Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 500/2017

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

prezumat în vigoare

Data actului
4 iulie 2017
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 774 din 29 septembrie 2017
Citat de
2 acte
Citează
10 acte
Structură
0 articole · 12.037 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 80/2013 26 iunie 2013 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Inforomtur - S.R.L., cu sediul în comuna Ciuperceni, sat Vârtopu, județul Gorj, în Dosarul nr. 19.901/318/2012*/a2 al Tribunalului Gorj - Secția I civilă și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 957D/2016.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul a depus concluzii scrise în susținerea criticilor de neconstituționalitate formulate și solicită admiterea excepției, iar partea Mioara Glaje Halastiuc a depus note scrise în cuprinsul cărora detaliază elemente ale situației de fapt.

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Încheierea din 10 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 19.901/318/2012*/a2, Tribunalul Gorj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Societatea Inforomtur - S.R.L., cu sediul în comuna Ciuperceni, sat Vârtopu, județul Gorj, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare formulată împotriva unei încheieri prin care a fost admisă în parte cererea de ajutor public judiciar, sub forma eșalonării plății taxei judiciare de timbru.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece creează o discriminare între persoanele fizice și persoanele juridice. De asemenea, se susține faptul că persoanele juridice aflate în imposibilitatea de a plăti taxa judiciară de timbru nu pot avea parte de o instanță imparțială, așa cum prevede dreptul la un proces echitabil.

7.

Tribunalul Gorj - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia persoanele juridice nu pot beneficia de scutirea de plata taxei de timbru, precum persoanele fizice, ci de alte facilități legale, ce constau în reducerea cuantumului taxei de timbru, eșalonarea sau amânarea plății acesteia. De asemenea, instanța apreciază că dispozițiile a rt. 42 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului 80/2013

nu contravin principiului constituțional al egalității în drepturi, întrucât această diferență de situație juridică a celor două categorii de persoane (fizice și juridice) justifică în mod obiectiv și rezonabil tratamentul juridic neomogen la care se referă autoarea excepției, principiul egalității în fața legii presupunând instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, consideră că nu se poate spune că, prin prevederile criticate, se nesocotește principiul accesului liber la justiție, acesta implicând accesul efectiv la structurile justiției și la mijloacele procedurale de înfăptuire a acesteia, precum și exercițiul drepturilor procesuale instituite de lege. Pe de altă parte, această măsură legislativă reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind conformă cu normele

Legii fundamentale , întrucât, chiar dacă au calitatea de părți în cadrul unui litigiu, persoanele juridice și cele fizice nu se pot compara sub aspectul situației juridice în care se află.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 42 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins:

Instanța acordă persoanelor juridice, la cerere, facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești, în următoarele situații: [...]

b)

plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condițiile legii, indisponibilizate.

13.

În opinia autoarei excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în

art. 16

referitor la egalitatea în drepturi și

art. 21

privind accesul liber la justiție.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici, în esență, similare, respingând excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens, sunt

Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, și

Decizia nr. 671 din 17 noiembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 10 februarie 2017.

15.

Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că „numai persoanele fizice pot beneficia de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 193/2008 , acest act normativ vizând exclusiv persoanele fizice, nu și persoanele juridice. Dispozițiile

art. 42 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

(ca și în vechea reglementare cuprinsă la

art. 21 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, în prezent abrogată), prevăd că, în cazul persoanelor juridice, instanța poate acorda, la cerere, facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești, în condițiile expres și limitativ prevăzute de lege, iar în mod excepțional, instanța poate acorda persoanelor juridice reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru în alte cazuri în care apreciază, față de datele referitoare la situația economico- financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru la valoarea datorată ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. Așa fiind, persoanele juridice nu pot beneficia de scutirea de plata taxei de timbru, precum persoanele fizice, ci de alte facilități legale, ce constau în reducerea cuantumului taxei de timbru, eșalonarea sau amânarea plății acesteia. Această măsură legislativă reprezintă, însă, opțiunea legiuitorului, fiind conformă cu dispozițiile

Legii fundamentale .“

16.

De asemenea, în materia taxelor judiciare de timbru, Curtea a reținut că „accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor“. A se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 109 din 6 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014, și

Decizia nr. 81 din 28 februarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017.

17.

Totodată, prin

Decizia nr. 9 din 17 ianuarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 25 aprilie 2017, Curtea a constatat că „legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului lor, este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor

art. 16 alin. (1)

și

(2) din Constituție .“

18.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Inforomtur - S.R.L., cu sediul în comuna Ciuperceni, sat Vârtopu, județul Gorj, în Dosarul nr. 19.901/318/2012*/a2 al Tribunalului Gorj - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 42 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.