DOP, IGP și STG vor contribui la protejarea și conservarea tradițiilor, culturii și identității locale, precum și a metodelor tradiționale de producție.

d)

Stimularea investițiilor: obținerea protecției și înregistrarea pe scheme de calitate naționale vor stimula investițiile în infrastructura de producție și procesare, ducând la îmbunătățirea calității și standardelor de producție.

e)

Crearea de locuri de muncă: dezvoltarea sectorului agroalimentar va genera noi locuri de muncă în zonele rurale și va contribui la reducerea migrației populației către orașe.

f)

Creșterea valorii adăugate: produsele cu protecția DOP, IGP și STG, produsele atestate pe schemele de calitate naționale adaugă o valoare mai mare materiilor prime, crescând astfel veniturile producătorilor și procesatorilor din industria agroalimentară.

g)

Promovarea durabilității: protejarea și promovarea produselor tradiționale pot stimula practicile agricole și de producție durabile, contribuind la conservarea resurselor naturale și a biodiversității.

h)

Dezvoltarea turismului: produsele de calitate/tradiționale pot atrage turiști și vizitatori, sprijinind astfel industria turismului.

i)

Colaborare eficientă între autorități - producători/procesatori - consumatori: autoritățile vor contribui la diminuarea poverii administrative, comunicarea va fi îmbunătățită, consumatorii vor fi mai instruiți, responsabili, activi și implicați în timp ce operatorii economici vor fi deveni mai competitivi.

Prin intermediul reuniunilor la nivel de structuri intra-instituționale și inter-instituționale, se va realiza o listă de produse agroalimentare românești cu potențial pentru obținerea recunoașterii/certificării ca DOP, IGP, STG și înregistrarea pe scheme de calitate naționale. Aceasta va oferi o bază solidă pentru dezvoltarea ulterioară a acestor produse, respectiv dezvoltarea din punct de vedere economic a unităților din sectorul industrie alimentară.

Organizațiile profesionale și grupurile de producători/procesatori vor beneficia de informații și sprijin în ceea ce privește procesul de recunoaștere/certificare și înregistrare, inclusiv avantajele dobândirii protecției europene și naționale. Acest lucru va stimula interesul producătorilor și îi va ajuta să înainteze în proces.

Prin identificarea specificațiilor tehnice ale produselor agroalimentare în funcție de zona geografică, procesul de producție și notorietatea locală, se va crea un cadru mai detaliat pentru definirea și recunoașterea acestor produse. Aceasta va spori precizia și autenticitatea produselor protejate. Participarea organizațiilor profesionale și a producătorilor la reuniuni și instruiri va duce la o mai mare conștientizare cu privire la beneficiile protecției DOP, IGP, STG și înregistrarea pe schemele de calitate naționale. Acest lucru va încuraja mai mulți producători să se implice în proces.

Identificarea și promovarea produselor cu potențial de protecție și înregistrare vor încuraja producția de produse agroalimentare de înaltă calitate, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra sectorului agroalimentar românesc în ansamblu.

Participarea la târguri, expoziții și evenimente internaționale va contribui la creșterea expunerii produselor agroalimentare românești pe piețele externe, atrăgând astfel atenția unor noi parteneri comerciali și a consumatorilor din alte țări.

Evenimentele culturale și turistice vor oferi o platformă pentru promovarea produselor agroalimentare într-un context cultural și tradițional, contribuind la consolidarea imaginii acestora și la asocierea lor cu patrimoniul cultural românesc.

Prezența la evenimente cu specific tradițional și degustarea produselor vor stimula dezvoltarea turismului agroalimentar, atrăgând turiști și vizitatori interesați de experiențe culinare autentice. Încheierea de memorandumuri, parteneriate și acorduri cu instituții și organizații din alte state membre UE sau din țări terțe va contribui la dezvoltarea relațiilor comerciale internaționale și la promovarea exporturilor de produse agroalimentare românești.

Participarea la evenimente diplomatice organizate de misiunile diplomatice, ambasade, consulate, atașați economici/agricoli, ale României va oferi o oportunitate de promovare a produselor agroalimentare în fața unui public internațional și a oficialităților străine.

