Proiect De Lege din 29 octombrie 2002
privind declararea și controlul averii demnitarilor, funcționarilor publici și a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 2
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
INIȚIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂȚENILOR
POTRIVIT
LEGII Nr. 189/1999
EXPUNERE DE MOTIVE
la proiectul de lege privind declararea și controlul averii demnitarilor, funcționarilor publici și a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ
Declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere sunt reglementate, în prezent, în România, prin
Legea nr. 115/1996 . Acest act normativ este lipsit de transparenta, fiind depășit și criticabil din multe puncte de vedere.
Corupția și saracia au atins cote inimaginabile și intolerabile în țara noastră. Saracia endemica a populației României este consecința corupției instituționalizate.
Raportul de țara al Comisiei Europene și demnitarii NATO au avertizat asupra caracterului institutionalizat al corupției din România, semnal fără precedent, care vizează direct puterea actuala. Corupția la nivelul instituțiilor statului este o problemă de extrema gravitate, care afectează insuportabil nivelul de viața al cetățenilor tarii.
Organizația "Transparency Internațional", într-un studiu efectuat asupra a 91 de state, a atribuit României, în anul 2001, indicele de perceptie a corupției - IPC - de 2,8 în scara 0... 10 puncte. În acest fel, România se situeaza, din punctul de vedere al corupției, în urma tuturor țărilor care negociaza în prezent integrarea în Uniunea Europeană, fiind percepută ca țara marcată semnificativ de corupția institutionalizata.
O importanța instituție, asa cum este Banca Mondială, recomanda adoptarea unor acte normative foarte transparente împotriva corupției, care să limiteze tentativele de dobândire a foloaselor necuvenite datorită funcțiilor demnitarilor și ale altor categorii de persoane.
România a pierdut, inclusiv datorită corupției, sume care se ridica la peste 15 miliarde USD, iar măsurile de reforma luate în perioada 1997-2000 au fost, din aceasta cauza, dureroase. Menționăm, în acest context, doar costurile uriase, de miliarde de dolari, ale asanarii sistemului bancar și a gaurilor negre din economie, începând cu BANCOREX și Banca Agricolă, "pusculite" pentru clientela politica și economică.
Populația a fost obligată sa suporte din saracele ei buzunare pagubele colosale produse prin imbogatirea clientelei guvernamentale din perioada 1990-1996. În acest sens, fondurile mutuale (vezi FNI-SOV Invest) au constituit un mecanism prin care reprezentanții vechilor structuri rulau bani negri și îi scoteau inzecit pe seama depunatorilor de buna-credința, fraudandu-i pe aceștia pentru a deveni ei capitalisti și dobândind, astfel, o uriasa putere de influența în sfera politicului.
Suntem decisi sa facem toate demersurile pentru promovarea și legiferarea proiectului privind declararea și controlul averii demnitarilor și funcționarilor publici, care constituie calea cea mai rapida și eficienta de combatere a corupției instituționalizate, prin identificarea coruptilor indiferent de culoarea lor politica - și de recuperare a banilor furati, pentru reintroducerea acestora în circuitul public.
Prezentam, în continuare, principalele prevederi ale acestei propuneri legislative:
● Se instituie obligația declarării publice a averilor, prin publicarea declarației în Monitorul Oficial (acum declarațiile de avere stau ascunse prin sertare).
● Declarația de avere se depune la începutul mandatului, la sfârșitul mandatului și în fiecare an.
● Sunt obligate să depună declarația de avere toate persoanele care, după 1 ianuarie 1990, au îndeplinit și/sau îndeplinesc funcții sau demnitati publice.
● Declarațiile de avere vor fi controlate de comisii de control din care fac parte și reprezentanți ai societății civile (acum declarațiile de avere se verifica numai la sesizare).
● Controlul averii se poate extinde până la rudele de gradul IV.
● Averea dobandita pe cai ilicite se confisca și se face venit la bugetul de stat.
● Persoana a carei avere este dovedită ca nejustificată va fi destituita și nu mai poate ocupa o funcție publică.
În acest fel, se inițiază reforma clasei politice și, totodată, se recuperează sume de miliarde de dolari care, alocate în procesul de reforme, în educație și sănătate, constituie un mijloc sigur de însănătoșire a economiei și de combatere a saraciei, prin imbogatirea progresiva a nivelului de trai.
Având în vedere expunerea de motive prezentată, propunem dezbaterea și aprobarea propunerii legislative intitulate "Legea privind declararea și controlul averii demnitarilor, funcționarilor publici și a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ".
Membrii Comitetului de inițiativa legislativă:
Victor Ciorbea
Ștefan Constantin
Alexandra Maria Chitescu
Teodor Gheorghe Morariu
Tudor Gavril Dunca
Adrian Ghita
Bogdan Vasile Cerghizan
Manuela Tabaras
Manu-Saileanu Marius-Ilie
Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil
INITIATIVA LEGISLATIVĂ
PROIECT DE LEGE
privind declararea și controlul averii demnitarilor,
funcționarilor publici și a altor categorii
prevăzute în prezentul act normativ
În sprijinul unei politici eficiente și concertate de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție, în scopul apărării intereselor publice,
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Domeniul de reglementare
Prezenta lege stabilește obligațiunea, modul de declarare și control al averii de către toate persoanele ce constituie subiect al prezentei legi.
Articolul 2
Subiectii declarării averii
Președintele României, deputații, senatorii, membrii Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, precum și persoanele asimilate acestora, prefectii și subprefectii, primării și viceprimarii, consilierii județeni și locali, membrii organelor de conducere executive la nivel național ale partidelor politice, magistrații și persoanele asimilate acestora, funcționarii publici și persoanele asimilate acestora, persoanele numite în funcție de Președintele României, primul-ministru sau Parlament, membrii consiliilor de administrație și persoanele care dețin funcții de conducere în cadrul societăților naționale, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național sau local, societăților comerciale cu capital majoritar de stat, Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului, Băncii Naționale a României, Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, instituțiilor financiar-bancare cu capital de stat majoritar, ofițerii și subofiterii din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe, Jandarmeriei Române și Pompierilor au obligația să-și declare averea, în condițiile prezentei legi.
Totodată sunt obligate să depună declarația de avere toate persoanele care, după data de 1 ianuarie 1990, au îndeplinit una din funcțiile, demnitățile sau calitățile arătate în alineatul precedent.
