Plan din 18 decembrie 2002

În scopul aplicării prevederilor art. 6 din Convenția internationala privind pregătirea, răspunsul și cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptată la Londra la 30 noiembrie 1990, la care România a aderat prin

Ordonanța Guvernului nr. 14/2000 , aprobată prin

Legea nr. 160/2000 , se stabilește un sistem național de acțiune împotriva incidentelor de poluare cu hidrocarburi, denumit în continuare sistem național.

Sistemul național reprezintă ansamblul măsurilor de pregătire și răspuns împotriva poluarii cu hidrocarburi și cuprinde unitățile prevăzute în art. 7 și 8. În cadrul sistemului național se desemnează:

A. Ca autorități naționale responsabile:

a) pentru coordonarea activităților legate de funcționarea sistemului național, elaborarea Planului și reactualizarea acestuia, Ministerul Apelor și Protecției Mediului, prin direcția sa de specialitate; ca punct de contact național cu autoritățile internaționale în domeniu;

b) pentru organizarea acțiunilor de intervenție: la uscat, Comandamentul Protecției Civile, iar pentru operațiuni maritime, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, prin Autoritatea Navala Română;

c) pentru siguranța navigației, în conformitate cu regulile pentru prevenirea și combaterea poluarii de la nave, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, prin Autoritatea Navala Română;

d) pentru forțele navale, Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Forțelor Navale.

B. Ca puncte naționale operationale de contact, denumite în continuare PNOC, responsabile de primirea și transmiterea rapoartelor privind poluarea marina cu hidrocarburi:

a) Autoritatea Navala Română, denumita în continuare ANR, pentru incidentele de poluare de la nave;

b) Administrația Naționala "Apele Române" - Direcția Apelor Dobrogea-Litoral, denumita în continuare AN Apele Române-DADL, pentru evenimentele de poluare costiera.

Atribuțiile Comandamentului Protecției Civile și ale inspectoratelor de protecție civilă județene, prevăzute în prezentul Plan, vor fi îndeplinite de acestea până la organizarea lor ca Inspectorat General pentru Situații de Urgenta, respectiv servicii publice comunitare pentru situații de urgenta, prin preluarea efectivă de către Ministerul Administrației Publice a structurilor unificate de protecție civilă.

Planul este parte integrantă a sistemului național.

Planul are ca scop aplicarea prevederilor Convenției internaționale privind pregătirea, răspunsul și cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptată la Londra la 30 noiembrie 1990, denumita în continuare OPRC 1990, pe litoralul românesc, marea teritorială și zona economică exclusiva a României, pentru a face fața prompt și eficient incidentelor de poluare cu hidrocarburi, în vederea protejării mediului marin, a zonei de coasta, a vieții și sănătății oamenilor. Planul include cerințele impuse pentru organizarea la nivel național a pregătirii, cooperării și intervenției în cazul producerii unor incidente de poluare, modul de acțiune la primirea unui raport privind poluarea cu hidrocarburi, promovarea cooperării internaționale și a cercetării în domeniul combaterii poluarii marine cu hidrocarburi.

Coordonarea la nivel național a activităților legate de aplicarea Planului se realizează de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului, în cooperare cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Ministerul de Interne, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Apărării Naționale, ce au responsabilități privind coordonarea acțiunilor de pregătire, cooperare și răspuns, prin direcțiile de specialitate și unitățile din subordine desemnate în prezentul Plan.

Pentru interpretarea uniforma a Planului, sensul termenilor folosiți este cel definit corespunzător în

art. 2 din OPRC 1990 și în Legea nr. 17/1990

privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată.

În sensul prezentului Plan, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:

a) gravitatea incidentului - aprecierea amplorii fenomenului de poluare produs sau pe cale de a se produce, în funcție de cantitatea de hidrocarburi descărcate sau pe cale de a fi descărcate. În scopul prezentului Plan, se disting trei clase de poluare:

- poluare marina minora - nivel 1 - mai puțin de 7 tone de hidrocarburi descărcate;

- poluare marina medie - nivel 2 - între 7 și 700 tone de hidrocarburi descărcate;

