Decizia nr. 287/2016

Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Marieta Safta
- prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 și
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul România Mare - Filiala Timiș, prin președinte Trif Grigore, în Dosarul nr. 3.453/30/2016 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 620 D/2016.
2. La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 674 D/2016 și nr. 675 D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2) și
art. 51 din Legea nr. 115/2015 , ridicată de Partidul România Mare - Filiala Bihor în dosarele nr. 6.339/271/2016 și nr. 6.340/271/2016 ale Judecătoriei Oradea - Secția civilă.
4. La apelul nominal lipsesc autorii excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în aceste dosare, președintele pune în discuție, din oficiu, problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor.
6. Având cuvântul cu privire la excepția de neconstituționalitate, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
7. Prin Sentința civilă nr. 1.052/PI din 29 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.453/30/2016, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 și
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul România Mare - Filiala Timiș prin președinte Trif Grigore.
8. Prin Sentința civilă nr. 3.467 din 29 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.339/271/2016, și prin Sentința civilă nr. 3.461 din 29 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.340/271/2016, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2) și
art. 51 din Legea nr. 115/2015 , excepție ridicată de Partidul România Mare - Filiala Bihor.
9. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cauze având ca obiect contestații împotriva hotărârilor prin care s-au respins listele de candidați la funcția de consilier local, respectiv candidatura de primar al municipiului Oradea, pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, faptul că
art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015
este nepredictibil, lăsând marja de a legifera unui organ ce nu are asemenea atribuții ce aparțin doar Parlamentului. Referitor la obligația prezentării unei liste de semnături, se arată că încalcă dreptul de a fi ales, întrucât niciun partid nu îi poate obliga anterior pe simpatizanți sau alegători să îi susțină și, chiar dacă i-ar susține, s-ar putea să nu îi mai voteze. Ca urmare, normele criticate sunt profund nelegale și imorale, dar și neconstituționale, reprezentând o ingerință în dreptul de a fi ales. Pe de altă parte, pragul stabilit de legiuitor nu este un indicator real, el fiind stabilit cu majoritate largă parlamentară pentru a îngrădi venirea partidelor mici la conducere. Aceste praguri nu garantează egalitatea de șanse, ci discriminează în raport cu art. 16 alin. (3) din Constituție. Cât privește
art. 51 din Legea nr. 115/2015 , se arată că acesta face să cadă în derizoriu cerința listei de susținători, aceștia putând semna pentru toate partidele, după interese materiale, încălcându-se nu doar principiile moralității ce trebuie să guverneze o clasă politică, dar și principiul dreptului de a fi ales, prin fixarea unui prag care poate fi depășit doar de către partidele mari.
11. Tribunalul Timiș - Secția I civilă și Judecătoria Oradea - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Legiuitorul are prerogativa de a reglementa condițiile în care se poate exercita, în concret, dreptul de a fi ales, semnificația acestui drept nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile administrației publice locale, indiferent de îndeplinirea condițiilor legale. Dispozițiile criticate nu afectează în niciun fel dreptul cetățenilor de a alege și a fi aleși în funcții publice, iar acestea se aplică tuturor candidaților, nefiind discriminări în acest sens.
12. În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
13. Guvernul a transmis, cu Adresa nr. 5/2.873/2016, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.042 din 11 mai 2016, punctul său de vedere în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, având în vedere anvergura acțiunilor pe care un partid politic este capabil să le desfășoare, în condițiile în care, potrivit
art. 2 din Legea nr. 14/2003 , prin activitatea lor partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Cu referire la dispozițiile
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie ( deciziile nr. 61/2010
și nr. 419/2009), apreciind că cele statuate în aceste cauze își mențin valabilitatea. Arată și că, recent, prin
Decizia nr. 246/2016 *), nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2016.