Articolul 3
Obiectul declarației de avere
Persoanele arătate în art. 2 din lege au obligația sa declare:
● bunurile imobile: locuințe, clădiri, spații comerciale, spații de producție, spații destinate activităților liberale, terenuri, păduri, vii;
● bunuri mobile ce depășesc echivalentul a 12 salarii medii pe economie: colecții, antichitati sau obiecte de arta cu valoare, mobilier de arta, colecții numismatice, filatelice etc., depozite în lei sau valuta în țara și străinătate în bănci, societăți de investiții sau alte asemenea instituții financiar-bancare, motorete și motociclete, autovehicule, autoturisme, șalupe, iahturi, elicoptere, vapoare, avioane, tractoare, mașini agricole, bijuterii din aur, platina, ceasuri de lux, pietre prețioase, creanțe, creditele sau garanțiile de stat nerestituite, drepturile patrimoniale obținute în baza certificatului de revolutionar;
● garanțiile de stat în favoarea unității economice la care au îndeplinit una din funcțiile enumerate în art. 2;
● creditele bancare încasate și nerestituite de către unitățile economice la care au îndeplinit una din funcțiile enumerate în art. 2 de la Bancorex, Banca Agricolă, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Română de Scont, Banca de Investiții și Dezvoltare;
● creditele obținute ca persoane fizice cu dobânda preferentiala de la Bancorex, Banca Agricolă, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Română de Scont, Banca de Investiții și Dezvoltare ori de la "băncile populare" care și-au încetat activitatea;
● achizițiile de la FPS/APAPS (active, pachete de acțiuni etc.) de către unitățile economice la care au îndeplinit una din funcțiile enumerate în art. 2;
● activități comerciale și alte activități cu scop lucrativ: societăți comerciale în care este asociat sau membru al consiliului de administrație, participari în societăți comerciale sau alte asemenea activități, inclusiv cele liberale;
● alte bunuri: stupi de albine, cirezi de animale, heleșteie etc.
Se instituie prin prezenta obligația declarării averii atât din țara, cat și din străinătate.
Capitolul 2 Declararea averii
Articolul 4
Declarația de avere
Declarația de avere se realizează în scris, reprezentând un act pe propria răspundere, personal și irevocabil.
Declarația de avere va cuprinde atât bunurile proprii, cat și bunurile comune deținute în coproprietate, indiviziune sau devălmășie, precum și cele ale soțului/sotiei, descendenților în linie dreapta și ale ascendenților privilegiați.
Declarația de avere se va face conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Articolul 5
Termenul de depunere
Declarația de avere se depune în termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii în funcție, sau de la data dobândirii calității. În situația funcțiilor eligibile, ce presupun validarea, depunerea declarației se face înaintea acesteia.
În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele care deja exercita funcția sau demnitatea vor depune declarația de avere după modelul prevăzut de prezenta lege.
Declarația de avere a persoanelor prevăzute în art. 2 alin. (2) din lege se va depune în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Declarația de avere se actualizează anual, persoanele prevăzute în art. 2 alin. (1) fiind obligate ca în primele 30 de zile ale lunii ianuarie să depună declarația de avere la 31 decembrie a anului precedent.
În termen de 15 zile de la încheierea mandatului sau la încetarea activității, persoanele menționate în art. 2 au obligația să depună o noua declarație cu privire la averea pe care o dețin la acea data.
Articolul 6
Organele abilitate cu funcții de colectare a declarațiilor de avere
(1) Declarațiile de avere se depun direct la comisiile competente de control al averii, care îndeplinesc și funcția de colectare a declarațiilor de avere.
Capitolul 3 Transparenta declarațiilor de avere
Articolul 7
Publicarea declarațiilor de avere
Toate declarațiile de avere se vor publică integral prin grija organelor prevăzute la art. 6, în termen de o luna de la data depunerii lor, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Publicarea declarațiilor de avere va ocroti însă viața intima, familială și privată a persoanelor prevăzute în art. 2, astfel încât declarația de avere publicată în Monitorul Oficial al României nu va cuprinde numele soțului/sotiei, descendenților în linie dreapta și ale ascendenților privilegiați, adresele bunurilor imobile indicate în declarația de avere, denumirea și sediul societăților comerciale sau instituțiilor financiar-bancare la care declarantul este asociat sau acționar, respectiv are depozite.
Îndeplinirea prevederilor alineatului precedent se realizează prin diligenta organelor abilitate cu funcții de colectare a declarațiilor de avere.
Capitolul 4 Controlul averilor
Articolul 8
Organele de control
La nivelul tarii va funcționa Comisia Naționala de Control al Averilor (C.N.C.A.), ai carei membri sunt numiți de Parlament după cum urmează:
- cinci judecători de la Curtea Suprema de Justiție, numiți la propunerea președintelui Curții Supreme de Justiție;
- cinci procurori de la Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, numiți la propunerea procurorului general;
- cinci reprezentanți ai Curții de Conturi numiți la propunerea președintelui Curții de Conturi;
- cinci reprezentanți ai instituției Avocatul Poporului numiți la propunerea Avocatului Poporului;
- cinci reprezentanți ai partenerilor sociali și societății civile;
- cinci secretari numiți la propunerea președintelui Curții Supreme de Justiție din rândul grefierilor acestei instanțe.
La nivel local va funcționa Comisia Judeteana de Control al Averilor (C.J.C.A.), formată din:
- cinci judecători de la tribunalul județean, numiți de președintele acestuia;
- cinci procurori de la Parchetul de pe lângă tribunalul județean, desemnați de președintele acestuia;
- cinci reprezentanți de la Curtea de Conturi, numiți de președintele Curții de Conturi;
- zece reprezentanți ai partenerilor sociali și societății civile;
- cinci secretari, desemnați de președintele tribunalului județean din rândul grefierilor acestei instanțe.
Membrii comisiilor de control vor alege din rândul acestora un președinte pentru un mandat de 4 ani, din rândul judecătorilor de la Curtea Suprema de Justiție, respectiv din cadrul tribunalului județean.
Comisiile de control al averii își vor desfășura activitatea în baza unui regulament de funcționare și organizare aprobat de Parlament, la propunerea Comisiei Naționale de Control al Averilor.
Comisiile de control se vor constitui în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Mandatul comisiilor de control este de 4 ani.
Articolul 9
Competența organelor de control
Controlul averii Președintelui României, deputaților, senatorilor, membrilor Guvernului, secretarilor și subsecretarilor de stat, precum și persoanelor asimilate acestora, a magistraților și persoanelor asimilate acestora, funcționarilor publici ce dețin funcții publice de conducere din cadrul aparatului Guvernului, al Parlamentului și aparatului propriu al ministerelor și al celorlalte organe centrale, prefecților și subprefecților, primarilor și viceprimarilor de municipii, consilierilor județeni și municipali, membrilor organelor de conducere executive la nivel național ale partidelor politice, ofițerilor superiori din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe, Jandarmeriei Române și Pompierilor, chestorilor se va efectua de către Comisia Naționala de Control al Averii.
Pentru celelalte categorii de subiecti prevăzute la art. 2 din lege competența controlului averii revine Comisiei Județene de Control al Averii.
Articolul 10
Obiectul de activitate
Toate declarațiile de avere sunt supuse controlului, în condițiile prezentei legi, din oficiu, fără vreo sesizare prealabilă în acest sens.
