Decizia nr. 703/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Gheorghe-Bujor Brînda în Dosarul nr. 1.739/108/2021 al Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 870D/2022.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, având în vedere că autorul solicită, în realitate, completarea normelor criticate sau interpretarea acestora. Este invocată
Decizia Curții Constituționale nr. 213 din 20 aprilie 2023 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 21 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.739/108/2021, Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de
pensii publice. Excepția a fost ridicată de Gheorghe-Bujor Brînda într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recalculare a pensiei.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate este criticat
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
în privința sintagmei „înscrierea inițială la pensie“ în ipoteza persoanelor care au beneficiat de pensia de invaliditate sub imperiul
prin aplicarea indicelui de corecție la acea dată și menținerea aceluiași indice de corecție cu ocazia emiterii deciziei de pensionare pentru limită de vârstă.
6.
Prin
deciziile Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019 ,
nr. 43 din 20 ianuarie 2021
și
nr. 670 din 19 octombrie 2021
a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
cu privire la sintagma „inițială la pensie“ prin raportare la acele persoane care au beneficiat de pensie de invaliditate acordată sub imperiul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pensie care a fost transformată în pensie pentru limită de vârstă sau pensie anticipată sub imperiul
7.
Autorul solicită Curții Constituționale să se pronunțe asupra excepției invocate, în sensul de a constata că sintagma „înscriere inițială la pensie“ din cuprinsul
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
se impune a fi declarată constituțională în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de
și în cazul persoanelor care au beneficiat de pensie de invaliditate sub imperiul
8.
Având în vedere deciziile pronunțate deja de Curtea Constituțională asupra acestei chestiuni în privința persoanelor care au beneficiat de pensie de invaliditate sub imperiul
Legii nr. 19/2000 , apreciază că discriminarea avută în vedere de instanța constituțională se perpetuează și în privința persoanelor care au beneficiat de pensie de invaliditate sub imperiul
pentru aceleași considerente.
9.
În final, citează paragrafele 28-34 ale
Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019 .
10.
Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de
și în cazul persoanelor care au beneficiat de pensie de invaliditate sub imperiul
Legii nr. 263/2010 . Avându-se în vedere deciziile pronunțate deja de Curtea Constituțională asupra acestei chestiuni în privința persoanelor care au beneficiat de pensie de invaliditate sub imperiul
Legii nr. 19/2000 , instanța apreciază că discriminarea avută în vedere de instanța constituțională se perpetuează și în privința persoanelor care au beneficiat de pensie de invaliditate sub imperiul
Legii nr. 263/2010 , pentru aceleași considerente.
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care dispun că „Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie“.
15.
Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate,
a fost abrogată prin
art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023
privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată.
16.
Autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, în susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că textul criticat discriminează categoria persoanelor care au obținut o pensie de invaliditate în temeiul
Legii nr. 263/2010 , în primul rând, în raport cu beneficiarii pensiilor de invaliditate obținute anterior intrării în vigoare a acestei legi, deoarece acestora din urmă le este aplicabil indicele de corecție în vigoare la data la care pensia lor de invaliditate s-a transformat în pensie pentru limită de vârstă, în temeiul
Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020. Acest tratament diferențiat este discriminatoriu, deoarece cele două categorii de beneficiari ai pensiei de invaliditate se află, din punct de vedere obiectiv, în situații similare, întrucât pot avea aceeași vârstă, dar, pensionându-se la date diferite și sub regimul unor legislații diferite, sunt tratate diferit de către legiuitor.
18.
În al doilea rând, categoria beneficiarilor pensiilor de invaliditate stabilite în baza
este discriminată în raport cu beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă obținute potrivit aceleiași legi, care se pensionează în același timp, tratamentul discriminatoriu constând în valoarea diferită a indicelui de corecție în funcție de data pensionării.
19.