──────────
14. Avocatul Poporului a transmis, cu adresele nr. 3.994 din 10 mai 2016, nr. 8.867 din 10 mai 2016 și nr. 8.868 din 10 mai 2016, înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 3.994 din 10 mai 2016, nr. 4.012 din 10 mai 2016 și nr. 4.013 din 10 mai 2016, punctul său de vedere prin care apreciază că susținerile referitoare la dispozițiile
art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015
nu ridică o problemă de constituționalitate, întrucât niciun text constituțional nu obligă la publicarea hotărârilor Biroului Electoral Central în Monitorul Oficial al României, această obligație fiind reglementată expres prin Legea fundamentală numai în privința legilor, decretelor emise de Președintele României, a hotărârilor și ordonanțelor adoptate de Guvern, precum și deciziilor Curții Constituționale. Cât privește dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , apreciază că "instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minim 1%, ușor de atins în practică, și care nu este de natură să lipsească de conținut dreptul de vot și de a fi ales". Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și Recomandările Comisiei de la Veneția, cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală. Cât privește
art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 , apreciază că "sistemul electoral astfel reglementat prevede modalități specifice și concrete de natură să asigure reprezentativitatea organelor constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, și anume principiul reprezentării proporționale și regula pragului electoral". Dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție "au lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a alege și reglementa un anumit tip de scrutin și de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție." Astfel, "opțiunea pentru un anume tip de scrutin pentru alegerile locale, precum și modalitățile concrete de organizare și desfășurare a scrutinului aparțin legiuitorului", soluție care rezultă și din prevederile art. 121 alin. (1) și art. 122 alin. (2) din Constituție, în același sens fiind și prevederile art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Mai arată că prin
Decizia nr. 246 din 4 mai 2016 *), nepublicată la data prezentului punct de vedere, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 .
15. Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 și
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015.
18. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 39 alin. (4): "În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică.";
- Art. 49 alin. (2): "Pentru fiecare candidat la funcția de primar și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.";
- Art. 50 alin. (2): "Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul orașelor și de 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București.";
- Art. 51: "(1) Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează, numele și prenumele susținătorului, cetățenia, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. În cazul cetățenilor Uniunii Europene, la rubrica «Denumirea, seria și numărul actului de identitate» se înscriu denumirea, seria și numărul documentului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susținătorilor.
(2) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.
(3) Susținătorii pot fi numai cetățeni români sau cetățeni ai Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul ori reședința în circumscripția electorală în cauză. Un susținător poate sprijini mai mulți candidați la funcția de consilier local, consilier județean și primar.
(4) Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere.
(5) Lista de susținători se depune într-un exemplar original și o copie, la biroul electoral al circumscripției electorale unde se depun propunerile de candidați.";
- Art. 101 alin. (2): "Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate."
19. În susținerea excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 36 - Dreptul de vot și art. 37 - Dreptul de a fi ales.
20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată mai întâi că aceasta a fost ridicată în cauze având ca obiect contestații formulate împotriva hotărârilor de respingere a listelor de candidați/candidatului la funcția de consilier județean/local/primar, propuse de un partid politic, și anume Partidul România Mare - Filiala Timiș și Partidul România Mare - Filiala Bihor. Este vorba, așadar, despre contestații formulate în etapa procesului electoral corespunzătoare depunerii candidaturilor, care cunoaște o reglementare expresă prin dispozițiile
art. 54 din Legea nr. 115/2015
și privește candidaturi propuse de partide politice, iar nu de independenți. Excepția de neconstituționalitate are însă ca obiect și prevederile din
Legea nr. 115/2015
cuprinse în art. 50 alin. (2) referitoare la candidații independenți, ipoteză care nu se regăsește în respectivele cauze. De asemenea, are ca obiect și dispozițiile cuprinse în art. 101 alin. (2), referitoare la tururile de scrutin pentru alegerea în funcția de primar, aplicabile în altă etapă a procesului electoral, respectiv a desfășurării alegerilor, etapă a cărei existență este condiționată de îndeplinirea condițiilor și parcurgerea, în consecință, a celor premergătoare, inclusiv depunerea/acceptarea candidaturilor, fiindu-i aplicabile, în mod corespunzător, alte dispoziții legale în privința procedurii de formulare și soluționare a contestațiilor.
21. Or, potrivit
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".
22. Pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit două criterii/condiții pentru stabilirea/existența legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , condiții care trebuie întrunite cumulativ: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea
Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea și
Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014;
Decizia nr. 189 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 15 iunie 2015;
Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015;
Decizia nr. 397 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 7 iulie 2015).