Controlul se poate extinde și asupra averii dobândite anterior exercitării funcției prevăzute în art. 2 din lege.
Controlul va cuprinde, de asemenea, averea și veniturile obținute de celălalt soț în cazul în care persoana a carei avere este supusă controlului este căsătorită, cat și averea descendenților în linie dreapta ai declarantului și a ascendenților privilegiați.
Comisia de control va putea sa extindă activitatea de control și asupra averii rudelor declarantului, până la gradul IV inclusiv.
Procedura de control al declarațiilor de avere, dar și de judecare a provenientei bunurilor, începută asupra unei persoane, continua și împotriva moștenitorilor acesteia. Controlul poate fi pornit și direct împotriva moștenitorilor, oricând de la deschiderea succesiunii, moștenitorii răspunzând în limita valorii activului succesoral.
Articolul 11
Termenul de efectuare a controlului averii
Comisia de control al averii va începe activitatea de control în termen de 15 zile de la data depunerii declarației de avere, în situația persoanelor prev. în art. 2 alin. (1) și în termen de 6 luni, în situația persoanelor prevăzute în alin. (2) al art. 2 din lege.
Comisia de control al averii este obligată sa finalizeze controlul în termen de maximum 60 de zile de la începerea activității de control al averii, termen care poate fi prelungit numai pentru motive temeinic justificate.
Rezultatul activității comisiei de control se transcrie într-un raport ce va fi dat publicității în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în extras, în termen de 15 zile de la finalizarea controlului.
Articolul 12
Procedura de control al averii
Controlul averii se va realiza în baza declarațiilor de avere.
Comisia de control va acționa în condițiile și la termenele prevăzute de prezenta lege.
Comisia este obligată sa înceapă controlul cu privire la întreaga avere declarata de o persoană în termen de 5 zile de la data înregistrării unei cereri de control al averii, comisia nefiind ținuta doar de aspectele sesizate prin cerere. Comisia de control va putea sa reia la cerere sau din oficiu acțiunea de control al averii și în afară termenului prevăzut de art. 10 alin. (1). Activitatea de control se poate exercita oricând, executarea măsurilor luate de organele competente în urma acestui control fiind imprescriptibila.
Comisia de control se poate autosesiza și începe controlul averii uneia din persoanele prev. în art. 2 ori de câte ori exista dubii cu privire la modul de dobândire a averii acesteia.
Persoanele a căror avere este supusă controlului sunt obligate sa furnizeze comisiei de control toate informațiile și dovezile cerute de comisie cu privire la modul și condițiile de dobândire a averii.
Persoana a carei avere este supusă controlului poate fi asistată de un avocat în fața comisiei de control, poate produce probe în fața comisiei sau poate solicita comisiei administrarea unor probe.
Comisia de control poate cita orice persoană care ar putea da relații utile pentru lămurirea provenientei bunurilor celui controlat și poate solicita autorităților publice sau oricărei alte persoane juridice informații necesare finalizarii controlului.
Comisia de control poate efectua cercetări locale sau poate dispune efectuarea unei expertize pentru lămurirea cauzei. Cheltuielile necesare pentru efectuarea expertizelor dispuse din oficiu se avanseaza dintr-un fond prevăzut în bugetul Ministerului Justiției, în cazul unui raport favorabil cauzei ele suportandu-se din bugetul de stat, iar în situația descoperirii unor neconcordante între declarația de avere și rezultatul expertizei - cheltuielile legate de efectuarea acesteia fiind suportate de declarant, care va fi dat în debit la organul fiscal competent.
Comisia de control poate dispune luarea de măsuri asiguratorii cu scopul de a împiedica înstrăinarea bunurilor ce aparțin persoanei a carei avere este supusă controlului, precum și a celor aparținând persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2), dacă din probele administrate rezultă ca aceste măsuri sunt necesare. Măsura de indisponibilizare poate cuprinde întreaga avere sau doar o parte a acesteia și poate fi luată și în cazul depozitelor și certificatelor bancare sau C.E.C.
Măsurile prevăzute în alineatul precedent încetează la data finalizarii controlului de către comisie prin raport. Instanța de judecată și Parchetul sesizate pot dispune fără citarea părților la primirea dosarului menținerea măsurilor asiguratorii luate.
Articolul 13
Finalizarea controlului averii
Comisia de control cu majoritate de voturi poate hotărî:
a) terminarea controlului și întocmirea Raportului privind rezultatele controlului averii atunci când constata ca proveniență bunurilor este justificată;
b) trimiterea cauzei spre soluționare instanțelor de judecată competente dacă constata, pe baza probelor administrate, ca dobândirea unei cote-părți din aceasta sau a anumitor bunuri determinate nu are caracter licit, emitand o dispoziție în acest sens;
c) suspendarea controlului și trimiterea cauzei parchetului competent, dacă în legătură cu bunurile a căror proveniență este nejustificată rezultă săvârșirea unei infracțiuni, emitand decizie în acest sens.
Rapoartele, deciziile și dispozițiile Comisiei de control al averii se publică prin grija Comisiei de control în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Capitolul 5 Judecarea cauzei
Articolul 14
Instanța de judecată
Cauzele privind persoanele prevăzute la art. 9 alin. (1) se judeca la Curtea Suprema de Justiție, în complet format din trei judecători desemnați de președintele acestei Curți. Recursurile se judeca de Curtea Suprema de Justiție în complet format din nouă judecători.
Pentru celelalte categorii de subiecti prevăzute la art. 2 din lege competența judecării cauzei revine Curții de apel în raza căreia domiciliază persoana a carei avere este supusă controlului. Recursurile se judeca de Curtea Suprema de Justiție în complet format din trei judecători.
Articolul 15
Judecata
Președintele instanței sau președintele secției, primind dosarul, fixează termen de judecată și dispune citarea tuturor părților care au fost chemate la comisia de cercetare. Statul, prin Ministerul Finanțelor, va fi întotdeauna citat la instanța. Participarea procurorului este obligatorie.
Judecătorii și procurorul care au făcut parte din comisia de cercetare nu pot participa la judecata.
Toate actele de procedura în aceasta materie sunt scutite de taxa de timbru.
Judecarea cauzei se face pornind de la probele administrate în fața comisiei de cercetare. La prima zi de înfățișare, părțile pot solicita probe noi și instanța va putea dispune încuviințarea acestora, acordând un nou termen.
Până la soluționarea definitivă a cauzei, instanța de judecată poate dispune la primirea dosarului indisponibilizarea bunurilor, dacă această măsură nu a fost luată în condițiile art. 12.
Dacă se constată că dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-părți dintr-un bun nu este justificată, instanța va hotărî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-părți nejustificate, fie plata unei sume de bani, egala cu valoarea bunului, stabilită de instanța pe bază de expertiza. În cazul obligării la plata contravalorii bunului, instanța va stabili și termenul de plată.