Cu referire la discriminarea față de beneficiarii pensiei de invaliditate ocrotiți prin
Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 , precitată, se impune constatarea că, prin însăși această decizie adusă în sprijinul excepției de către autor, s-a statuat că "persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parțial sau au obținut o pensie de invaliditate în temeiul
Legii nr. 263/2010 , beneficiind de dispozițiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecție cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia“ (paragraful 25 din
Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 )."
20.
Prin aceeași decizie, paragraful 26, Curtea a precizat temeiul pentru care beneficiarii unei pensii de invaliditate obținute anterior intrării în vigoare a
se află într-o situație diferită de beneficiarii pensiei de invaliditate dobândite în temeiul acestui act normativ, așa cum este și autorul prezentei excepții, reținând următoarele: „În ceea ce îi privește pe autorii excepției însă, Curtea observă că aceștia au obținut o pensie de invaliditate în temeiul
Legii nr. 19/2000 , dar îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă a avut loc după intrarea în vigoare a
Legii nr. 263/2010 , fiind supuși condițiilor de stagiu complet de cotizare prevăzute de această lege. Prin urmare, aceștia nu beneficiază de aplicarea indicelui de corecție prevăzut de
art. 170 din Legea nr. 263/2010 , întrucât înscrierea inițială la pensie s-a făcut potrivit legislației anterioare, care nu prevedea acordarea acestui beneficiu.“ În schimb, beneficiarilor pensiei de invaliditate dobândite în temeiul
le-a fost acordat acest indice de corecție, întrucât toate pensiile din sistemul public deschise potrivit acestei legi, inclusiv cea de invaliditate, au fost „gratificate“ de către legiuitor. Prin urmare, critica ce constă în pretinsa discriminare a beneficiarilor pensiilor de invaliditate deschise conform
față de beneficiarii unor astfel de pensii obținute anterior acestui act normativ este neîntemeiată.
21.
Cu referire la cea de-a doua critică raportată la pretinsa discriminare a beneficiarilor pensiilor de invaliditate față de beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă deschise în temeiul
Legii nr. 263/2010 , Curtea observă că, în realitate, aceasta nu face decât să conteste principiul tempus regit actum, potrivit căruia dreptul la pensie și, în particular, cuantumul acestuia sunt reglementate de legea în vigoare la data la care acesta se deschide sau se calculează. Or, în prezenta cauză, autorul este nemulțumit de faptul că, în anul 2014, când a obținut pensia de invaliditate (și când i s-a acordat indicele de corecție în cuantumul atunci în vigoare), valoarea indicelui de corecție era mai mică decât valoarea aceluiași indice de la data la care pensia sa de invaliditate s-a transformat în pensie pentru limită de vârstă, în anul 2021.
22.
Așa cum a reținut Curtea Constituțională în
Decizia nr. 291 din 28 mai 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 5 septembrie 2024, paragraful 13, instituirea indicelui de corecție reprezintă prin excelență o măsură cu caracter social, luată de stat pentru atenuarea unei situații obiective, impusă de modificările de esență aduse sistemului de asigurări sociale de stat prin adoptarea
Legii nr. 263/2010 . Statul trebuie să beneficieze de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește conținutul politicilor sale cu un pronunțat caracter social, așa cum este și măsura acordării indicelui de corecție celor pensionați după adoptarea
Legii nr. 263/2010 . Legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere în ceea ce privește adoptarea măsurilor de politică social-economică sau/și de protecție socială, care este, în principiu, mai largă decât în alte sfere ale controlului de constituționalitate. O eventuală cenzură din partea Curții Constituționale a soluției privind cuantumul concret al indicelui de corecție care ar trebui acordat la data ieșirii la pensie după data de 1 ianuarie 2011 ar reprezenta o încălcare a prevederilor
art. 61 alin. (1)
și ale
art. 142 din Constituție , care delimitează rolurile Parlamentului și ale Curții Constituționale în cadrul constituțional din România.
23.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe-Bujor Brînda în Dosarul nr. 1.739/108/2021 al Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 decembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.