Decizia nr. 192/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid-Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „fără citarea părților, prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 4.064/222/2019/a1 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.309D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.600D/2020, având ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , excepție ridicată de Vasile D. Gaftoniuc în Dosarul nr. 5.390/193/2020/a1 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.600D/2020 la Dosarul nr. 1.309D/2020, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin

Decizia nr. 276 din 22 aprilie 2021 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.

Prin Decizia civilă nr. 27 din 23 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.064/222/2019/a1, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „fără citarea părților, prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Liliana Teodoriu cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Dorohoi prin care i-a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „fără citarea părților, prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 .

8.

Prin Încheierea finală din Camera de consiliu din 23 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.390/193/2020/a1, Judecătoria Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile D. Gaftoniuc într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

9.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia apreciază că dispozițiile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

sunt neconstituționale, întrucât nu există cale de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, aceasta fiind judecată în camera de consiliu, fără citarea părților, cu încălcarea principiului oralității și al contradictorialității.

10.

Tribunalul Botoșani - Secția I civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.309D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin

Decizia nr. 1.561 din 6 decembrie 2011

sau

Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014 .

11.

Judecătoria Botoșani - Secția civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.600D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin

Decizia nr. 1.561 din 6 decembrie 2011 . Sub aspectul criticii referitoare la inexistența unei căi de atac împotriva încheierii de reexaminare, instanța reține că tocmai această reexaminare reprezintă o cale de atac. Or, o hotărâre a instanței nu poate fi atacată la nesfârșit, întrucât o asemenea soluție ar veni în contradicție cu principiul securității raporturilor juridice.

12.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din criticile formulate, îl constituie, în concret, sintagma „fără citarea părților, prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dispoziții potrivit cărora: „Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile

art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă

rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile

art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.“

16.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale

art. 21

privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale

art. 44 alin. (1)

care consacră dreptul de proprietate privată și ale

art. 129

privind folosirea căilor de atac, precum și prevederilor

art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că soluția legislativă criticată cuprinsă în

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

a mai format obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu,

Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014,

Decizia nr. 318 din 10 mai 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 18 septembrie 2018,

Decizia nr. 628 din 9 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 4 martie 2019,

Decizia nr. 867 din 18 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 483 din 13 iunie 2019,

Decizia nr. 276 din 22 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.203 din 20 decembrie 2021, sau

Decizia nr. 552 din 14 septembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 24 iunie 2022, decizii prin care Curtea a statuat în sensul conformității acestei reglementări cu Legea fundamentală.

18.

Astfel, prin

Decizia nr. 552 din 14 septembrie 2021 , precitată, paragrafele 19 și 20, făcând trimitere la jurisprudența sa, exemplu fiind

Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iunie 2019, Curtea a reținut că

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

reprezintă o normă procedurală ce reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, așadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanța de judecată, deoarece în discuție este o chestiune prealabilă, a cărei soluționare este guvernată de principiul celerității, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralității și contradictorialității, a obligativității citării părților, precum și a posibilității exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare.

19.

Curtea a mai observat că rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - și mijloacele procedurale utilizate. Acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiție.

20.

De asemenea, prin

Decizia nr. 276 din 22 aprilie 2021 , precitată, paragrafele 12-14, Curtea a reținut că o cerere de reexaminare reprezintă o cerere prejudicială, judecată potrivit unei proceduri necontencioase specifice, ce are ca obiect verificarea legalității taxei de judiciare timbru, respectiv o nouă analiză a modului în care aceasta a fost stabilită. Curtea a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție. Acest drept poate fi supus unor condiționări de fond și de formă, iar existența uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituție și nici de vreun tratat internațional la care România este parte (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017, paragraful 21). Atunci când a reglementat soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, scopul legiuitorului a fost respectarea principiului celerității, care ar fi grav afectat prin acordarea dreptului de a exercita o cale de atac împotriva încheierii de soluționare a respectivei cereri, dat fiind că formularea acesteia suspendă procedura în fața instanței, așa cum rezultă din ultima teză a

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

(a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017 , precitată, paragraful 22).

21.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

22.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 4.064/222/2019/a1 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și de Vasile D. Gaftoniuc în Dosarul nr. 5.390/193/2020/a1 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă și constată că sintagma „fără citarea părților, prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru este constituțională în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și Judecătoriei Botoșani - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.