Dacă în legătură cu bunurile a căror proveniență este nejustificată rezultă săvârșirea unei infracțiuni, instanța trimite dosarul la parchetul competent, pentru a analiza dacă este cazul sa pună în mișcare acțiunea penală.
În cazul în care se constată că proveniență bunurilor este justificată, instanța hotărăște închiderea dosarului.
Articolul 16
Cai de atac
Împotriva raportului comisiei de cercetare, părțile interesate, Ministerul Finanțelor și procurorul pot face recurs la Curtea Suprema de Justiție, în termen de 10 zile de la comunicare.
Dispoziția de trimitere a cauzei spre soluționare instanței nu poate fi atacată cu recurs decât o dată cu sentinta pronunțată asupra fondului.
Sentințele Curții de apel pot fi atacate cu recurs de către părțile interesate, Ministerul Finanțelor și procuror, în termen de 15 zile de la comunicare, la Curtea Suprema de Justiție.
Recursurile exercitate în cauzele privind persoanele prevăzute la art. 9 alin. (1) se judeca la Curtea Suprema de Justiție, în complet format din nouă judecători.
Dispozitivul hotărârii judecătorești irevocabile va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Capitolul 6 Confiscarea averii
Articolul 17
Confiscarea averii dobândite ilicit
Averea dobandita ilicit se confisca în condițiile art. 15 alin. (6) din lege.
Dispozitivul hotărârii judecătorești, rămasă irevocabilă, prin care se constata proveniență ilicită a unor bunuri, se comunică organului fiscal de la domiciliul persoanei a carei avere a fost cercetata, în vederea executării.
Bunurile confiscate se vor valorifica prin vânzare la licitație, sumele obținute făcându-se venit la bugetul de stat. Prețul de pornire a licitației nu poate fi mai mic decât valoarea bunului, stabilită de instanța pe bază de expertiza. În cazul valorificării bunului prin licitație, nu se percepe taxa pe valoarea adăugată.
Vânzarea bunurilor și încasarea debitelor stabilite în condițiile prezentei legi se efectuează de către organele fiscale, în conformitate cu dispozițiile legale referitoare la executarea silită împotriva persoanelor fizice pentru neachitarea creanțelor bănești datorate statului.
Cheltuielile făcute pentru depozitarea, conservarea și valorificarea bunurilor confiscate se scad din sumele obținute din vânzarea acestora.
În cazul în care bunurile confiscate sunt obiecte din metale rare sau pietre prețioase, titluri de valoare, mijloace de plată străine, obiecte de arta, colecții de valoare și obiecte de muzeu, acestea se depun la Banca Naționala a României sau, după caz, la Ministerul Culturii, în vederea valorificării prin vânzare la licitație.
Dispozițiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Codului de procedura civilă și cu cele privind executarea creanțelor bugetare.
Capitolul 7 Sancțiuni
Articolul 18
Suspendarea din funcție
Nedepunerea declarației de avere la termenele și în condițiile prevăzute de prezenta lege atrage sancționarea persoanei vinovate cu o amenda cu limite cuprinse între 5.000.000 lei și 50.000.000 lei.
Nedepunerea declarației de avere în termen de 3 luni de la data comunicării dispoziției prevăzută în alin. (1) atrage suspendarea de drept din funcție a persoanei vinovate.
În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), din oficiu, organele abilitate prin prezenta lege vor dispune procedura controlului averii acestora, toate cheltuielile aferente fiind suportate de persoana în cauza.
Dispunerea uneia din măsurile prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. b) sau c) atrage suspendarea de drept pe perioada efectuării cercetărilor din funcție a persoanei față de care s-au luat aceste măsuri.
Articolul 19
Destituirea sau revocarea din funcție
(1) Persoana a carei avere a fost declarata, în total sau în parte, nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, va fi destituita sau revocată, după caz, din funcția pe care o deține.
Articolul 20
Incompatibilități. Nedemnitati
(1) Persoanele a căror avere a fost declarata nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, sunt considerate după caz incompatibile cu dreptul de a mai candida, respectiv nedemne de a mai ocupa o funcție ce implica exercițiul autorității de stat sau de a exercita una din demnitățile prevăzute în art. 2 din lege.
Articolul 21
Infracțiuni
Nedepunerea declarației de avere în termen de 6 luni de la data la care aceasta trebuia depusa conform legii constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei sau închisoare de la 3 luni la 1 an.
Producerea ori ticluirea de probe mincinoase cu privire la caracterul ilicit al provenientei bunurilor unei persoane ce ocupa una dintre funcțiile, demnitățile prevăzute la art. 2 se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Fapta persoanelor prevăzute la art. 2, de a face declarații de avere care nu corespund adevărului, constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Neîndeplinirea cu știința de către membrii comisiilor de control a îndatoririlor prevăzute de prezenta lege se pedepsește cu închisoare de la 2 la 4 ani.
Întocmirea cu știința a unui raport ce nu corespunde adevărului, sau a unei dispoziții sau decizii nelegale și netemeinice de către membrii comisiei de control constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 4 ani.
Capitolul 8 Dispoziții finale
Articolul 22
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La aceeași dată se abroga
privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere.