Produsele recunoscute/certificate/atestate vor deveni mai competitive pe piață, atât pe plan intern, cât și internațional, contribuind la creșterea competitivității sectorului agroalimentar românesc. Aceste rezultate așteptate sunt menite să contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, prin promovarea unui sector agroalimentar inteligent din punct de vedere climatic și sustenabil din punct de vedere al mediului, asigurarea alimentelor sigure și hrănitoare, precum și susținerea unui sector agroalimentar inovator și competitiv. La nivel național, implementarea Strategiei contribuie și la atingerea obiectivelor stabilite de Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2030.

Capitolul VIII Indicatorii

Indicatorii prin intermediul cărora vor fi monitorizate și evaluate acțiunile prevăzute în prezenta Strategie se regăsesc în

Planul de acțiuni , prevăzut în anexa, împreună cu țintele, perioadele de implementare și instituțiile responsabile.

Valorile indicatorilor oferă informații despre progresul realizat în atingerea obiectivelor specificate și despre impactul intervențiilor asupra grupurilor țintă sau asupra problemelor abordate.

Pentru a măsura progresul și succesul implementării Strategiei, vor fi utilizate următoarele categorii de indicatori:

a)

acțiuni de identificare produse agroalimentare cu potențial de înregistrare/ recunoaștere/ certificare pe scheme de calitate naționale și sisteme de calitate europene;

b)

produse agroalimentare identificate ca având potențial de înregistrare/recunoaștere/certificare pe scheme de calitate naționale și pe sisteme de calitate europene;

c)

acțiuni de intervievare/chestionare consumatori;

d)

întâlniri/instruiri cu producători/operatori români, în ceea ce privește cadrul legislativ specific;

e)

acțiuni/campanii de conștientizare/informare/educare consumatori;

f)

evenimente specifice de promovare produse agroalimentare românești;

g)

parteneriate între autorități responsabile-asociații/federații/operatori economici;

h)

parteneriate/memorandumuri/acorduri/protocoale între autoritățile omoloage din statele membre UE și țări terțe;

i)

întâlniri/instruiri cu producători/operatori români;

j)

întâlniri între instituții/autorități;

k)

mijloace/instrumente de comunicare utilizate;

l)

rapoarte de analiză/de monitorizare/evaluare.

Capitolul IX Procedurile de monitorizare și evaluare

Pentru a asigura succesul Strategiei naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029, este necesară stabilirea unui sistem de monitorizare și evaluare, care să permită urmărirea progresului și să poată fi măsurat impactul acțiunilor întreprinse. Acest sistem va trebui să fie robust și să includă mai multe etape, de la colectarea și analiza datelor, până la comunicarea rezultatelor.

Pe baza datelor colectate, evaluarea Strategiei va fi realizată în două etape: o primă etapă intermediară (la mijlocul perioadei de implementare) și una la finalizarea perioadei de implementare a Strategiei. Evaluarea va viza gradul de atingere a indicatorilor Strategiei, numărul, valoarea și rezultatele acțiunilor/măsurilor, precum și gradul de corelare între țintele diferitelor strategii.

Implementarea Strategiei, mecanismul de monitorizare și evaluare vor fi realizate prin înființarea Comitetului interinstituțional responsabil cu monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029 și va fi dezvoltat prin decizii specifice și adoptarea ulterioară de instrumente de lucru.

Prioritățile de monitorizare și evaluare vizează:

a)

atingerea indicatorilor stabiliți prin prezenta Strategie;

b)

încadrarea în termenele asumate de prezenta Strategie;

c)

raportarea periodică, analiza și dezbaterea rezultatelor raportărilor, astfel încât instituțiile responsabile să primească răspuns rapid și coerent referitor la bunele practici pe care le implementează, la barierele pe care trebuie să le depășească și la oportunitățile pe care trebuie să le valorifice;

d)

asigurarea transparenței implementării față de toate părțile interesate;

e)

identificarea precoce a riscurilor ce pot periclita buna implementare a prezentei Strategii și adoptarea unor abordări pentru gestionarea optimă a acestora;

f)

identificarea soluțiilor și instrumentelor de lucru pentru rezolvarea problemelor apărute pe parcursul implementării;

g)

identificarea precoce a necesităților de schimbare și adoptarea proceselor de management al schimbării, inclusiv, prin revizuirea Strategiei.

