Decizia nr. 11/2003

Plenul Consiliului Concurentei,

în cadrul ședinței de deliberare din data de 17 ianuarie 2003, fiind îndeplinite condițiile de procedura, precum și condiția de cvorum, respectiv minimum 7 membri,

în baza:

1.

Decretului nr. 1.075 din 21 decembrie 2001

privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;

2.

Legii concurentei nr. 21/1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996;

3. Regulamentului de organizare, funcționare și procedura al Consiliului Concurentei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 bis, din 25 martie 1997, cu completările ulterioare;

4. Regulamentului pentru aplicarea prevederilor

art. 5 și 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 , privind practicile anticoncurentiale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 bis din 9 iunie 1997;

5. Instrucțiunilor cu privire la definirea pieței relevante, în scopul stabilirii părții substanțiale de piața, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 bis din 4 aprilie 1997;

6. Plângerii înaintate de Societatea Comercială "Total Distribution Group România" - S.R.L.*1) București (denumita în continuare TDG România), înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. RS-30 din 10 martie 1999, completată cu scrisoarea Societății Comerciale TDG - Filiala București - S.R.L., înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/81 din 24 martie 1999;

7. Investigatiei declansate în baza

Ordinului președintelui Consiliului Concurentei nr. 21 din 26 aprilie 1999 , extinsă în baza

Ordinului președintelui Consiliului Concurentei nr. 100 din 8 noiembrie 1999 ;

8.

Deciziei Plenului Consiliului Concurentei nr. 376 din 28 iulie 2000 ;

9. faptului ca au fost îndeplinite procedura de transmitere a Raportului de investigatie părților implicate, pentru luare la cunoștința și formulare de observații, precum și procedura de citare a părților pentru audierea în Plenul Consiliului Concurentei la data de 11 decembrie 2002. La data de 30 octombrie 2002 a fost programata ședința de audiere a părților implicate în Plenul Consiliului Concurentei, însă datorită neîndeplinirii procedurii de citare, aceasta a fost amânată pentru data de 11 decembrie 2002. La ședința de audiere din data de 30 octombrie 2002 au participat reprezentanții legali ai S.C. TDG România - S.R.L. București, S.C. Voltamar RA - S.R.L. Baia Mare, S.C. Micro Mega Computers - S.R.L. Hunedoara, S.C. Dan Deli Serv Com - S.R.L. Oradea, S.C. Viofemi Com - S.R.L. Suceava, S.C. Meridian CC - S.R.L. Orșova, S.C. Italiana Oli Trading - S.R.L. București, care au luat cunoștința de amânarea ședinței de audiere pentru data de 11 decembrie 2002, motiv pentru care aceste societăți comerciale nu au mai fost citate la sediu. În plus, toți agenții economici implicați au fost citați prin anunțul - Citație -, publicat în cotidienele de larga circulație la nivel național, "Adevărul" și "România Libera", din data de 6 noiembrie 2002, pentru a participa la ședința de audiere din data de 11 decembrie 2002;

10. Raportului de investigatie prezentat Plenului Consiliului Concurentei de către raportor în cadrul ședinței de audiere din 11 decembrie 2002, precum și a celorlalte materiale din dosarul cauzei;

11. observațiilor la Raportul de investigatie transmise Consiliului Concurentei de către TDG România, Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A.*1) (denumita în continuare SNTR), S.C. Viofemi - S.R.L. Suceava, S.C. Dan Deli Serv Com - S.R.L. Oradea, S.C. Mazen Impex - S.R.L. Suceava;

12. declarațiilor făcute în timpul audierii în Plenul Consiliului Concurentei la data de 11 decembrie 2002 de către reprezentanții legali ai părților implicate prezente, precum și observațiilor scrise făcute ulterior de către S.C. Meridian CC - S.R.L. Orșova, S.C. Diogene - S.R.L. Alexandria, S.C. Voltamar RA - S.R.L. Baia Mare, în termen de 7 zile de la data audierilor din data de 11 decembrie 2002,

având în vedere ca:

1. Prin plângerea înregistrată la Consiliul Concurentei sub nr. 30 din 10 martie 1999 TDG România sesizează Consiliului Concurentei faptul ca SNTR, abuzand de poziția sa dominantă deținută pe piața, a reziliat contractele de distribuție exclusiva încheiate cu 5 dintre societățile aparținând grupului TDG România. Astfel, SNTR este acuzata ca "a încălcat prevederile art. 5 și 6 din Legea concurentei prin favorizarea celorlalți distribuitori, împărțirea piețelor de desfacere pe criterii teritoriale, fixarea prețurilor de desfacere și încercarea de limitare a accesului pe piața a unor agenți economici".