Anexa 1 DECLARAȚIE DE AVERE
Subsemnatul ......., având funcția de .......... la ........., declar, pe propria răspundere, ca împreună cu soțul/sotia ......., descendenții în linie dreapta ........... și cu ascendenții privilegiați .........- am următoarea avere: I. Imobile: 1. Terenuri - total ......... ha, din care: (1) teren pentru construcții .......... (2) agricole .......... (3) vii ........ (4) livezi ........ (5) păduri ....... (6) heleșteie ........ (7) alta categorie .......... 2. Clădiri: nr. ....... suprafața ....... valoare construită de impozitare ........... 3. Locuințe: nr. .......... suprafața ....... valoare construită de impozitare.......... (1) apartament ........ (2) vila ........... (3) casa de odihnă ........ (4) alte locuințe ......... 4. Spații comerciale: nr. ......... suprafața ........ valoare construită de impozitare ........ 5. Spații de producție: nr. ......... suprafața....... valoare construită de impozitare... 6. Spații destinate activităților liberale: nr. .................... suprafața .................... valoare construită de impozitare .................... II. Efective de animale și păsări - a căror valoare totală depășește echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declarației: (1) animale .................... (2) păsări .................... (3) cabaline de curse .................... (4) animale cu blana pretioasa .................... III. Colecții - a căror valoare totală depășește echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declarației: (1) Colecții sau obiecte de arta (opere de arta plastica, mobilier de arta, antichitati etc.): ............................................................... ............................................................... (2) Colecții numismatice, filatelice, de arta populara etc. ............................................................... ............................................................... IV. Depozite - a căror valoare totală depășește echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declarației: (1) depozite în valută în străinătate: ............................................................... ............................................................... (2) depuneri la C.E.C., bănci, fonduri de investiții - în lei: ............................................................... ............................................................... - în valută: ............................................................... ............................................................... V. Datorii - a căror valoare totală depășește echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declarației: ............................................................... ............................................................... VI. Garanții de stat în favoarea unității economice la care au îndeplinit una din funcțiile enumerate în art. 2: ............................................................... ............................................................... VII. Credite bancare încasate și nerestituite de către unitățile economice la care au îndeplinit una din funcțiile enumerate în art. 2 de la Bancorex, Banca Agricolă, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Română de Scont, Banca de Investiții și Dezvoltare: ............................................................... ............................................................... VIII. Creditele obținute ca persoane fizice cu dobânda preferentiala de la Bancorex, Banca Agricolă, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Română de Scont, Banca de Investiții și Dezvoltare ori de la "băncile populare" care și-au încetat activitatea: ............................................................... ............................................................... IX. Creanțe - a căror valoare totală depășește echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declarației: ............................................................... ............................................................... X. Achiziții de la FPS/APAPS (active, pachete de acțiuni etc.) de către unitățile economice la care au îndeplinit una din funcțiile enumerate în art. 2: ............................................................... ............................................................... XI. Drepturi patrimoniale obținute în baza certificatului de revolutionar: ............................................................... ............................................................... XII. Motorete, motociclete, autovehicule, autoturisme, tractoare, mașini agricole, șalupe, iahturi, elicoptere, vapoare, avioane etc. (marca, anul de fabricație), bucăți: ............................................................... ............................................................... XIII. Obiecte și bijuterii din aur, argint, platina și pietre prețioase - a căror valoare totală depășește echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declarației: ............................................................... ............................................................... XIV. Activități comerciale și alte activități cu scop lucrativ: (1) societăți comerciale unde este asociat unic (inclusiv din alte tari): - denumirea și capitalul social (pentru fiecare): ............................................................... ............................................................... (2) participari (acțiuni, părți sociale) în societățile comerciale (inclusiv din alte tari): - denumirea societății comerciale și valoarea acțiunilor sau a părților sociale: ............................................................... ............................................................... (3) alte activități cu scop lucrativ, inclusiv cele liberale: - denumirea și profitul net anual: ............................................................... ............................................................... XV. Alte bunuri (stupi de albine, aparatura electronică etc.) a căror valoare totală depășește echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declarației: ............................................................... ............................................................... Prezenta declarație constituie act public, iar declarantul răspunde, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor cuprinse în aceasta. Data Semnatura ................ ............... AVIZ referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor privind declararea și controlul averii demnitarilor, funcționarilor publici și a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ Analizând inițiativa legislativă a cetățenilor privind declararea și controlul averii demnitarilor, funcționarilor publici și a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ, formulată de un comitet de inițiativa în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativa, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R982 din 1 octombrie 2002, CONSILIUL LEGISLATIV, în temeiul art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 73/1993 și al art. 48 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, avizează negativ inițiativa legislativă a cetățenilor, pentru următoarele considerente: I. Observații generale 1. Prezenta inițiativa legislativă are ca obiect reglementarea declarării și controlului averii demnitarilor, funcționarilor publici și a altor categorii de persoane prevăzute în proiect, fiind propusă pentru abrogare Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere. Structurat în opt capitole, proiectul stabilește funcțiile pentru care persoanele ce le dețin au obligația să depună declarația de avere, categoriile de bunuri care trebuie declarate, termenele de depunere, exercitarea controlului averilor, precum și căile de atac ce se pot exercita împotriva măsurilor dispuse de comisia de control al averii și instanțele competente să soluționeze astfel de cauze. Prin obiectul sau de reglementare propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Din analiza conținutului normativ al proiectului rezultă ca acesta este bazat pe o serie de soluții legislative care sunt în neconcordanta atât cu normele constituționale, cat și cu principiile statului de drept. Avem în vedere în acest sens ca proiectul nesocoteste unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept, respectiv prezumția de nevinovatie, prin faptul ca rastoarna logica esentei proprietății pornind de la premisa potrivit căreia caracterul licit al dobândirii bunurilor trebuie dovedit, și nu prezumat. Or, aceasta conceptie, specifică statului totalitar, încalcă prevederile art. 41 