Decizia nr. 424/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Consultant Insolvență SPRL și YNA Consulting SPRL, ambele cu sediul în Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, în Dosarul nr. 1.563/101/2014/A1 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.669D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 10 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, și în prezența reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, avocat Mihai Dogaru, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când, reținând solicitarea avocatului de amânare a pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise, Curtea, în temeiul prevederilor

art. 14 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, coroborate cu cele ale art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 2 iunie 2016. La aceea dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, potrivit

art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , Curtea a amânat pronunțarea pentru 16 iunie 2016, dată la care a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin

Decizia nr. 260 din 9 noiembrie 2015 , pronunțată în Dosarul nr. 1.563/101/2014/A1, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Consultant Insolvență SPRL și YNA Consulting SPRL, ambele cu sediul în Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, cu ocazia judecării recursului declarat împotriva Încheierii din 19 octombrie 2015, pronunțată de judecătorul-sindic de la Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.563/101/2014, încheiere prin care s-a respins inițial, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece "dă posibilitatea ca judecătorul-sindic să ia măsura obligării practicianului în insolvență la despăgubiri, chiar fără citare, lipsindu-l astfel de posibilitatea de a se apăra". În acest context invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 726 din 7 mai 2009 , prin care s-a statuat, cu valoare de principiu, că în procedura insolvenței administratorul judiciar, respectiv lichidatorul are o poziție deosebită față de părți și ceilalți participanți la procedură. Prin urmare, apreciază că "este nejustificat ca împotriva încheierii de aplicare a sancțiunii și de obligare la plata de despăgubiri, administratorul judiciar sau lichidatorul să poată face doar cerere de reexaminare".

5. Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă apreciază că "măsura de obligare a administratorului judiciar/lichidatorului desemnat în procedura insolvenței la despăgubiri nu poate avea loc într-o procedură sumară ca cea referitoare la amendarea practicianului în insolvență, fiind necesară administrarea de probe și verificarea condițiilor antrenării răspunderii sale civile delictuale, practicianul având în acest proces calitatea de parte, de justițiabil, și nu de participant la procedură, soluția unui astfel de litigiu fiind de natură să producă pentru administratorul judiciar/lichidator importante consecințe, atât sub aspect patrimonial, cât și profesional, astfel încât se impune asigurarea dreptului la un proces echitabil".

6. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7. Guvernul, în punctul de vedere exprimat, opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 . Astfel, apreciază ca fiind neîntemeiate criticile formulate de autorii excepției de neconstituționalitate, întrucât prevederile

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006

sunt norme de procedură prin care se stabilește că în situația amenzilor/despăgubirilor aplicate administratorului judiciar de către judecătorul-sindic, în cadrul procedurii insolvenței, se aplică dispozițiile art. 108^4 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă (în noua reglementare art. 190 și

art. 191 din Legea nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă). Arată astfel că procedura insolvenței este o procedură specială care se caracterizează prin celeritate, iar în cuprinsul

Legii nr. 85/2006

sunt stabilite norme procedurale specifice acestei proceduri. În anumite situații legiuitorul nu a prevăzut norme derogatorii de la dreptul comun, ci a făcut trimitere la acestea, așa cum, de altfel, în speța de față, trimiterea este la dispoziții din Codul de procedură civilă ce reglementează amenzile și despăgubirile la care pot fi obligate părțile în cadrul unui proces civil, la competența judecătorului cauzei și calea de atac împotriva hotărârilor acestuia.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, potrivit cărora "În cazul amenzilor și al despăgubirii prevăzute la alin. (1), (3) și, respectiv, la alin. (4), urmează a se aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 108^4 și 108^5 din Codul de procedură civilă."

11. Curtea constată că

Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței a fost abrogată expres prin

art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, interpretând sintagma "în vigoare" din cuprinsul

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, prevederile

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței își produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei potrivit

art. 343 din Legea nr. 85/2014 , în conformitate cu care "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", așa încât, în aceste condiții, Curtea urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederilor legale care fac obiectul excepției de neconstituționalitate.

12. Curtea observă totodată că în noua lege a insolvenței, respectiv

Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, reglementarea legală criticată în prezenta cauză se regăsește, în mod similar, în cuprinsul art. 60 din actul normativ menționat.

13. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție coroborat cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil, precum și art. 124 alin. (2) potrivit căruia "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți".

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 22 din Legea nr. 85/2006 , în ansamblu, prevăd măsurile și sancțiunile pe care judecătorul-sindic le poate aplica administratorului judiciar în cazul în care acesta nu își îndeplinește sau își îndeplinește defectuos ori cu întârziere sarcinile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic. Potrivit acestei reglementări, judecătorul-sindic va sancționa administratorul judiciar cu amendă judiciară de la 1.000 lei la 5.000 lei în cazul în care acesta, din culpă sau cu rea-credință, nu își îndeplinește ori îndeplinește cu întârziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic. Dacă prin această faptă administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecătorul-sindic va putea, la cererea oricărei părți interesate, să îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.

15. În cazul amenzilor și al despăgubirii mai sus menționate, legiuitorul a statuat că se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 108^4 și 108^5 din Codul de procedură civilă, în sensul că cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia, cerere care se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu.

16. Curtea reține că, potrivit art. 108^5 din Codul de procedură civilă, la care fac trimitere dispozițiile criticate din

Legea nr. 85/2006 , cererea se soluționa prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea. În acest context, Curtea observă faptul că, prin

Legea nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, legiuitorul a conferit o mai mare claritate normei procedurale menționate și a prevăzut, în cuprinsul alin. (3) al art. 191, că "În toate cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea", oferind astfel garanții suplimentare privind imparțialitatea completului de judecată care soluționează această cerere.

17. Referitor la criticile formulate în cauza de față, Curtea a reținut, în jurisprudența sa în materie, că specificul procedurii insolvenței a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situații deosebite. Or, astfel cum rezultă din prevederile

art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 , acestea instituie posibilitatea judecătorului-sindic de a lua măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu își îndeplinește atribuțiile, sens în care, potrivit

art. 22 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 , acesta din urmă poate fi sancționat cu amendă judiciară dacă, din culpă sau rea-credință, nu își îndeplinește ori îndeplinește cu întârziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic.

18. Curtea a subliniat, de asemenea, că procedura insolvenței este o procedură specială, caracterizată de celeritate și care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în același timp, valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor creditorilor (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 1.509 din 18 noiembrie 2010

sau

Decizia nr. 294 din 22 mai 2014 ). Astfel, cu privire la critica autorilor excepției de neconstituționalitate potrivit căreia este nejustificat ca împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii să se poată formula doar cerere de reexaminare, cu consecința încălcării dispozițiilor art. 21 din Constituție și a celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu prin

Decizia nr. 848 din 23 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 5 septembrie 2011, statuând că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Cu acel prilej, Curtea a reținut că instanța nu soluționează fondul litigiului, iar cererea de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă, și se soluționează prin încheiere irevocabilă. În această situație, există "doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a ușura situația persoanei obligate la plata acesteia, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe această cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeași instanță care a pronunțat hotărârea judecă și cererea de reexaminare nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond".

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Consultant Insolvență SPRL și YNA Consulting SPRL, ambele cu sediul în Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, în Dosarul nr. 1.563/101/2014/A1 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și constată că prevederile

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2016.