2. Prin

Ordinul președintelui Consiliului Concurentei nr. 21 din 26 aprilie 1999

s-a dispus efectuarea unei investigații la SNTR, având ca obiect posibila încălcare de către SNTR a prevederilor

art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea concurentei nr. 21/1996 , prin eliminarea societăților din grupul Total Distribution România de la distribuția tigaretelor produse de fabricile SNTR, ca urmare a sistării livrărilor începând cu data de 25 februarie 1999 și a rezilierii ulterioare a contractelor de distribuție. Acest ordin a fost completat prin

Ordinul președintelui Consiliului Concurentei nr. 100 din 8 noiembrie 1999 , prin care s-au dispus extinderea investigatiei și asupra celorlalte societăți comerciale care au avut calitatea de distribuitor exclusiv al SNTR, precum și extinderea obiectului investigatiei dispuse prin

Ordinul președintelui Consiliului Concurentei nr. 21 din 26 aprilie 1999

și asupra posibilelor încălcări de către SNTR ale altor prevederi ale art. 5 alin. (1), precum și ale prevederilor

art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 .

3. SNTR este o societate pe acțiuni care are ca obiect de activitate cultivarea, fermentarea și prelucrarea tutunului, fabricarea și comercializarea tigaretelor, având următoarea structura de organizare - entități fără personalitate juridică: 8 fabrici de fermentare a tutunului, 4 fabrici care funcționează în sistem integrat (fermentarea tutunului și fabricarea tigaretelor), 2 fabrici producătoare de tigarete, o stațiune de cercetare pentru cultura și industrializarea tutunului și o fabrica de piese de schimb și subansambluri pentru liniile tehnologice aflate în exploatarea SNTR.

SNTR fabrica următoarele mărci de tigarete: București, Record, Golf, RT, Snagov, Coloana, Bega, Amiral, Dacia, Vis, SG, Iași, Timișoara, Carpați, Mărășești, Bucegi, Naționale.

În perioada 1999-2000 SNTR a distribuit produsele sale astfel:

- în anul 1999, în condițiile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 50/1998

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/1999

privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte, producătorul supus investigatiei - SNTR - a ales ca modalitate de comercializare a produselor un sistem de distribuție într-un regim de exclusivitate excesiva, constând în alocarea pentru fiecare distribuitor a distribuției exclusive în câte un județ, respectiv sector al municipiului București. În acest fel piața tigaretelor din România a fost împărțită, pentru tigaretele SNTR, între distribuitorii acesteia.

Prin

Legea nr. 148 din 27 iulie 1999 ,

Ordonanța Guvernului nr. 1/1999

a fost abrogată, iar prevederile anticoncurentiale din

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 50/1998

au fost eliminate;

- în anul 2000 sistemul de distribuție adoptat de SNTR se modifica radical prin faptul ca producătorul nu mai acorda exclusivitate teritorială distribuitorilor săi. La data de 1 aprilie 2000 au fost încheiate contracte de distribuție cu 17 distribuitori, printre care și TDG România. Contractele erau încheiate pe o perioadă de 3 luni, iar, în cazul în care distribuitorul realiza cel puțin cantitatea contractată lunar, distribuitorii primeau un discont de 2%;

- la data de 30 octombrie 2000 au fost încheiate contracte cu 7 distribuitori pe o perioadă de 14 luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2001, TDG România devenind principalul distribuitor al SNTR.

4. TDG România este o societate cu răspundere limitată care are ca obiect principal de activitate comercializarea en gros de produse alimentare și nealimentare și este deținută de către persoana fizica Tiberiu Postelnicu în proporție de 99,96% din capitalul social.

În structura TDG România funcționează (fără personalitate juridică) un număr de 36 de sucursale și 27 de puncte de lucru distincte.