alin. (7) din Constituție, ea fiind criticata chiar și pe timpul regimului comunist. La acesta se adauga faptul ca proiectul propune o aplicare retroactivă a prevederilor sale, impunând prin art. 2 alin. (2) obligativitatea declarării averii și pentru persoanele care, după data de 1 ianuarie 1990, au îndeplinit una dintre funcțiile ori demnitățile prevăzute în proiect, chiar dacă în prezent acestea nu mai exercita o asemenea funcție. Totodată, proiectul prevede substituirea autorităților competente ale statului prin niște organisme special create în aceasta materie, ceea ce contravine prevederilor titlului III din Constituție care reglementează autoritățile publice ale statului și competentele acestora. Menționăm ca un proiect de lege cu obiect de reglementare similar a fost transmis de Secretariatul General al Guvernului cu Adresa nr. 32 din 30 ianuarie 2002, pentru care s-a emis Avizul nr. 131 din 30 ianuarie 2002. Acesta a parcurs deja procedura parlamentară în fața Senatului, urmând a intră în dezbaterea Camerei Deputaților. Din acest punct de vedere prezenta inițiativa legislativă intervine tardiv, avându-se în vedere ca până la îndeplinirea cerințelor constituționale și legale pentru promovarea ei celălalt proiect va fi cu siguranța adoptat de cele două Camere. Or, în același domeniu nu pot exista doua reglementări paralele. 2. Din economia proiectului rezultă ca activitatea de control al averii este exercitată de Comisie din oficiu, în termen de 15 zile de la depunerea declarației sau ori de câte ori exista dubii cu privire la modul de dobândire a averii unei persoane, dar și în baza unei cereri de control. Menționăm însă ca norma din alin. (1) al art. 10, privind verificarea din oficiu a averii, încalcă atât principiul consacrat de art. 41 alin. (7) potrivit căruia caracterul licit al dobândirii averii se prezuma, cat și principiul nevinovăției prevăzut de art. 23 alin. (8) din Constituție, conform căruia, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare persoana se considera nevinovată. 3. Proiectul are în vedere înființarea Comisiei naționale de control al averii și a comisiilor de control al averii la nivel local, fără însă a clarifica dacă membrii ce compun respectivele comisii sunt sau nu sunt salarizați pentru activitatea prestată și, în caz afirmativ, care sunt sursele de finanțare. Menționăm ca în acest caz devin incidente dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 72/1996 și ale art. 17 alin. (3) din Legea nr. 189/1998 , în conformitate cu care initiatorilor le revine obligația sa prevadă în proiect și mijloacele necesare acoperirii golului de venituri pe care actul normativ îl va crea. 4. Proiectul extinde în mod nejustificat și excesiv categoria bunurilor care trebuie declarate, controlate și indisponibilizate și la bunurile aparținând descendenților în linie dreapta și ascendenților privilegiați [art. 4 alin. (2), art. 10 alin. (3), art. 12 alin. (9)], Comisia putând sa extindă controlul, potrivit art. 10 alin. (4), chiar și asupra averii rudelor declarantului, până la gradul IV inclusiv. Aceasta extindere, coroborata cu controlul din oficiu al averii, reprezintă, de fapt, o reintroducere în legislația activa a României de azi a Legii nr. 18/1968 de sorginte comunista. Menționăm ca declarația de avere ar fi putut avea în vedere, cel mult, bunurile aparținând descendenților aflați în întreținere, și nu în general ale ascendenților și descendenților ori ale rudelor până la gradul IV inclusiv. 5. Semnalam ca, potrivit proiectului, comisiile de control al averii intervin într-un domeniu în care se poate aduce atingere exercitării dreptului de proprietate, garantat de Constituție, drept care nu poate fi restrâns decât pe cale judiciară, măsurile asiguratorii neputând fi dispuse de o comisie cu caracter administrativ. Din acest punct de vedere propunerea legislativă nu este corelata cu dispozițiile Codului de procedura civilă și ale Codului de procedura penală, acordând comisiei de control al averii competente care sunt specifice unei autorități judiciare. Astfel, norma din cuprinsul art. 12 alin. (9), potrivit căreia comisia "poate dispune luarea măsurilor asiguratorii cu scopul de a împiedica înstrăinarea bunurilor", nu este corecta, deoarece această măsură poate să fie instituită, în condițiile legii, doar de instanța de judecată. 6. Referitor la infracțiunile reglementate de art. 21 din proiect, semnalam ca descrierea conținutului normativ al faptelor incriminate este sumară, uneori insuficienta sau confuza, ori fără o delimitare exactă a ipotezelor de săvârșire a infracțiunilor. Numai în acest fel a fost posibila cuprinderea a cinci infracțiuni într-un singur articol, deși Codul penal nu oferă nici un model de astfel de reglementare, iar normele metodologice privind elaborarea actelor normative în domeniu nu permit o astfel de abordare a răspunderii penale. Fapta descrisă la alin. (1) al art. 21 reprezintă reluarea celor cuprinse în art. 18 alin. (1) și (2), dar nu le defineste juridic. Nici chiar amenda aplicabilă nu este caracterizată, astfel încât este greu de dedus natura răspunderii juridice incidente și, implicit, procedura de urmat în astfel de eventuale litigii. De asemenea, potrivit conceptiei Codului penal, la infracțiunile sancționate cu pedepse alternative, pe primul loc în textul penal se afla sancțiunea mai severă, adică pedeapsa închisorii, nu invers. În descrierea faptei de la alin. (2) al art. 21 privind producerea ori ticluirea de probe mincinoase, cei doi termeni par a se suprapune, orice producere de probe neadevărate fiind, în sens obișnuit, o ticluire. Și referirea la caracterul ilicit al provenientei bunurilor este gresita, probele mincinoase referindu-se la caracterul licit al bunurilor. Fapta prevăzută la alin. (3) al art. 21 ar putea fi calificată ca fals în declarații numai dacă declararea ar fi orala, în fața unei autorități sau în scris din inițiativa declarantului. Dacă însă declarația este facuta pe un formular tipizat, acel document poate fi considerat un înscris oficial, iar completarea lui cu date inexacte va putea fi caracterizată o infracțiune de fals în înscrisuri, prevăzută în art. 288 sau 289 din Codul penal, după caz. Formularea generica a faptei prevăzute la alin. (4) al art. 21 (neîndeplinirea, fie ea și cu știința) a tuturor îndatoririlor de către membrii comisiilor de control, are caracterul unui text preventiv sau al descrierii unei contravenții în care, de altfel, se cere, ca și în cazul infracțiunilor, existenta unui verbum regens care să distinga între diversele "neindepliniri" ale îndatoririlor. În plus, într-o asemenea formulare, cum este aceea din proiect, s-ar putea sa nu existe persoane care să accepte sa devină membri ai unor astfel de comisii. La descrierea faptei de la alin. (5) al art. 21 sunt de subliniat doua idei majore: întocmirea unui raport care nu corespunde realității reprezintă, în fapt și în drept, întocmirea unui înscris fals, fiind, de asemenea, aplicabile dispozițiile art. 288 sau 289 din Codul penal, după caz. Partea a doua a textului, privind întocmirea unei decizii sau dispoziții nelegale și netemeinice de către comisia de control, referindu-se la finalizarea unor atribuții jurisdicționale, nu poate fi sancționată penal, caracterul legal sau temeinic urmând să fie restabilit prin exercitarea căilor de atac. Altfel, ne-am putea intreba dacă pentru judecătorii ale căror sentințe sunt atacate cu apel sau recurs pentru netemeinicie sau nelegalitate, dacă recursurile au fost admise, n-ar trebui instituite sancțiuni penale. Absurditatea soluției este cuprinsă în însăși absurditatea ipotezei. II. Observații de redactare și de tehnica legislativă 1. Din punct de vedere al modului în care este elaborat, se poate aprecia ca proiectul de lege nu se încadrează în exigențele stilului normativ și nu respecta din punct de vedere al redactarii, rigorile normelor de tehnica legislativă. Astfel, titlul proiectului este formulat necorespunzător, nefiind recomandabila formularea "și a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ", precum și textul postpus titlului, care nu întrunește condițiile unui preambul. În ceea ce privește formula introductivă, menționăm ca aceasta ar fi trebuit pozitionata sub forma de alineat. 2. Referitor la marcarea textelor proiectului, menționăm ca tehnica stabilirii unui titlu pentru fiecare articol nu este recomandată de normele de tehnica legislativă, aceasta modalitate de evidențiere a conținutului articolelor fiind specifică actelor normative de mare întindere, cum sunt codurile; în acest caz cifra articolului ar fi trebuit inserată pe același aliniament cu textul care îi corespunde. Tot referitor la sistematizarea dispozițiilor normative menționăm ca alcătuirea capitolelor din unul sau doua articole, cum este cazul cap. III, cap. VI și cap. VIII, nu este recomandată de normele de tehnica legislativă. 