Urmărind prioritățile de mai sus, Comitetul interinstituțional responsabil cu monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029 va organiza activitatea de raportare a rezultatelor.

Colectarea și analiza datelor va fi realizată prin metode diverse, incluzând sondaje de opinie, studii de piață și analiza datelor de vânzări și export. Aceste date vor fi colectate de MADR și instituții, precum INS și ARICE, iar frecvența colectării va varia în funcție de tipul datelor, sondajele ar putea fi efectuate trimestrial, în timp ce rapoartele de export ar putea fi analizate semestrial și anual.

Planificarea resurselor: Strategia va fi implementată în corelare cu planificarea și execuția bugetară anuală, luând în considerare cadrul multianual de planificare bugetară și strategică, care acoperă cinci ani. Strategia va servi ca bază pentru fundamentarea bugetului pentru anul următor și, la rândul său, va fi actualizat pe baza performanței din ultimul an în ceea ce privește cheltuirea resurselor alocate.

Evaluarea progresului și impactului - evaluarea va implica compararea datelor colectate cu indicatorii de performanță stabiliți inițial. Acest proces va fi coordonat de Comitetul interinstituțional responsabil cu monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029.

Aceasta va permite identificarea rapidă a oricăror probleme și ajustarea strategiei, dacă este necesar. Raportare și revizuire: Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate semestrial și anual, (după caz), pentru a documenta progresul și impactul Strategiei.

Acestea vor fi realizate de către Comitetul interinstituțional responsabil cu monitorizarea și evaluarea Strategiei naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029.

Comunicarea rezultatelor : este esențială comunicarea rezultatelor monitorizării și evaluării într-un mod transparent și accesibil. Acest lucru va fi realizat prin publicarea rapoartelor pentru a analiza progresul și impactul Strategiei. Comunicarea eficientă asigură faptul că toate părțile interesate sunt informate și pot contribui la procesul de îmbunătățire continuă.

Raportare și îmbunătățire continuă: un aspect cheie al procesului de monitorizare și evaluare este colectarea și utilizarea răspunsului pentru îmbunătățirea continuă. Acest lucru va implica sondaje de la părțile interesate și parteneri, precum și implementarea acțiunilor corective bazate pe aceste răspunsuri.

Prin monitorizarea planului de acțiuni, se urmărește ca Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029 să răspunde scopului pentru care a fost elaborată și sunt îndeplinite obiectivele într-un mod eficient și responsabil.

Capitolul X Instituții responsabile, implicații bugetare și sursele de finanțare

Pentru a asigura implementarea cu succes a prezentei Strategii și pentru îndeplinirea corespunzătoare a obiectivelor acesteia, MADR va avea următoarele responsabilități instituționale:

1.

coordonarea implementării Strategiei naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029;

a)

asigurarea coerenței în elaborarea și implementarea politicilor publice specifice domeniului agroalimentar;

b)

dezvoltarea de parteneriate pentru proiecte specifice - implicarea adecvată în derulare de acțiuni comune;

c)

elaborarea/participarea la întocmirea de analize de specialitate în vederea identificării preferințelor/cererii consumatorilor privind produsele agroalimentare românești;

d)

organizarea și/sau participarea la acțiuni de promovare, mediatizare, naționale sau internaționale;

2.

dezvoltarea intervențiilor destinate să faciliteze interacțiunea eficientă și transparentă între autorități și:

a)

operatori economici din domeniul agroalimentar (producători/procesatori/ depozitari/comercianți) - consumatori, pentru a identifica și dezvolta soluții inovatoare și eficiente, oferindu-le acestora oportunități reale de implicare în procesele decizionale;

b)

coordonarea monitorizării și evaluării progresului în atingerea obiectivelor stabilite și adaptarea politicilor și măsurilor în funcție de răspunsurile și rezultatele obținute.

Implementarea cu succes a Strategiei depinde de implicarea partenerilor, astfel:

Partener

Rol - modalitate de implicare

Autoritățile publice:

Secretariatul General al Guvernului - Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, autorități publice locale

a) asigurarea coerenței în elaborarea și implementarea politicilor publice specifice domeniului agroalimentar;

b) dezvoltarea de parteneriate pentru proiecte specifice - implicarea adecvată în derulare de acțiuni comune;

c) elaborarea/participarea la întocmirea de analize de specialitate în vederea identificării preferințelor/cererii consumatorilor privind produsele agroalimentare românești;

d) organizarea și/sau participarea la acțiuni de promovare, mediatizare, naționale sau internaționale;

e) participarea la monitorizarea, evaluarea și raportarea progresului Strategiei.

