Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 727/2025

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 , în ansamblul său

prezumat în vigoare

Data actului
9 decembrie 2025
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 768 din 10 septembrie 2026
Citat de
1 act
Citează
9 acte
Structură
0 articole · 13.776 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 90/2017 6 decembrie 2017 (prevederi anume) privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și pr…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Vișeu de Sus, prin primar, în Dosarul nr. 1.808/100/2020 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.628D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că în preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017

sunt indicate motivele care au justificat adoptarea acestui act normativ, în principal încadrarea într-o țintă de deficit bugetar mai mică de 3% în anul 2023. Totodată, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 230 din 2 iunie 2020 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea civilă din 19 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.808/100/2020, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Vișeu de Sus, prin primar, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu împotriva Curții de Conturi referitor la acordarea unor premii de excelență, în temeiul

art. 26 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, litigiu aflat în etapa procesuală a recursului.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că prin

art. 26 din Legea-cadru nr. 153/2017

s-a prevăzut posibilitatea ordonatorilor de credite de a acorda lunar premii de excelență pentru personalul care a participat la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor sau autorităților publice. Dispozițiile

art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

au prevăzut că în anul 2018 aceste drepturi nu se mai acordă. Or, apreciază că Guvernul nu avea dreptul să reglementeze în domeniul legii organice, astfel că a încălcat prevederile constituționale ale

art. 73 alin. (1)

și

alin. (3) lit. o)

și

p) .

6.

De asemenea, susține că au fost încălcate și prevederile

art. 115 alin. (4) din Constituție , întrucât din nota de fundamentare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017

nu rezultă existența cazului excepțional care să impună adoptarea de urgență a dispozițiilor de lege criticate.

7.

În același sens, arată că în nota de fundamentare se vorbește despre efectul pozitiv al măsurilor dispuse prin ordonanța de urgență asupra bugetului de stat. Or, bugetul public local este distinct de bugetul de stat, iar, potrivit

art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 , autoritățile publice locale se bucură de independența de a decide cu privire la nivelul și modul de atribuire a salarizării personalului propriu.

8.

În susținerea excepției de neconstituționalitate este invocată și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile emiterii ordonanțelor de urgență de către Guvern.

9.

Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că ordonanțele de urgență pot fi emise de Guvern și în domeniul legilor organice, neexistând o astfel de interdicție decât în cazul ordonanțelor simple. Totodată, arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

conține expunerea motivelor care justifică situația extraordinară a emiterii acestui act normativ.

10.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017. Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitată la anul 2018, însă, având în vedere cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să rețină ca obiect al prezentei excepții dispozițiile de lege cu care a fost sesizată, care sunt incidente în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Curtea mai observă că, în critica sa, autorul excepției formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă, ce privesc constituționalitatea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017

în ansamblul său. Așa fiind, Curtea se va pronunța atât cu privire la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 , în ansamblul său, cât și cu privire la dispozițiile

art. 9 alin. (1)

din acest act normativ, în special, care au următorul conținut: „În anul 2018, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la

art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002

privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la

art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora tichete cadou, premii și nici indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță prevăzute de

Legea-cadru nr. 153/2017 .“

14.

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale

art. 73 alin. (1)

și

alin. (3) lit. o)

și

p)

privind categoriile de legi și domeniile care fac obiectul legii organice și ale

art. 115 alin. (4)

privind condițiile emiterii ordonanțelor de urgență ale Guvernului.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

prevăd că, pentru o perioadă determinată, respectiv pentru anul 2018, instituțiile și autoritățile publice nu vor acorda personalului acestora o serie de drepturi prevăzute de

Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, respectiv tichete cadou, premii, indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță.

16.

Analizând natura juridică a acestor drepturi, Curtea observă că acestea nu reprezintă drepturi fundamentale. Astfel, așa cum a statuat în jurisprudența sa, sporurile, premiile și alte stimulente, acordate diferitelor categorii de salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de

Constituție . Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, sau

Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).

17.

Reținând că dispozițiile legale criticate se referă la drepturi salariale suplimentare, Curtea apreciază că susținerile autorului excepției potrivit cărora materia reglementată de

art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

revine domeniului legii organice, aceasta neputând face obiectul unei ordonanțe de urgență, sunt neîntemeiate. În acest sens, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ prevăzute, care, conform

art. 73 alin. (3) din Constituție , constituie obiectul de reglementare al legii organice (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 543 din 29 octombrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 16 iunie 2025, paragraful 34).

18.

Cât privește critica potrivit căreia

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

ar fi fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 115 alin. (4) , Curtea arată că, în jurisprudența sa, a reținut că în preambulul ordonanței de urgență se stipulează, printre altele, că emiterea acesteia a fost necesară în vederea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat. S-a mai menționat că exista riscul ca unele categorii de personal bugetar să nu își poată primi salariile și că neadoptarea acestor măsuri ar fi generat un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat de 5,14% din produsul intern brut în anul 2018, dezechilibrând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice, ceea ce ar fi afectat echilibrele bugetare. Așadar, Curtea a apreciat că sunt motivate în mod obiectiv și convingător atât existența unei situații extraordinare, cât și urgența, răspunzând, astfel, exigențelor

art. 115 alin. (4) din Constituție

(în acest sens, a se vedea

Decizia nr. 230 din 2 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1321 din 13 decembrie 2020, paragraful 117).

19.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele

Deciziei nr. 230 din 2 iunie 2020 , precitată, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

20.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Vișeu de Sus, prin primar, în Dosarul nr. 1.808/100/2020 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 , în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.