3. La art. 2 alin. (1) textul se referă la funcționarii publici și la "persoanele asimilate acestora". Semnalam însă ca Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici nu reglementează nici o astfel de asimilare, astfel ca norma este gresita. În rândul 1, pentru o corecta redactare, textul ar fi trebuit să se refere la secretarii de stat, iar pentru facilitarea enumerării subiectilor obligați sa declare averea era recomandabila marcarea respectivelor categorii cu litere mici ale alfabetului, precedate de o norma dispozitiva, la fel cum ar fi trebuit procedat și în cazul enumerării bunurilor care fac obiectul declarației de avere, prevăzute la art. 3 alin. (1). 4. La art. 3 alin. (1) pct. 1, text care ar fi trebuit marcat cu lit. a), întrucât enumerarea poate să nu epuizeze toate bunurile care trebuie să fie înscrise în declarația de avere, era necesar ca textul sa cuprindă în final și sintagma "și altele asemenea". Cu privire la bunurile enumerate la pct. 2 lit.b), semnalam ca termenul "autovehicule" înglobează categoria de motorete, motociclete și autoturisme, astfel ca referirea la acestea este gresita. De asemenea, avându-se în vedere ca abrevierile nu sunt recomandate de normele de tehnica legislativă, proiectul ar fi trebuit sa utilizeze în textul sus-menționat sintagma "și altele asemenea", în locul abrevierii "etc.", iar în cuprinsul art. 11 alin. (1) și al art. 12 alin. (4), cuvântul "prevăzute" în locul abrevierii "prev.". Totodată, în legătură cu ipotezele prevăzute la pct. 3, 4 și 6 din cuprinsul art. 3, menționăm ca acestea exced obiectului inițiativei legislative, deoarece se referă la obligații sau achiziții ale "unității economice" la care respectivele persoane au îndeplinit anumite funcții și nu la acelea ale subiectului obligat la declararea averii. 5. Întrucât obligația declarării averii este prevăzută la art. 2 fără deosebire, după cum aceasta este în țara sau străinătate, norma din cuprinsul alin. (2) al art. 3 nu se justifica. 6. Avându-se în vedere prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 , potrivit cărora în redactarea actului normativ verbele se utilizează la timpul prezent forma afirmativa, la art. 4 alin. (1), în locul verbului "se vor face" ar fi trebuit folosit verbul "se face". În acest fel s-ar fi accentuat și caracterul imperativ al normei. 7. Întrucât art. 6 este alcătuit dintr-un singur alineat, potrivit normelor de tehnica legislativă, acesta nu trebuia marcat cu cifra (1). Observatia este valabilă și pentru art. 19 și 20. 8. Referitor la alin. (2) al art. 7, menționăm ca deși textul are ca scop protecția vieții personale prin nepublicarea unor date, exista pericolul ca toate informațiile care se doresc a fi protejate să poată fi aflate de cei rau intentionati, pentru aceasta fiind suficient numele titularului declarației. La alin. (3) al aceluiași articol formularea "alineatului precedent" nu este recomandată de normele de tehnica legislativă, textul trebuind să facă trimitere la alin. (2). 9. La art. 8 inițiatorii urmăresc înființarea, atât la nivel național, cat și local, a comisiilor de control al averilor, fără însă sa prevadă o reglementare unitară în ceea ce privește numirea membrilor celor două comisii. Astfel, dacă în cazul Comisiei naționale de control al averii, membrii acesteia sunt numiți de Parlament, în cazul comisiilor județene de control al averii nu se stabilește care este organul competent sa numească membrii comisiei, la propunerea conducătorilor organelor din care aceștia provin. Sub aspect redactional, atât alin. (1), cat și alin. (2) ale art. 8 ar fi trebuit sa debuteze cu formularea "Se înființează", pentru a evidenția mai pregnant faptul ca aceste comisii se constituie pe data intrării în vigoare a prezentei legi. Totodată, pentru o redactare specifică stilului normativ, la alin. (1) al art. 8 ar fi fost recomandată utilizarea expresiei "în următoarea componenta" în locul sintagmei "după cum urmează", nefiind necesară utilizarea cuvantului "numiți" în cuprinsul textelor subsumate alin. (1), întrucât numirea membrilor rezultă din partea dispozitiva a alin. (1), operațiune care este realizată de Parlament, la propunerea conducătorilor respectivelor organe. De asemenea, semnalam ca structurile teritoriale ale Curții de Conturi sunt denumite "Camere de conturi". De aceea, într-o redactare corecta textul ar fi trebuit să se refere la Camerele de conturi teritoriale. De asemenea, alin. (2) al art. 8 nu este consecvent în utilizarea termenilor, acesta referindu-se când la numirea, când la desemnarea respectivelor persoane ca membri ai comisiei județene. 10. La art. 9 alin. (1), pentru respectarea normelor de tehnica legislativă, ar fi trebuit utilizat verbul "se efectuează" în locul expresiei "se va efectua", iar la alin. (2), pentru uniformitate în redactarea textului, cuvântul "subiecti" trebuia înlocuit cu "persoane". 11. La alin. (3) al art. 12, avându-se în vedere ca textul conține mai multe ipoteze juridice, fiecare dintre acestea ar fi trebuit sa constituie un alineat distinct. În plus, acesta cuprinde în ultima teza o dispoziție potrivit căreia "activitatea de control se poate exercita oricând", care însă intră în contradictie cu termenele și situațiile avute în vedere anterior. Nesistematizarea clara a normelor art. 12 face ca norma din cuprinsul alin. (3) penultima teza, care se referă la termenul prevăzut la art. 10 alin. (1), să fie gresita, deoarece acest ultim text nu prevede nici un asemenea termen. Întrucât citarea persoanelor este atributul instanțelor judecătorești, la alin. (7) textul ar fi trebuit să aibă în vedere posibilitatea comisiei de a invita orice persoană care ar putea furniza informații pertinente. Referitor la cheltuielile necesare pentru efectuarea expertizelor dispuse din oficiu, prevăzute la alin. (8), semnalam ca textul este imprecis, deoarece nu prevede ce anume fond are în vedere. 12. Norma din cuprinsul art. 15 alin. (6), potrivit căreia instanța poate hotărî plata unei sume de bani, nu este completa, întrucât nu precizează cu ce titlu urmează să fie plătită respectiva suma și care este destinatarul acestei plati. 13. La art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (3), precum și la art. 17 alin. (6) textele nu redau denumirea actuala a celor două ministere, respectiv Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Culturii și Cultelor. Totodată dispozițiile art. 16 menționează în mod inutil organele competente să soluționeze judecarea cauzei, deoarece acestea au fost deja prevăzute la art. 14. De asemenea, la alin. (5) al art. 16 textul ar fi trebuit să se refere la hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, observatie valabilă și pentru art. 17 alin. (2), art. 19 și art. 20. 14. La art. 22 alin. (2), pentru ca dispoziția de abrogare să fie completa, textul ar fi trebuit sa precizeze numărul și data Monitorului Oficial al României în care a fost publicată Legea nr. 115/1996 . PREȘEDINTE, DRAGOS ILIESCU București, 29 octombrie 2002. Nr. 1.375. PROCURA Subsemnații: - Ciorbea Victor, cetățean român, domiciliat în municipiul București, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secția 10 Poliție, cod numeric personal 1541026400345; - Cerghizan Vasile Bogdan, cetățean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, județul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliția Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649; - Ghita Adrian, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135; - Dunca Tudor Gavril, cetățean român, domiciliat în municipiul București, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1511020400408; - Tabaras Manuela, cetățean român, domiciliata în municipiul București, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secția 2 Poliție, cod numeric personal 2741226080099; - Chitescu Alexandra Maria, cetățean român, domiciliata în municipiul București, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397; - Ștefan Constantin, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1641216400124; - Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetățean român, domiciliat în municipiul București, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1760919424535; - Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secția 6 Poliție, cod numeric personal 1640724243100, în calitate de membri ai Comitetului de inițiativa legislativă, constituit conform Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, prin Declarația autentificată cu nr. 347 la data de 28.09.2002 