Entități reprezentative ale sectorului agroalimentar (organizații, asociații, clustere) și operatori economici din domeniul agroalimentar

a) participarea la acțiunile de promovare, mediatizare organizate de autoritățile publice centrale sau locale;

b) implicarea în cadrul consultărilor, dezbaterilor publice și a altor forme de implicare în procesele decizionale privind produsele agroalimentare, în mod special privind promovarea acestora;

c) colaborarea cu autoritățile publice și societatea civilă în cadrul parteneriatelor/acordurilor de colaborare pentru implementarea de proiecte specifice - implicarea adecvată în derulare de acțiuni comune;

d) participare la monitorizarea și evaluarea progresului Strategiei;

Consumatori și organizații ale consumatorilor

Atitudine proactivă prin:

a) participarea la acțiunile de informare, promovare, educare cu privire la importanța și beneficiile consumului de produse agroalimentare românești înregistrate/recunoscute/certificate pe scheme de calitate naționale/sisteme de calitate europene, precum și de produse autohtone, în general;

b) implicarea în activitățile (sondaje de opinie) necesare elaborării de analize de specialitate, în vederea identificării preferințelor/cererii consumatorilor privind produsele agroalimentare românești;

c) semnalarea deficiențelor/aspectelor negative referitoare la calitatea, siguranța, autenticitatea produselor alimentare;

d) participarea la acțiunile de informare și educare derulate de autorități publice/mediul academic/societatea civilă;

e) participare la monitorizarea și evaluarea progresului Strategiei.

Mediul academic - universități, institute de cercetare de profil

a) elaborarea/participarea la întocmirea de analize de specialitate în vederea identificării preferințelor/cererii consumatorilor privind produsele agroalimentare românești;

b) dezvoltarea de parteneriate pentru proiecte specifice - implicarea adecvată în derulare de acțiuni comune;

c) organizarea și/sau participarea la acțiunile de promovare, mediatizare, educare organizate de autoritățile publice centrale sau locale;

d) participarea la monitorizarea și evaluarea progresului Strategiei;

Societatea civilă

a) elaborarea/participarea la întocmirea de analize de specialitate în vederea identificării preferințelor/cererii consumatorilor privind produsele agroalimentare românești;

b) dezvoltarea de parteneriate pentru proiecte specifice - implicarea adecvată în derulare de acțiuni comune de promovare;

c) organizarea și/sau participarea la acțiuni de informare și educare a consumatorilor;

d) reprezentarea intereselor consumatorilor în procesul de elaborare a politicilor publice/actelor normative specifice sectorului agroalimentar

e) participare la monitorizarea și evaluarea progresului Strategiei;

Mass-media

a) informarea și educarea consumatorilor;

b) mediatizarea proiectelor/acțiunilor/evenimentelor inițiate de autoritățile publice/operatorii economici/mediul academic/societatea civilă privind promovarea produselor agroalimentare românești.

O implicare adecvată a tuturor părților interesate necesită elaborarea unui plan cuprinzător, o bună și constantă comunicare și colaborare.

Sursele de finanțare trebuie să fie diversificate și sustenabile, implementarea Strategiei fiind finanțată prin diferite instrumente financiare naționale și europene, atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene.

În spectrul instrumentelor financiare naționale sunt:

1.

Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior - instituție care elaborează și îndeplinește politica națională și strategiile în domeniul promovării relațiilor comercial economice internaționale ale României cu țările partenere prin derularea următoarelor activități:

a)

reprezentarea și promovarea intereselor de politică agricolă și comercială cu produse agroalimentare ale României la nivel european și internațional;

b)

organizarea/participarea, cu stand sub pavilion național, la târguri și expoziții de profil, organizate în statele membre ale UE și în țările terțe;

c)

organizarea de evenimente de promovare a produselor agroalimentare românești în țările de interes pentru România; constituirea portofoliului de referință, după o analiză de specialitate a balanței comerciale;

d)

identificarea oportunităților privind oferta la export a României, precum și diversificarea schimburilor cu produse agroalimentare;

e)

realizarea schimbului de informații în ceea ce privește potențialul la export în domeniul agriculturii și industriei alimentare.