- poluare marina majoră - nivel 3 - peste 700 tone de hidrocarburi descărcate sau care este asimilată situației de dezastru;

b) coordonator general - persoana responsabilă pentru coordonarea generală a răspunsului în cazul unei poluari majore - nivel 3 sau medii - nivel 2;

c) coordonator operațiuni maritime - persoana responsabilă pentru organizarea operațiilor de depoluare marina;

d) coordonator operațiuni terestre - persoana responsabilă pentru organizarea operațiilor de depoluare a zonelor marine de coasta;

e) zone sensibile - zonele ale căror resurse pot fi puse în pericol în cazul unui incident de poluare;

f) pregătire - ansamblul activităților de prevenire (dispecerat, control, asigurare a sistemului informațional, alarmare, gestionarea bazei de date, elaborare de metodologii, reglementări, acte legislative, pregătirea teoretică și practica - exercitii), de asigurare a suportului decizional (observare, avertizare, raportare, cercetare, prognoza) și de organizare și asigurare a forțelor, mijloacelor și materialelor de intervenție;

g) răspuns - ansamblul măsurilor operative pentru activitatea de intervenție și combatere efectivă în caz de incident și al măsurilor de restabilire a situației normale după încetarea incidentului, la nivel național și/sau regional;

h) cooperare - ansamblul măsurilor pentru asigurarea activităților de pregătire și răspuns în caz de incident și al măsurilor de restabilire a situației normale după încetarea incidentului, la nivel național și/sau regional.

Atunci când navighează/stationeaza în apele maritime aflate sub jurisdicția României, fiecare petrolier cu un tonaj brut de 150 sau mai mult și fiecare nava, alta decât un petrolier, cu un tonaj brut de 400 sau mai mult, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, trebuie să aibă la bord un plan de urgenta pentru combaterea poluarii cu hidrocarburi, întocmit în conformitate cu cerințele minimale de conținut stabilite prin Regula 26 din anexa I la Convenția internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, la care România a aderat prin

Legea nr. 6/1993

- MARPOL 73/78, și aprobat de autoritățile competente ale statului pavilionului. Pentru navele care arboreaza pavilionul român planul se aproba de către ANR.

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, prin ANR, are competența de a controla navele care arboreaza pavilionul statului român, precum și navele care arboreaza pavilionul altor state, aflate într-un port sau la un terminal în mare sub jurisdicție română, asupra existenței la bord a planului de urgenta prevăzut la alin. (1).

Controlul existenței la bordul navelor militare a planului de urgenta prevăzut la alin. (1) va fi executat de către organele proprii specializate din cadrul Statului Major al Forțelor Navale și al celor ierarhic superioare.

Fiecare unitate de foraj marin trebuie să aibă la bord un plan de urgenta pentru prevenire și intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi, obligație ce revine operatorului, precum și dotarea necesară, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Planul de urgenta al unităților de foraj marin va fi aprobat de ANR și de AN Apele Române.

Platformele marine fixe de extracție a petrolului trebuie să aibă un plan de urgenta pentru prevenirea și intervenția în caz de poluare cu hidrocarburi, elaborat de operatorul acestora și aprobat de AN Apele Române.

Pentru fiecare port și instalatie de manipulare a hidrocarburilor operatorii acestora sunt obligați sa posede un plan de urgenta pentru combaterea poluarii cu hidrocarburi, aprobat de AN Apele Române.

Planurile de urgenta aprobate potrivit art. 4 alin. (1) și art. 5 alin. (1) vor fi păstrate în copie la ANR, iar cele aprobate potrivit art. 5 alin. (3) și (4) vor fi păstrate în copie la AN Apele Române-DADL.

AN Apele Române va controla îndeplinirea prevederilor alin. (3) și (4) de către operatorii portuari și ai instalațiilor de manipulare a hidrocarburilor, conform competentelor.

Comandantii navelor maritime care arboreaza pavilionul român, conducătorii unităților de foraj marin, ai porturilor și instalațiilor de manipulare a hidrocarburilor au obligația să raporteze neîntârziat ANR orice incident de poluare cu hidrocarburi constatat, produs de nava, de unitatea de foraj marin, respectiv de instalatia portuara de manipulare a hidrocarburilor ori de alte nave, precum și prezenta hidrocarburilor pe apa.

Pilotii aeronavelor civile sau militare românești au obligația să raporteze neîntârziat centrului de control al traficului aerian orice incident de poluare cu hidrocarburi observat pe apa.

Centrul de control al traficului aerian va asigura transmiterea operativă a informațiilor primite conform alin. (2) la ANR sau, după caz, la AN Apele Române-DADL.

Orice persoană care observa o descărcare de hidrocarburi sau prezenta hidrocarburilor în zona de coasta va comunică aceasta de urgenta AN Apele Române-DADL.

