Decizia nr. 636/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Ioana-Laura Paris

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Dorinel Turcu în Dosarul nr. 10.215/212/2021/a1 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.854D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent învederează Curții că în data de 18 noiembrie 2025 la dosarul cauzei a fost depusă de către autorul excepției, prin avocat, o cerere de renunțare la judecarea excepției de neconstituționalitate.

4.

Având cuvântul asupra acestei cereri, reprezentantul Ministerului Public solicită plenului Curții să respingă cererea ca neîntemeiată și să se pronunțe pe fondul excepției de neconstituționalitate, aceasta fiind o excepție de ordine publică.

5.

Curtea respinge cererea de renunțare la judecată în considerarea

art. 55 din Legea nr. 47/1992 .

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, pe fondul excepției, pune concluzii de respingere a acesteia, invocând, în susținere,

Decizia nr. 580 din 31 octombrie 2024 , prin care Curtea Constituțională a reținut că împotriva actelor de executare silită cei interesați sau vătămați pot face contestație la executare în temeiul

art. 712 din Codul de procedură civilă . Astfel, accesul la instanță este garantat, chiar dacă există o încheiere definitivă prevăzută de

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă . De asemenea, se mai arată că prin intermediul contestației la executare se poate determina valoarea reală a imobilului în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

7.

Prin Încheierea din 17 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.215/212/2021/a1, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă . Excepția a fost invocată de Dorinel Turcu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

8.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma „prin încheiere definitivă“ din cuprinsul

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă

este neconstituțională deoarece, în situația în care executorul judecătoresc nu emite o încheiere conform

art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă

privind stabilirea valorii de circulație a imobilului, ci doar o încheiere definitivă în temeiul

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă , debitorul este lipsit de posibilitatea de a contesta raportul de expertiză. Această omisiune, voluntară sau nu, generează o discriminare nejustificată între debitorii care pot accesa instanța și cei cărora li se refuză acest drept, în funcție exclusiv de conduita executorului. Autorul excepției evidențiază totodată și diferențele dintre etapele pe care le presupune procedura de vânzare la licitație publică a bunurilor imobile, respectiv evaluarea imobilului urmărit, fixarea prețului imobilului și fixarea prețului de pornire a licitației. De asemenea, acesta apreciază că, prin reglementarea actuală a accesului debitorului la instanța de judecată, prin intermediul contestației la executare ce poate fi utilizată doar în cazul prevăzut de

art. 836 alin. (1) , și nu și împotriva celui prevăzut de

art. 837 alin. (1) , se creează o inegalitate de tratament juridic, lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă, ceea ce contravine principiilor constituționale privind accesul liber la justiție și egalitatea în fața legii.

9.

Judecătoria Constanța - Secția civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, considerând că argumentele invocate sunt neîntemeiate. Instanța subliniază că procedura reglementată de art. 836 din Codul de procedură civilă permite executorului judecătoresc fie să stabilească personal valoarea de circulație a imobilului, fie să recurgă la un expert, iar această valoare este comunicată părților printr-o încheiere. Ulterior, potrivit

art. 837 din Codul de procedură civilă , prețul de pornire a licitației este consemnat printr-o încheiere definitivă, fără citarea părților, însă această etapă nu afectează dreptul la contestare. Partea nemulțumită are posibilitatea de a formula o contestație la executare, conform

art. 712 din Codul de procedură civilă , ceea ce garantează accesul la instanță. Astfel, instanța consideră că dispozițiile criticate nu aduc atingere drepturilor constituționale invocate, ci se înscriu într-un cadru procedural clar, care permite exercitarea controlului judiciar.

10.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă , însă, observând motivarea excepției, Curtea va reține drept obiect al excepției sintagma „prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă , care au următorul cuprins: „(1) Executorul va fixa prețul imobilului, care va fi prețul de pornire a licitației, la valoarea stabilită conform

art. 836 , prin încheiere definitivă, dată fără citarea părților.“

14.