2.

Schema de ajutor de stat IMM PLUS reglementată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024

privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, cu modificările ulterioare, care include și componenta INNOVATION PLUS, prin care sunt finanțate cheltuielile ocazionate de participarea la târguri internaționale de profil, în vederea promovării produselor companiilor românești pe piețele internaționale, constând în activități care să conducă la stimularea exporturilor românești în străinătate, stimularea comerțului on-line și a digitalizării, retehnologizarea companiilor locale, brevete de inovare aferente produselor, strategiilor, mediului, digitalizării și care activează în industria exportatoare nepoluantă.

3.

Resursele alocate conform prevederilor actelor normative în vigoare:

a)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2011 , cu modificările ulterioare;

b)

Legea nr. 168/2017 ;

c)

Legea nr. 79/2019 , cu modificările și completările ulterioare;

În spectrul instrumentelor financiare europene, se regăsesc:

1.

Planul Național Strategic 2023 - 2027 - intervenția IS-A-02 - Promovare, comunicare și marketing, inclusiv acțiuni de monitorizare a pieței și activități care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privința calității produselor apicole.

2.

Programul de promovare "Enjoy, It's From Europe", program desfășurat în cadrul Politicii UE de promovare a produselor agricole, scopul acestui program fiind de a sprijini producătorii din sectorul agroalimentar, atât în ceea ce privește pătrunderea pe piețele internaționale, consolidarea poziției pe aceste piețe, cât și de a crește competitivitatea sectorului agricol din UE.

În ceea ce privește acest program, MADR va realiza anual sesiuni de informare asupra: sumelor disponibile pentru campaniile selectate în cadrul programului de promovare; co-finanțării pentru proiectele selectate depuse de operatori privați; apelurilor de propuneri pentru viitoarele campanii de promovare; eligibilității operatorilor economici pentru "programele simple" și "multi-stat".

3.

Colaborarea permanentă cu misiunile diplomatice ale României, inclusiv cu atașați economici/agricoli, în ceea ce privește organizarea de misiuni economice comerciale (târguri/expoziții de profil) în statele în care produsele agroalimentare românești au potențial la export, în scopul facilitării exporturilor și generării de noi oportunități de colaborare.

4.

Misiuni economice comerciale la nivel înalt, dedicate promovării produselor agroalimentare europene, conduse de comisarul pentru agricultură din cadrul Comisiei Europene, în cadrul cărora producătorii selectați pentru a face parte din delegațiile oficiale participă la activități business-to- business și efectuează vizite la operatorii economici locali, misiuni din cadrul cărora fac parte reprezentanții sectorului agroalimentar, cât și reprezentanți ai MADR.

Capitolul XI Implicațiile asupra cadrului juridic

Adoptarea Strategiei Naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029 contribuie la realizarea unor Obiective asumate prin Programul de Guvernare 2025 - 2030.

Înființarea Comitetului interinstituțional responsabil cu monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029.

Reglementarea unui program de promovare în concordanță cu obiectivele Strategiei.

Obiectivul general al prezentei Strategii este în conformitate cu strategiile existente la nivel european și are ca scop obținerea de către România de beneficii maxime de pe urma producțiilor sale agricole, a calității produselor agroalimentare și a tradițiilor sale culinare și, prin promovarea acestora, contribuind, astfel, la asigurarea unei mai bune prosperități și la obținerea unor rezultate economice pozitive în folosul securității alimentare și a sănătății populației.

Având în vedere noile tendințe și schimbări ale cadrului legislativ, atât la nivel european, cât și la nivel național, sunt necesare analiza actelor normative în vigoare care reglementează sectorul agroalimentar și identificarea zonelor care necesită modificări sau completări.

Adaptarea legislației la cerințele Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1831 al Comisiei din 7 octombrie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe:

deși regulamentul european stabilește că promovarea nu trebuie să se axeze pe originea specifică a produselor, există un spațiu pentru a menționa originea într-un mod care să completeze mesajul principal al UE. Legislația națională ar putea fi adaptată pentru a încuraja și a facilita utilizarea acestui spațiu în cadrul campaniilor de promovare, respectând condițiile impuse de regulament.