Tot din grupul TDG face parte și un număr de 8 filiale, asupra cărora controlul este deținut de TDG România (99% din capitalul social) și de Tiberiu Postelnicu - persoana fizica (1% din capitalul social). Aceste 8 filiale sunt societăți comerciale cu răspundere limitată, și anume: S.C. Total Distribution Group România - Filiala Galați - S.R.L., S.C. Total Distribution Group România - Filiala Sibiu - S.R.L., S.C. Total Distribution Group România - Filiala Brașov - S.R.L., S.C. Total Distribution Group România - Filiala București - S.R.L., S.C. Total Distribution Group România - Filiala Timișoara - S.R.L., S.C. Total Distribution Group România - Filiala Pitesti - S.R.L., S.C. Total Distribution Group România - Filiala Iași - S.R.L. și S.C. Total Distribution Group România - Filiala Cluj-Napoca - S.R.L.

De asemenea, Tiberiu Postelnicu - persoana fizica - este asociat majoritar în următoarele 12 societăți comerciale: S.C. Total Distribution Group Arges - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Arad - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Bistrita - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Bucovina - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Deva - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Moldavia - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Bihor - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Oltenia - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Salaj - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Satu Mare - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Valcea - S.R.L., S.C. Total Distribution Group Brașov - S.R.L.

Toate aceste entități economice, cu sau fără personalitate juridică, fiind controlate de către TDG România, al cărui asociat majoritar este Tiberiu Postelnicu, și/sau de către Tiberiu Postelnicu - persoana fizica, constituie un grup, în sensul prevederilor

Legii concurentei nr. 21/1996

și ale pct. 3.4 din Instrucțiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurential, prevăzute la

art. 5 și 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 , și în cazurile de concentrare economică*2) . În continuare, acest grup de societăți comerciale va fi denumit grupul TDG.

TDG își desfășoară activitatea la nivelul distribuției, pe piața tigaretelor din România, activând ca distribuitor de bunuri de larg consum, în principal tigarete, pentru:

- tigaretele produse de S.C. Japan Tobacco Internațional - S.R.L. (fosta R.J. Reynolds Tobacco România - S.R.L.) - mărcile Camel, Monte Carlo, More, Salem, Winchester, Winston, Yves Saint Laurent, fiind distribuitor exclusiv pe întreg teritoriul României până în luna octombrie 2002;

- tigaretele produse de SNTR - toate mărcile;

- tigaretele produse de S.C. R.G.S. Industries - S.A. - marca Bran;

- tigaretele produse de S.C. V. Tabac România - S.A. - mărcile Pannonia și Kossuth;

- tigaretele produse de S.C. Romanian Tobacco System - S.A. - marca Winstar.

Alte produse comercializate de TDG sunt cafeaua, chibriturile etc.

5. Piața relevanta

5.1. Piața produsului

Luând în considerare substituibilitatea din punctul de vedere al cererii, cat și al ofertei, piața relevanta a produsului este definită ca fiind piața tigaretelor.

Tigaretele sunt produse similare ca prezentare și au aceeași utilizare finala. Pe de o parte, tigaretele au un mare număr de caracteristici comune care se referă la prezentarea lor (mărimea pachetului, greutatea lor, modul de impachetare, diametrul tigaretelor). Pe de altă parte, ele sunt fabricate și oferite pe piața în sortimente diverse care diferă în funcție de soiul tutunului utilizat sau al amestecului de tutun care da gustul și aroma specifică, de nivelul conținutului de nicotina, elemente care diferentiaza și particularizeaza și mărcile de tigarete comercializate. Mărcile sunt legate de o anumită imagine și nivel de calitate și sunt susținute intens prin acțiuni de promovare, publicitate și reclama*3).

Avându-se în vedere preferintele consumatorilor în contextul prețului tigaretelor în raport cu calitatea, piața relevanta a tigaretelor din România se poate diferentia în 5 segmente, și anume:

- segmentul tigaretelor de lux;

- segmentul tigaretelor superioare;

- segmentul tigaretelor medii;

- segmentul tigaretelor submedii;

- segmentul tigaretelor populare.

5.2. Piața geografică

Ținând cont de dispersia efectivă la nivelul tarii a distribuției tigaretelor produse atât în țara, cat și a celor din import, facilitata de costul relativ mic al manipulării și transportului, piața geografică a tigaretelor este constituită de întregul teritoriu al României.