23. Dispozițiile art. 50 alin. (2) și ale
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
nu sunt nici aplicabile în cauza dedusă judecății și nici necesare pentru restabilirea stării de legalitate în această cauză (eventuala înregistrare a candidaturii). Astfel fiind, excepția de neconstituționalitate cât privește aceste prevederi este inadmisibilă, întrucât nu are legătură cu cauza în care a fost ridicată, etapă guvernată de reguli procedurale exprese și imperative referitoare la subiecții care pot formula contestație, obiectul contestației și autoritățile competente a o soluționa. A accepta ideea că, în acest cadru, poate fi contestată însăși procedura de desfășurare a alegerilor (subsecventă acceptării candidaturilor), precum și normele aplicabile altei categorii de candidați înseamnă, în realitate, a eluda ansamblul reglementărilor care guvernează procedura electorală, reglementări care conferă calitate procesuală în formularea contestațiilor în mod distinct și etapizat, în mod corespunzător "actorilor" electorali/autorităților/ structurilor implicate în fiecare etapă. În acest fel, orice contestație, indiferent de obiect, poate deveni un cadru "flexibil", în care să se invoce, în orice moment al alegerilor și indiferent de calitatea celui care o formulează, neconstituționalitatea oricăreia dintre prevederile
Legii nr. 115/2015 . În plus, văzând și dezvoltările jurisprudențiale mai sus referite, a socoti admisibil a se proceda astfel înseamnă a ignora condiția "interesului procesual al invocării excepției de neconstituționalitate" în cazul unor persoane care, în speță, nu îndeplinesc condițiile pentru înregistrarea candidaturii la alegerile locale, deci nu îndeplinesc condiția de a participa la etapa alegerilor, de natură a le conferi calitatea de a contesta modul de organizare și desfășurare a acestora.
24. Pentru aceste motive, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) și
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
25. În ceea ce privește dispozițiile
art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 , se susține că sunt nepredictibile și încalcă supremația Parlamentului în materie de legiferare. Asemenea critici nu pot fi reținute. Textul criticat trimite expres la "atribuțiile ce revin" Biroului Electoral Central, atribuții care sunt stabilite de asemenea expres în cuprinsul
art. 39 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 , după cum urmează: "(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:
a) adoptă, în termen de 3 zile de la data constituirii, regulamentul privind organizarea și funcționarea birourilor electorale;
b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii și a semnelor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităților administrației publice locale, și comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripție, imediat după constituirea acestora;
c) urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul țării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;
d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la modul de constituire, componența și activitatea birourilor electorale de circumscripție județeană și a municipiului București;
e) primește și soluționează orice contestație cu privire la organizarea și desfășurarea alegerii autorităților administrației publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competența birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești;
f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și comunică Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;
g) primește procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București, împreună cu procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București; totalizează rezultatele la nivel național, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și pe candidați independenți, separat pentru consiliile locale, consiliile județene, primari, și asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în presă;
h) soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;
i) îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt stabilite prin lege;
j) asigură informarea periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot."
Prin urmare, legea circumscrie în mod clar competența Biroului Electoral Central, în concordanță cu cerințele principiului legalității stabilite de art. 1 alin. (5) din Constituție, astfel cum a fost interpretat în jurisprudența Curții Constituționale. Contrar susținerilor autorilor sesizării, niciuna dintre aceste atribuții stabilite de lege nu privește legiferarea, ca activitate a Parlamentului.
26. Cât privește
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , se susține că încalcă dreptul de a fi ales, prin faptul că obligă la prezentarea unei liste de semnături. De asemenea, pragul stabilit de legiuitor nu este un indicator real și nu garantează egalitatea de șanse, ci discriminează în raport cu art. 16 alin. (3) din Constituție. Se invocă, de asemenea, încălcarea dispozițiilor referitoare la suveranitatea națională.
27. Cu privire la aceste critici, Curtea reține că, într-o jurisprudență constantă, a statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum" (a se vedea
Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, la care trimit, deopotrivă,
Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, și
Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012).
28. În ceea ce privește alegerile, art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție.
29. Condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în aceleași legi electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea
Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010).