Se înființează Comandamentul Operativ pentru Depoluare Marina, denumit în continuare C.O.D.M., organism de planificare și coordonare a activităților în caz de poluare marina cu hidrocarburi.

C.O.D.M. este condus de un coordonator general în persoana prefectului județului Constanta și de un coordonator general adjunct în persoana președintelui Consiliului Județean Constanta sau, în lipsa acestora, de către înlocuitorii legali și este constituit din reprezentanții desemnați ai următoarelor instituții:

a) Ministerul Apelor și Protecției Mediului:

- AN Apele Române-DADL;

- Inspectoratul de Protecție a Mediului Constanta;

- Administrația Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării";

b) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței:

- ANR;

- Grupul de Intervenții și Salvare Navala - Constanta;

- Compania Naționala "Administrația Porturilor Maritime Constanta" - S.A.;

c) Ministerul Administrației Publice, după preluarea efectivă de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecție civilă, precum și a brigazilor și grupurilor de pompieri militari;

d) Ministerul de Interne:

- inspectoratele de protecție civilă ale județelor Constanta și Tulcea, până la preluarea efectivă a acestor structuri de către Ministerul Administrației Publice;

- Brigada de Pompieri "Dobrogea" a Județului Constanta, până la preluarea efectivă a acestei structuri de către Ministerul Administrației Publice;

- Inspectoratul Județean al Poliției de Frontiera Constanta;

- inspectoratele de poliție ale județelor Constanta și Tulcea;

- Comandamentul de Jandarmi Teritorial Constanta;

e) Ministerul Apărării Naționale:

- Statul Major al Forțelor Navale;

f) Consiliul Județean Constanta.

C.O.D.M. își desfășoară activitatea în sediul Inspectoratului de Protecție Civilă Judeteana Constanta, denumit în continuare IPCJ, asigurat de Consiliul Județean Constanta, este împuternicit sa acționeze în zona de acoperire a Planului și funcționează ca un centru național de intervenție de urgenta, cu rol de baza operativă a tuturor acțiunilor de combatere a poluarilor marine, numai în caz de declansare a Planului sau în cadrul cooperării regionale.

Secretariatul permanent al C.O.D.M., structura specializată pentru depoluare marina, este asigurat de Secretariatul tehnic al Comisiei județene de apărare împotriva dezastrelor din cadrul IPCJ. Pe timpul intervenției Secretariatul permanent este completat cu câte un reprezentant de la fiecare dintre instituțiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-e), indeplinind rolul de Secretariat tehnic al C.O.D.M.

C.O.D.M. are în subordine, în caz de răspuns, următoarele structuri:

a) divizia pentru operațiuni maritime, localizata la ANR, constituită din forțele de intervenție stabilite de C.O.D.M., care acționează pe mare, și este condusă de reprezentantul ANR, în calitate de coordonator al operațiunilor maritime ale C.O.D.M.;

b) divizia pentru operațiuni terestre, localizata la IPCJ, constituită din forțele de intervenție stabilite de C.O.D.M., care acționează pe uscat, și este condusă de șeful IPCJ, în calitate de coordonator al operațiunilor terestre ale C.O.D.M.

Forțele de intervenție care participa în cadrul celor două divizii de operațiuni vor acționa numai la solicitarea C.O.D.M.

C.O.D.M. își va elabora regulamentul de organizare și funcționare, care va fi aprobat prin ordin comun al ministrului apelor și protecției mediului, ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, ministrului de interne și ministrului administrației publice.

Se înființează Comitetul Consultativ pentru Depoluare Marina, ca organism consultativ al prefectului județului Constanta, cu activitate nepermanenta, constituit din specialiști nominalizați din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Apelor și Protecției Mediului, Ministerului de Interne, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Ministerului Administrației Publice, Ministerului Industriei și Resurselor, Ministerului Sănătății și Familiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Turismului, Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei, Consiliului Județean Constanta, Consiliului Județean Tulcea, precum și din reprezentanți ai Comandamentului Protecției Civile, Direcției Vamilor Constanta, Administrației Naționale "Apele Române", Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" - I.N.C.D.M. Constanta, Institutului de Cercetări în Transporturi, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - I.N.C.D.D.D. Tulcea, Companiei Naționale "Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor" - S.A., Societății Comerciale "Oil Terminal" - S.A. Constanta, Societății Naționale "Petrom" - S.A., sucursala "Petromar", Centrului de Perfecționare a Personalului din Marina Civilă și Calificare Personal pentru Exploatare Portuara Constanta, santierelor navale din Constanta, Midia și Mangalia, precum și ai altor unități cu competența în domeniu.