La nivelul distribuției piața geografică este influentata de modalitatea de distribuție aleasă de fiecare producător.

În cazul unui sistem de distribuție în regim de exclusivitati teritoriale, prin care se aloca fiecărui distribuitor un teritoriu exclusiv de acțiune, piața relevanta se partajeaza la nivelul fiecărui distribuitor exclusiv, în teritoriul pe care activează acesta.

5.3. Structura pieței

Analiza datelor și informațiilor referitoare la piața relevanta arata ca în prezent pe piața tigaretelor din România activează atât producători interni, cat și importatori. Cei mai importanti agenți economici care activează pe piața tigaretelor la nivelul producției sunt SNTR, Japan Tobacco Inc., British American Tobacco, Philip Morris, precum și alți producători cu cote de piața mai mici (Papastratos România - S.R.L., V. Tabac România - S.A., Sinoroma Industry - S.R.L., Anghelescu Industry - S.R.L., Sekap România - S.R.L., R.G.S. Industries - S.A. etc.).

Piața tigaretelor se caracterizează printr-o concurenta puternica prin preț, cerințele consumatorilor fiind sensibil legate de prețul produselor.

Pe piața tigaretelor la nivelul distribuției activează un număr de peste 50 de distribuitori, dintre care cei mai importanti sunt TDG România și Interbrands Marketing & Distribution, care acoperă întregul teritoriu al tarii.

5.4. Poziția dominantă deținută de SNTR pe piața tigaretelor - la nivelul producției

La evaluarea poziției dominante deținute pe piața s-a avut în vedere jurisprudenta în domeniu a Curții Europene de Justiție. Astfel, în cazul C85/76 Hoffman - La Roche vs. Comisia Europeană*4), Curtea Europeană de Justiție a definit poziția dominantă ca "poziția de putere economică de care se bucura un agent economic și care îi permite acestuia sa împiedice menținerea concurentei efective pe piața relevanta, oferindu-i puterea de a se comporta, într-o măsura apreciabila, independent de concurentii săi, de clienții săi și, în ultima instanța, independent față de consumatori. O astfel de poziție nu exclude concurenta..., dar permite agentului economic care profita de poziția sa dominantă, dacă nu sa determine, cel puțin să aibă o influența apreciabila asupra condițiilor în care se dezvolta concurenta și - oricând - sa acționeze fără a tine cont de concurenta, în măsura în care un astfel de comportament nu i se poate imputa agentului economic respectiv".

O cota de piața importanța a unui agent economic este unul dintre indicatorii care sugereaza deținerea de către acesta a poziției dominante pe piața respectiva*5).

SNTR este producătorul cel mai important, care a deținut în perioada 1999-2000 peste jumătate din capacitatile existente și cea mai mare parte din cantitatea de tigarete livrata pe piața. Situația este mai echilibrata la nivelul valoric al pieței, SNTR - spre deosebire de ceilalți concurenți semnificativi - comercializand tigarete ieftine.

SNTR domina evident segmentul tigaretelor de calitate submedie, având în vedere ponderea mare deținută pe acest segment al pieței, iar pe segmentul tigaretelor populare SNTR deține o poziție apropiată de monopol (detinand peste 90% din acest segment care reprezintă circa o treime din totalul pieței tigaretelor din România).

Fața de cotele de piața ale celorlalți agenți economici producători care activează pe piața tigaretelor din România, la nivelul producției, se desprinde concluzia ca, în perioada investigata (1999-2000), atât pe ansamblul pieței tigaretelor, cat și în special pe segmentele tigaretelor de calitate submedie și populare, care împreună reprezintă 56,4% în anul 1999, respectiv 49,6% în anul 2000, din total piața, SNTR se situeaza în poziție dominantă*6).