de notar public Cristina Georgeta Marinescu, imputernicim pe domnul Morariu Teodor Gheorghe, cetățean român, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, județul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliția Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, pentru a depune propunerea legislativă privind declararea și controlul averii demnitarilor, funcționarilor publici și a altor categorii de personal prevăzute în prezentul act normativ, care formează obiectul inițiativei legislative în vederea avizării ei de către Consiliul Legislativ. De asemenea, mandatarul nostru este împuternicit și pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I. Mandatarul nostru va îndeplini toate formalitățile necesare și va semna în numele nostru oriunde va fi cazul, semnatura sa fiindu-ne opozabilă. Actul a fost redactat și editat astăzi de părți în 6 (șase) exemplare, din care 5 (cinci) exemplare s-au înmânat părților. Mandanti: Victor Ciorbea Bogdan Cerghizan Ștefan Constantin Manuela Tabaras Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil Manu-Saileanu Marius-Ilie Tudor Gavril Dunca Adrian Ghita Alexandra Maria Chitescu Mandatar: Teodor Gheorghe Morariu ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 348 28 septembrie 2002 Eu, Marinescu Cristina Georgeta, notar public, la cererea părților, m-am deplasat în bd. Carol I nr. 24, sectorul 2, unde am găsit pe următorii: - Ciorbea Victor, cetățean român, domiciliat în municipiul București, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secția 10 Poliție, cod numeric personal 1541026400345, în nume propriu; - Morariu Teodor Gheorghe, cetățean român, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, județul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliția Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, în nume propriu; - Cerghizan Vasile Bogdan, cetățean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, județul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliția Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649, în nume propriu; - Ghita Adrian, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135, în nume propriu; - Dunca Tudor Gavril, cetățean român, domiciliat în municipiul București, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1511020400408, în nume propriu; - Tabaras Manuela, cetățean român, domiciliata în municipiul București, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secția 2 Poliție, cod numeric personal 2741226080099, în nume propriu; - Chitescu Alexandra Maria, cetățean român, domiciliata în municipiul București, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397, în nume propriu; - Ștefan Constantin, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1641216400124, în nume propriu; - Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetățean român, domiciliat în municipiul București, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1760919424535, în nume propriu; - Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secția 6 Poliție, cod numeric personal 1640724243100, în nume propriu, care, după citirea actului, au consimțit la autentificarea lui și au semnat toate exemplarele prezentului înscris. În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995 se declara autentic prezentul înscris. S-a taxat cu 90.000 lei cu chitanța nr. 0007906. S-a încasat onorariul de 900.000 lei cu chitanța nr. 649/2002, eliberata de acest birou. S-a aplicat timbru judiciar în valoare de 15.000 lei. Notar public, Marinescu Cristina Georgeta DECLARAȚIE Subsemnații: - Ciorbea Victor, cetățean român, domiciliat în municipiul București, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secția 10 Poliție, cod numeric personal 1541026400345, în calitate de alegator; - Morariu Teodor Gheorghe, cetățean român, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, județul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliția Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, în calitate de alegator; - Cerghizan Vasile Bogdan, cetățean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, județul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliția Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649, în calitate de alegator; - Ghita Adrian, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135, în calitate de alegator; - Dunca Tudor Gavril, cetățean român, domiciliat în municipiul București, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1511020400408, în calitate de alegator; - Tabaras Manuela, cetățean român, domiciliata în municipiul București, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secția 2 Poliție, cod numeric personal 2741226080099, în calitate de alegator; - Chitescu Alexandra Maria, cetățean român, domiciliata în municipiul București, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397, în calitate de alegator; - Ștefan Constantin, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1641216400124, în calitate de alegator; - Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetățean român, domiciliat în municipiul București, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1760919424535, în calitate de alegator; - Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secția 6 Poliție, cod numeric personal 1640724243100, în calitate de alegator, cunoscând sancțiunile prevăzute de art. 292 din Codul penal, declaram pe propria răspundere următoarele: Am convenit ca, în temeiul Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, sa constituim Comitetul de inițiativa legislativă, în scopul promovării unui proiect de lege privind declararea și controlul averii demnitarilor, funcționarilor publici și a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ. Menționăm ca suntem cetățeni cu drept de vot și nu incalcam prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni. Dăm prezenta declarație pentru a fi depusa la autoritățile competente. Redactată și editata astăzi, data autentificării, de părți în 6 (șase) exemplare din care 5 (cinci) exemplare s-au înmânat părților. Victor Ciorbea Ștefan Constantin Alexandra Maria Chitescu Teodor Gheorghe Morariu Tudor Gavril Dunca Adrian Ghita Bogdan Vasile Cerghizan Manuela Tabaras Manu-Saileanu Marius-Ilie Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil ÎNCHEIERE DE Autentificare nr. 347 28 septembrie 2002 Eu, Marinescu Cristina Georgeta, notar public, la cererea părților, m-am deplasat în bd. Carol I nr. 24, sectorul 2, unde am găsit pe următorii: - Ciorbea Victor, cetățean român, domiciliat în municipiul București, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secția 10 Poliție, cod numeric personal 1541026400345, în nume propriu; - Morariu Teodor Gheorghe, cetățean român, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, județul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliția Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, în nume propriu; - Cerghizan Vasile Bogdan, cetățean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, județul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliția Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649, în nume propriu; - Ghita Adrian, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135, în nume propriu; - Dunca Tudor Gavril, cetățean român, domiciliat în municipiul București, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1511020400408, în nume propriu; - Tabaras Manuela, cetățean român, domiciliata în Municipiul București, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secția 2 Poliție, cod numeric personal 2741226080099, în nume propriu; - Chitescu Alexandra Maria, cetățean român, domiciliata în municipiul București, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397, în nume propriu; - Ștefan Constantin, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1641216400124, în nume propriu; - Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetățean român, domiciliat în municipiul București, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secția 9 Poliție, cod numeric personal 1760919424535, în nume propriu; - Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secția 6 Poliție, cod numeric personal 1640724243100, în nume propriu, care, după citirea actului, au consimțit la autentificarea lui și au semnat toate exemplarele prezentului înscris. În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995 se declara autentic prezentul înscris. S-a taxat cu 30.000 lei cu chitanța nr. 0007905. S-a încasat onorariul de 1.900.000 lei cu chitanța nr. 648/2002, eliberata de acest birou. S-a aplicat timbru judiciar în valoare de 15.000 lei. Notar public, Marinescu Cristina Georgeta ─────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.