30. Ca urmare, dispozițiile art. 37, invocate în motivarea criticilor de necontituționalitate, alături de cele ale art. 16 alin. (3) și art. 40 din Constituție, stabilesc doar condițiile de principiu, de fond și de formă, pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, iar
Legea nr. 115/2015
le dezvoltă, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale. În acest cadru, dispozițiile criticate consacră o condiție de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales, și anume aceea de a prezenta o listă de susținători la depunerea candidaturii. Instituirea unei astfel de condiții este, de principiu, în acord cu normele constituționale cuprinse în art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales, constituind o măsură necesară și adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toți competitorii electorali și pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive. Având în vedere eliminarea condiției de reprezentativitate la înființarea unui partid politic, respectiv instituirea, prin
art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, a regulii unui număr de "cel puțin 3 membri fondatori" pentru înființarea unui partid politic, nu mai subzistă niciun temei pentru reglementarea unei diferențe de tratament juridic între candidații partidelor politice și cei independenți. Astfel fiind, contrar susținerilor autorilor excepției, nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi.
31. Cât privește proporționalitatea acestei măsuri, Curtea constată că sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele care fundamentează jurisprudența sa în care a analizat constituționalitatea aceleiași condiții legale impuse candidaților independenți, în care a reținut că o astfel de soluție legislativă impune "o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale" (cu referire la alegerile locale -
Decizia nr. 522 din 8 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 15 mai 2008; ad similis, cu referire la alte categorii de alegeri,
Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010,
Decizia nr. 782 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 406 din 15 iunie 2009,
Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, și
Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți la alegeri: candidații independenți, pe de o parte, și cei propuși pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiției legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor eligibile care într-adevăr beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului, astfel încât să existe șanse reale de reprezentare a acestora în forul legislativ. Deși o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituției, decât o persoană ce întrunește condițiile constituționale de eligibilitate, alegerile pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, așa încât cerința ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă constituie o condiție legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituțional de a fi ales ( Decizia nr. 782 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009).
32. Dispozițiile criticate se corelează și cu recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei dea 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002). Liniile directoare statuează în acest sens la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i și ii, următoarele: "i. Prezentarea candidaților individuali sau a listelor de candidați pot fi condiționate de obținerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripției respective." Această recomandare este dezvoltată în Raportul explicativ, pct. 8, după cum urmează: "Obligația de a colecta un anumit număr de semnături pentru prezentarea unei candidaturi nu este, în principiu, incompatibilă cu principiul sufragiului universal. În practică, toate partidele politice, cu excepția unor formațiuni politice fantome, par a nu se confrunta cu nicio dificultate în colectarea numărului necesar de semnături, atunci când normele care reglementează colectarea semnăturilor nu sunt utilizate pentru a împiedica unii candidați de a se prezenta. Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depășească pragul de 1% din alegători." Curtea observă că textul citat distinge între partide care pot dovedi un potențial de reprezentativitate și partide care nu pot face acest lucru (formațiuni politice fantome), ceea ce conduce la concluzia că, și în viziunea Codului bunelor practici în materie electorală, simpla înregistrare a unui partid politic nu reprezintă singurul criteriu pentru a califica o formă de asociere ca atare. Trebuie ca partidul politic astfel constituit să probeze o activitate circumscrisă rolului partidelor politice într-un stat de drept.
33. Aceleași considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în privința
art. 51 din Legea nr. 115/2015 , cu privire la care se susține că încalcă dreptul de a fi ales, fără a fi formulate critici de neconstituționalitate distincte. Susținerile vizând "moralitatea clasei politice", precum și suspiciunile referitoare la motivele care ar determina semnarea mai multor liste de candidați nu intră în sfera controlului de constituționalitate. În cadrul atribuției de control al legilor și ordonanțelor, Curtea Constituțională se pronunță asupra compatibilității reglementărilor criticate cu dispozițiile constituționale, iar nu asupra unor considerații de ordin moral sau politic referitoare la procesul electoral.
34. Astfel fiind, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2) și
art. 51 din Legea nr. 115/2015 .
35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul România Mare - Filiala Timiș, prin președinte Trif Grigore, în Dosarul nr. 3.453/30/2016 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă și de Partidul România Mare - Filiala Bihor în dosarele nr. 6.339/271/2016 și nr. 6.340/271/2016 ale Judecătoriei Oradea - Secția civilă și constată că prevederile art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2) și
art. 51 din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , excepție ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale aceleiași instanțe, precum și ale
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , excepție ridicată de Partidul România Mare - Filiala Timiș, prin președinte Trif Grigore, în Dosarul nr. 3.453/30/2016 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția I civilă, precum și Judecătoriei Oradea - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2016.

──────────
*)
Decizia Curții Constituționale nr. 246 din 4 mai 2016