Revizuirea și actualizarea legislației în conformitate cu obiectivele Strategiei: legislația existentă ar trebui revizuită și actualizată, pentru a asigura că toate actele normative relevante sunt în concordanță cu obiectivele Strategiei naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029. Acest lucru ar putea include modificări ale legislației primare și secundare, pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea măsurilor de promovare.

Evaluarea și alinierea cu legislația europeană: este esențial să se asigure că toate modificările legislative propuse sunt în deplină conformitate cu legislația europeană și cu principiile pieței unice, inclusiv libera circulație a produselor agricole și alimentare.

Analiza cadrului juridic național pentru comerțul electronic: este necesară analiza cadrului legislativ aplicabil comerțului electronic cu produse agricole și alimentare și efectuarea de evaluări, inclusiv de impact, cu privire la comerțul electronic. În funcție de aceste acțiuni, vor fi realizate modificări și completări la nivel legislativ și/sau procedural la nivelul instituțiilor implicate.

BIBLIOGRAFIE

1.

Banca Mondială și MADR, Studiu privind livrarea de servicii publice pentru trasabilitatea în sectorul agroalimentar, 2023;

2.

European Food and Nutrition Action Plan 2015-2020 - WORLD HEALTH ORGANIZATION - Regional Office website (http://www.euro.who.int/pubrequest), accesat 01.11.2023;

3.

OMS, Better food and nutrition in Europe: a progress report monitoring policy implementation in the WHO European Region, 2018;

4.

Raport GFSI 2021, https://nonews.co/wp-content/uploads/2022/03/GFSI2021.pdf, accesat 01.11.2023;

5.

Raport GFSI 2022, https://impact.economist.com/sustainability/project/food-security- index/explore-countries/românia, accesat 01.11.2023;

6.

Raportul privind planului strategic PAC 2021, https://apia.org.ro/wp-content/uploads/2023/01/Plan-Național-Strategic-PAC-2023-2027_v1.2.pdf, accesat pe data de 22.10.2023;

7.

Strategii pentru echilibrarea balanței comerciale a României prin stimularea și susținerea producției naționale. Studiu de caz: PENNY (REWE);

Studiu privind balanța comercială cu produse agroalimentare a României în perioada 2015 - 2020, https://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic view/236626, București, 25.05.2023

8.

https://www.madr.ro/docs/poca/2024/Studiul-I-analiza-diagnostic-sector-agroalimentar-RO.pdf

9.

British Retail Consortium Global Food Safety; Safe Quality Food ; Foundation Food Safety System Certification 22000; Internațional Featured Standards Product Fraud (GFSI 2021).

ACRONIME

Acronim

Denumire

AFIR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

AM PNDR

Autoritate de Management Programul de Dezvoltare Rurală

ANPC

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

ANSVSA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

ANZM

Agenția Națională a Zonei Montane

APIA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

ARICE

Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior

CE

Comisia Europeană

DAJ

Direcția pentru Agricultură Județeană

DG AERI

Direcția Generală Afaceri Europene și Relații Internaționale

DG BFFE

Direcția Generală Buget Finanțe și Fonduri Europene

DOP

Denumirii de origine protejată

DDD/SGG

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului

FAO

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (Food and Agriculture Organization)

FGLP

Federația Grupurilor Locale pentru Pescuit

FLAG

Grup de Acțiune Locală pentru Pescuit

FNGAL

Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală

FZP

Federația Zonelor Pescărești

GAL

Grup de Acțiune Locală

IGP

Indicație geografică protejată

INS

Institutul Național de Statistică

INDAGRA

Eveniment/târg agricol din România

LEADER

Inițiativă a Uniunii Europene de sprijinire a proiectelor de dezvoltare rurală inițiate la nivel local, în vederea revitalizării zonelor rurale și creării de locuri de muncă

MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MAE

Ministerul Afacerilor Externe

MEC

Ministerul Educației și Cercetării

MEDAT

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

MIPE

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

MS

Ministerul Sănătății

OIC

Organism de inspecție și certificare

OMS

Organizația Mondială a Sănătății

PNS

Planul Național Strategic

PPE

Programul de Promovare a Exportului

SPRP

Serviciul de Presă și Relații Publice

STG

Specialitate tradițională garantată

UE

Uniunea Europeană

------