Comitetul Consultativ pentru Depoluare Marina oferă unităților nominalizate în prezentul Plan consultanța la solicitarea C.O.D.M.

În cazul primirii de către punctele naționale operationale de contact a unui raport sau sesizări privind un incident de poluare, prin sistemul informațional și de comunicații, se vor anunta imediat și celelalte structuri care sunt prevăzute în Plan.

Informațiile primite conform alin. (1) sunt verificate, potrivit competentelor legale, de către ANR și/sau AN Apele Române - DADL, în calitate de organisme constatatoare ale poluarii.

În cazul în care incidentul de poluare cu hidrocarburi este apreciat ca o poluare minora sau medie, organismul constatator prevăzut la alin. (2) atenționeaza de urgenta poluatorul, precum și pe comandantii navelor, conducătorii unităților de foraj marin, ai operatorilor portuari și ai instalațiilor de manipulare a hidrocarburilor, cele mai apropiate, prin conducătorii instituțiilor respective, în vederea activarii planurilor de urgenta proprii. De asemenea, organismul constatator al poluarii propune coordonatorului general sau, în lipsa acestuia, înlocuitorului sau legal, în funcție de gravitatea și originea accidentului, aplicarea parțială sau totală a Planului.

În cazul în care incidentul de poluare cu hidrocarburi este apreciat ca o poluare marina majoră sau medie pe cale sa devină majoră, organismul constatator propune coordonatorului general convocarea Secretariatului tehnic al C.O.D.M. prevăzut la art. 7 alin. (4).

Organismul constatator își completează informațiile prin deplasare la locul incidentului, în cazul în care condițiile hidrometeorologice permit acest lucru.

Dacă este necesară aplicarea Planului, coordonatorul general dispune convocarea la sediul IPCJ de către Secretariatul tehnic a reprezentanților instituțiilor care formează C.O.D.M.

În cadrul intalnirii cu reprezentanții instituțiilor din C.O.D.M., care este prezidata de coordonatorul general sau de locțiitorul acestuia, se analizează toate informațiile disponibile, se propun și se dezbat acțiunile ce urmează a fi întreprinse. Se va acordă prioritate măsurilor care asigura limitarea poluarii, protejarea zonelor sensibile și recuperarea hidrocarburilor în larg.

Toate unitățile reprezentate în cadrul C.O.D.M. vor asigura participarea personalului la acțiunile stabilite de coordonatorul general. Pentru perioada în care personalul participa efectiv la intervenția pentru depoluare, acesta va fi salarizat ca pentru lucru în condiții grele și/sau periculoase, conform prevederilor legale.

Decontarea cheltuielilor de intervenție din etapa de pregătire se asigura din fondurile alocate de la bugetul de stat Ministerului Apelor și Protecției Mediului, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și Ministerului de Interne până la preluarea efectivă a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecție civilă de către Ministerul Administrației Publice.

Recuperarea cheltuielilor ocazionate de acțiunile de răspuns și a celor pentru acoperirea prejudiciilor aduse factorilor de mediu se va face de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului pentru marea teritorială și de către Ministerul Finanțelor Publice pentru zona economică exclusiva.

Consiliul Județean Constanta va încheia contracte-cadru cu furnizorii de materiale, echipamente și servicii, pe care le decide C.O.D.M.

Decizia încheierii intervenției se ia de către coordonatorul general, dacă:

a) nivelul curatarii a fost realizat;

b) operațiunea devine ineficienta;

c) a fost eliminat riscul producerii poluarii.

Coordonatorul general va considera ca nivelul curatarii a fost realizat, dacă:

a) fiecare zona a fost curatata, incadrandu-se în parametrii standardizati;

b) echipamentul a fost returnat la magazii pentru curatare, întreținere și conservare;

c) locurile de depozitare temporară au fost eliberate și reamenajate.

C.O.D.M. întocmește un raport detaliat care va fi înaintat în original, la finalizarea intervenției, Ministerului Apelor și Protecției Mediului, comunicându-se totodată câte un exemplar al acestui raport și celorlalte instituții care au asigurat mijloace și forte de intervenție, spre a fi folosit pentru recuperarea cheltuielilor, compensarea pagubelor și revizuirea Planului.