5.5. Poziția dominantă deținută de grupul TDG pe piața tigaretelor - la nivelul distribuției

Din studiul de piața realizat de Consiliul Concurentei rezultă ca atât în anul 1999, cat și în anul 2000 TDG se afla pe primul loc în ierarhia distribuitorilor de tigarete, în anul 2000 detasandu-se net de aceștia. Având în vedere diferența dintre cota de piața a TDG și cea a concurentului sau principal, S.C. Interbrands Marketing & Distribution - S.R.L. - distribuitor unic al British American Tobacco (România) - S.R.L. -, de aproximativ 15%, înregistrată în anul 2000, se poate aprecia ca TDG deține o poziție dominantă pe totalul pieței tigaretelor din România, la nivelul distribuției.

În anii 1999-2000 TDG a fost prezent pe segmentele tigaretelor de lux, superioare și de calitate medie (cu tigarete JTI), precum și pe segmentele tigaretelor de calitate submedie și populare (cu tigarete fabricate în principal de SNTR, dar și de alți producători).

Dacă pe segmentele tigaretelor superioare și de calitate medie structura pieței la nivelul distribuției este echilibrata, pe aceste segmente existând un mediu concurential normal, pe segmentele tigaretelor de calitate submedie și populare TDG deține cea mai mare pondere în anul 1999, cat și, în special în anul 2000, deși pe aceste doua segmente mai activează un număr important de alți distribuitori cu potențial teritorial limitat și cu cote mici de piața.

În concluzie, în anul 2000, la nivelul distribuției, atât pe ansamblul pieței tigaretelor și în special pe segmentele tigaretelor de calitate submedie și populare, segmente care reprezintă împreună 50% din volumul total al pieței tigaretelor, TDG se situeaza în poziție dominantă.

6. În condițiile aplicării

Ordonanței Guvernului nr. 1/1999 , SNTR a încheiat, în urma unei proceduri superficiale de selecție, Contractul-tip de distribuție exclusiva nr. 292 din 25 ianuarie 1999 cu 42 de distribuitori teritoriali exclusivi*1), și anume: S.C. Abi Com - S.R.L. Targoviste, S.C. Alda Comex - S.R.L. Focsani, S.C. Carmen - S.R.L. Resita, S.C. Dan Deli Serv Com - S.R.L. Oradea, S.C. Danis Impex - S.R.L. Sfîntu Gheorghe, S.C. Delfinul Prod Com - S.R.L. Voluntari, S.C. Diogene - S.R.L. Alexandria, S.C. Discret - S.R.L. Brașov, S.C. Dragomar Unico '98 - S.R.L. Pitesti, S.C. Horcrist Serv - S.R.L. Brașov, S.C. Italiana Oli Trading - S.R.L. București, S.C. Ivy Company Impex - S.R.L. București, S.C. Lacof Com - S.R.L. Craiova, S.C. Lucifer - S.R.L. Sfîntu Gheorghe, S.C. Mazen Impex - S.R.L. Suceava, S.C. Meridian CC - S.R.L. Orșova, S.C. Micro Mega Computers - S.R.L. Hunedoara, S.C. Mig 76 Exim - S.R.L. București, S.C. PNP Impex - S.R.L. Mangalia, S.C. Pop Star Romaximus - S.R.L. Baia Mare, S.C. Raxen Impex - S.R.L. Craiova, S.C. Relu Prod Comexim - S.R.L. București, S.C. Rolicom Imp Exp - S.R.L. Cluj-Napoca, S.C. Sartex 96 - S.A. Deva, S.C. Semiramis - S.R.L. Iași, S.C. Sierra - S.R.L. Botosani, S.C. Sport Unirea - S.A. Slobozia, S.C. Sucado Impex - S.R.L. Ploiesti, S.C. Trans Gerrom - S.R.L. Alba Iulia, S.C. Traffic - S.R.L. Ramnicu Valcea, S.C. Viofemi Com - S.R.L. Suceava, S.C. Voltamar RA - S.R.L. Baia Mare, S.C. Zaura Compres - S.R.L. Tarnaveni, S.C. TDG România - Filiala București - S.R.L., S.C. TDG România - Filiala Iași - S.R.L., S.C. TDG România - Filiala Timișoara - S.R.L., S.C. TDG Satu Mare - S.R.L., S.C. TDG Moldavia - S.R.L. Bacau, S.C. Queen Monaco Group - S.R.L. București, S.C. Balanța - S.R.L. Targu Jiu, S.C. 2x1 Holding - S.R.L. Constanta, S.C. D&V Internațional - S.R.L. Slatina.