În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și în

art. 21

- Accesul liber la justiție, astfel cum acestea sunt interpretate, în temeiul

art. 20 alin. (1) din Constituție , și prin prisma exigențelor

art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 580 din 31 octombrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 22 mai 2025, paragrafele 18-27, a reținut că, potrivit

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă , executorul judecătoresc stabilește prin încheiere definitivă prețul imobilului după ce, în prealabil, a aplicat dispozițiile

art. 836 din Codul de procedură civilă

care stabilesc procedura de evaluare a imobilului. Potrivit

art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă , executorul judecătoresc identifică valoarea de circulație a imobilului prin încheiere. Dacă executorul judecătoresc consideră necesar sau la cererea părților interesate, va numi un expert care să stabilească valoarea de circulație a imobilului [ alin. (3) al art. 836 din Codul de procedură civilă ]. Astfel, după stabilirea valorii de circulație a imobilului, potrivit

art. 836 din Codul de procedură civilă , executorul va consemna prețul de pornire a licitației asupra imobilului prin încheiere definitivă, fără citarea părților, potrivit

art. 837 din Codul de procedură civilă . Partea nemulțumită de valoarea stabilită potrivit

art. 836

din același cod poate cenzura această valoare prin formularea unei contestații la executare împotriva încheierii prin care executorul a stabilit valoarea de circulație a imobilului, în condițiile

art. 712 din Codul de procedură civilă .

16.

Prin urmare, încheierea definitivă prevăzută de

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă

atestă cele stabilite potrivit

art. 836 , aspecte ce au putut fi contestate în instanță de partea nemulțumită. În aceste condiții, susținerile autorului excepției potrivit cărora prevederile legale criticate aduc atingere

art. 21 din Constituție

sunt neîntemeiate, câtă vreme împotriva actelor de executare silită se poate face contestație la executare de către cei interesați sau vătămați prin executare, potrivit

art. 712 din Codul de procedură civilă .

17.

Curtea a mai reținut că executorul judecătoresc fixează prețul de la care pornește licitația, după ce în prealabil a procedat la evaluarea imobilului conform procedurii prevăzute de art . 836 din Codul de procedură civilă . Potrivit acestei proceduri, executorul judecătoresc are două posibilități pentru a determina prețul imobilului urmărit, respectiv poate stabili el însuși valoarea de circulație a imobilului prin raportare la prețul mediu de piață din localitatea respectivă [ art. 836 alin. (1)]

sau poate apela la numirea unui expert dacă nu poate stabili el însuși această valoare ori când părțile solicită efectuarea expertizei [ art. 836 alin. (3) din Codul de procedură civilă ].

18.

În cea de-a doua situație, expertul va fi numit de executorul judecătoresc prin încheiere executorie care va arăta și termenul de depunere a raportului, va fi comunicată părților și expertului, iar dispozițiile

art. 758 alin. (6)-(9) din Codul de procedură civilă

referitoare la evaluarea bunurilor sechestrate se aplică în mod corespunzător. Aceasta înseamnă că executorul se va pronunța, de urgență, fără citarea părților, asupra cererii de expertiză printr-o încheiere executorie care va cuprinde stabilirea onorariului provizoriu ce se cuvine expertului și termenul în care trebuie depus raportul [ art. 758 alin. (6) din Codul de procedură civilă ]. Onorariul provizoriu va fi depus de partea interesată, sub sancțiunea decăderii, în cel mult 5 zile de la comunicarea admiterii cererii de expertiză [ art. 758 alin. (7) din Codul de procedură civilă ].

19.

În vederea efectuării expertizei, părțile citate pot desemna experți consilieri, care vor putea da relații, vor putea formula întrebări și observații și, dacă este cazul, vor putea întocmi un raport separat cu privire la obiectivele expertizei [ art. 758 alin. (8)

și

art. 330 alin. (6) din Codul de procedură civilă ].

20.

Așadar, pentru ipoteza în care valoarea imobilului urmează să fie determinată prin expertiză, potrivit dispozițiilor legale mai sus menționate, părțile vor fi citate, putând fi însoțite de propriii consilieri experți, ocazie cu care vor formula întrebările și observațiile pe care le consideră necesare și, de asemenea, vor putea întocmi un raport separat cu privire la obiectivele expertizei. Raportul de expertiză va cuprinde constatările și concluziile motivate ale expertului, lămuririle părților, iar când sunt mai mulți experți cu păreri diferite, acesta trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia ( art. 336 din Codul de procedură civilă ).