7. Contractul-tip de distribuție exclusiva nr. 292 din 25 ianuarie 1999, care prevede acordarea de către SNTR a exclusivitatii distribuției tigaretelor într-un teritoriu delimitat la nivelul unui județ, respectiv al unui sector al municipiului București, obliga distribuitorii sa achizitioneze cantități minime de tigarete, sa nu distribuie produse concurente fără informarea SNTR, sa constituie garanție bancară și să respecte "lista de prețuri negociate cu vânzătorul pentru vânzarea en gros și lista de prețuri recomandate de vânzător pentru vânzarea cu amănuntul". Contractul este completat la data de 8 februarie 1999 de un act adițional prin care se reitereaza obligația respectării prețurilor pe toate verigile lantului de distribuție.

În contextul nerespectării de către cele 5 societăți comerciale din grupul de firme TDG, care aveau calitatea de distribuitori exclusivi, a teritoriului de distribuție desemnat, neconstituirii garanțiilor bancare, neridicarii cantităților contractate și a nerespectării politicii de prețuri impuse de SNTR prin contract, SNTR*7) a hotărât, la data de 15 martie 1999, rezilierea contractelor de distribuție exclusiva încheiate cu cele 5 societăți comerciale din grupul TDG. Totodată, din aceleași motive, SNTR a mai reziliat contractele de distribuție cu alți 4 distribuitori exclusivi, și anume: S.C. Queen Monaco Group - S.R.L. București, S.C. Balanța - S.R.L. Targu Jiu, S.C. 2x1 Holding - S.R.L. Constanta, S.C. D&V Internațional - S.R.L. Slatina. În acest context, SNTR nu a reziliat și contractele altor distribuitori care aveau încălcări mai grave ale prevederilor contractuale, SNTR și-a folosit în mod abuziv poziția dominantă deținută pe piața tigaretelor, impunând prețurile de vânzare la nivelul tuturor verigilor lantului de comercializare a tigaretelor sale și aplicând distribuitorilor săi, condiții inegale la prestații echivalente, prin rezilierea, fără motive rezonabile, a contractelor de distribuție. Aceste practici sunt interzise de

art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 .

8. La data de 24 martie 1999, 6 dintre distribuitorii exclusivi ai SNTR, și anume: S.C. Carmen - S.R.L. Resita, S.C. Dan Deli Serv Com - S.R.L. Oradea, S.C. Micro Mega Computers - S.R.L. Hunedoara, S.C. Sartex 96 - S.A. Deva, S.C. Trans Gerrom - S.R.L. Alba Iulia, S.C. Voltamar - S.R.L. Baia Mare, au încheiat o înțelegere anticoncurentiala de fixare concertata a prețurilor de revânzare și de a nu vinde către "societăți comerciale aparținând grupului TDG și către societăți comerciale specializate în comerț en gros care au regim de distribuitor în alt județ"*8), practici interzise de

art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 .

9. La data de 11 iunie 1999, la Targu Jiu s-a desfășurat ședința de analiza a eficientei sistemului de distribuție a tigaretelor SNTR, cu participarea SNTR și a majorității distribuitorilor săi. În cadrul ședinței, SNTR și distribuitorii prezenți au încheiat o înțelegere anticoncurentiala materializata într-un protocol*9) de fixare concertata a prețurilor de vânzare, respectiv de fixare a unui preț unic pentru fiecare marca de tigarete SNTR, la nivelul tuturor verigilor lantului de comercializare și pe întreg teritoriul României, și de condiționare a păstrării calității de distribuitor exclusiv de semnarea și aplicarea protocolului.