21.

Executorul, pe baza raportului de expertiză, va emite încheierea, prevăzută la

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă , de stabilire a valorii imobilului, care va fi comunicată părților.

22.

Curtea a mai reținut că, având în vedere că evaluarea este făcută de un profesionist printr-o procedură complexă care oferă suficiente garanții pentru respectarea drepturilor părților implicate, precum și faptul că este necesară asigurarea celerității procedurii execuționale,

Codul de procedură civilă

nu permite efectuarea unei noi expertize [ art. 836 alin. (7) din Codul de procedură civilă ], însă le dă dreptul părților de a conveni o altă valoare decât cea stabilită.

23.

Pentru ca părțile să își poată exprima punctul de vedere sau să convină asupra unei alte valori,

art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă

impune executorului judecătoresc obligația de a le comunica acestora, prin încheiere, valoarea de circulație a imobilului stabilită de el însuși sau prin expertiză. Această finalitate rezultă și din coroborarea cu

art. 846 alin. (5)

din același cod, potrivit căruia licitația va porni, în lipsa unei oferte superioare, de la prețul imobilului evaluat potrivit

art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă , adică de la cel stabilit de însuși executorul judecătoresc sau, după caz, stabilit prin expertiză.

24.

Prin urmare, încheierea definitivă prevăzută de

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă

atestă cele stabilite potrivit

art. 836 , aspecte ce pot fi contestate în instanță de partea nemulțumită, pe calea contestației la executare.

25.

Referitor la încălcarea prevederilor

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că aceste dispoziții nu consacră nici expres, nici implicit dreptul la dublul grad de jurisdicție, drept ce este recunoscut doar în materie penală. Curtea a mai reținut că reglementarea căilor de atac este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 160 din 24 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 21).

26.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

27.

Nici încălcarea

art. 16 alin. (1) din Constituție

nu poate fi reținută. Potrivit jurisprudenței Curții, prin

Decizia nr. 126 din 11 martie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 16 iulie 2025, paragraful 60, instanța constituțională a reținut că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional. Așadar, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului.

28.

Prin

Decizia nr. 573 din 31 octombrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 septembrie 2025, paragraful 41, Curtea a reținut că, odată ce a fost legal sesizat, executorul judecătoresc trebuie să îndeplinească actele de executare în ordinea și la termenele stabilite de lege. În acest sens,

Legea nr. 188/2000

privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, prevede, la

art. 56 , că executorul judecătoresc trebuie să își motiveze refuzul de a îndeplini atribuțiile prevăzute de lege, dacă părțile stăruie în îndeplinirea acestora. În cazul refuzului nejustificat, partea interesată poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc, care se va judeca cu citarea părților. Executorul judecătoresc va fi obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase definitivă.

Legea nr. 188/2000

mai prevede că întârzierea sistematică și neglijența în efectuarea lucrărilor atrage răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc.

29.

Având în vedere totalitatea acestor considerente, prin utilizarea căii anterior descrise, debitorul își poate valorifica dreptul de a se adresa justiției în scopul apărării drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Cu privire la aspectele de fapt referitoare la situația în care executorul judecătoresc nu emite o încheiere conform

art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă

privind stabilirea valorii de circulație a imobilului, ci doar o încheiere definitivă, în temeiul

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă , înveterate de autorul excepției, Curtea constată că acestea reprezintă situații ipotetice care excedează controlului de constituționalitate și, ca urmare, nu pot fi reținute ca relevante în sesizarea supusă analizei deoarece Curtea nu se poate pronunța în raport cu o situație juridică ipotetică (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din data de 25 ianuarie 2021, paragraful 98).

30.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dorinel Turcu în Dosarul nr. 10.215/212/2021/a1 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă și constată că sintagma „prin încheiere definitivă“ din cuprinsul

art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă

este constituțională în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanța - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2025.