În ședința de la Targu Jiu din data de 11 iunie 1999 acest protocol a fost semnat de 24 de distribuitori exclusivi, și anume: S.C. Alda Comex - S.R.L. Focsani, S.C. Carmen - S.R.L. Resita, S.C. Dan Deli Serv Com - S.R.L. Oradea, S.C. Diogene - S.R.L. Alexandria, S.C. Dragomar Unico '98 - S.R.L. Pitesti, S.C. Horcrist Serv - S.R.L. Brașov, S.C. Italiana Oli Trading - S.R.L. București, S.C. Ivy Company Impex - S.R.L. București, S.C. Lacof Com - S.R.L. Craiova, S.C. Lucifer - S.R.L. Sfîntu Gheorghe, S.C. Mazen Impex - S.R.L. Suceava, S.C. Meridian CC - S.R.L. Orșova, S.C. Micro Mega Computers - S.R.L. Hunedoara, S.C. Mig 76 Exim - S.R.L. București, S.C. PNP Impex - S.R.L. Mangalia, S.C. Pop Star Romaximus - S.R.L. Baia Mare, S.C. Raxen Impex - S.R.L. Craiova, S.C. Relu Prod Comexim - S.R.L. București, S.C. Sartex 96 - S.A. Deva, S.C. Sierra - S.R.L. Botosani, S.C. Sucado Impex - S.R.L. Ploiesti, S.C. Trans Gerrom - S.R.L. Alba Iulia, S.C. Traffic - S.R.L. Ramnicu Valcea, S.C. Viofemi Com - S.R.L. Suceava.

Ulterior datei de 11 iunie 1999, protocolul a mai fost semnat și de următorii distribuitori: S.C. Abi Com - S.R.L. Targoviste, S.C. Danis Impex - S.R.L. Sfîntu Gheorghe, S.C. Delfinul Prod Com - S.R.L. Voluntari, S.C. Discret - S.R.L. Brașov, S.C. Rolicom Imp Exp - S.R.L. Cluj-Napoca, S.C. Semiramis - S.R.L. Iași, S.C. Sport Unirea - S.A. Slobozia.

Acest protocol reprezintă o înțelegere expresă de fixare concertata a prețurilor între SNTR și distribuitorii menționați și constituie încălcarea prevederilor

art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 .

10. La data de 1 iulie 1999, SNTR hotărăște*10) rezilierea, începând cu data de 9 iulie 1999, a contractelor de distribuție încheiate cu următorii distribuitori: S.C. Abi Com - S.R.L. Targoviste, S.C. Mazen Impex - S.R.L. Suceava, S.C. Discret - S.R.L. Brașov, S.C. Semiramis - S.R.L. Iași, pentru următoarele motive: neridicarea întregii cantități contractate, neplata produselor contractate și nerespectarea prețurilor de revânzare și a termenului de plată.

După rezilierea contractelor menționate, SNTR a încheiat cu alți distribuitori contracte de distribuție exclusiva pentru teritoriile rămase neacoperite, realocarea teritoriilor altor distribuitori făcându-se în același sistem netransparent de selecție.

SNTR abuzeaza din nou de poziția dominantă deținută pe piața tigaretelor, impunând respectarea prețurilor de revânzare și aplicând, în privinta distribuitorilor săi, condiții inegale la prestații echivalente, prin rezilierea, fără motive rezonabile, la 1 iulie 1999, a celor 4 contracte de distribuție, practica interzisă de

art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 .

11. La data de 10 august 1999 Consiliul de administrație al SNTR hotărăște și îl mandatează pe directorul general al SNTR*11) sa rezilieze contractele de distribuție, începând cu 13 august 1999, cu următorii distribuitori: S.C. Danis Impex - S.R.L. Sfîntu Gheorghe, S.C. Sartex 96 - S.A. Hunedoara, S.C. Delfinul Prodcom - S.R.L. Voluntari, S.C. Mig 76 Exim - S.R.L. București, S.C. Relu Prod Comexim - S.R.L. București, S.C. Ivy Company Impex - S.R.L. București, pentru următoarele motive: neridicarea întregii cantități contractate, neplata produselor contractate și nerespectarea prețurilor de revânzare și a termenului de plată.

La fel ca în cazul rezilierii contractelor de distribuție care a avut loc în luna iulie 1999, SNTR încheie noi contracte de distribuție exclusiva pentru teritoriile rămase neacoperite, realocand teritoriile altor distribuitori, prin același sistem netransparent de selecție.

SNTR abuzeaza pentru a treia oara de poziția dominantă deținută pe piața tigaretelor, impunând respectarea prețurilor de revânzare și aplicând, în privinta distribuitorilor săi, condiții inegale la prestații echivalente, prin rezilierea, fără motive rezonabile, a unora dintre contractele de distribuție, practici interzise de

art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 .

12. La data de 28 iunie 2000, la sediul Consiliului Concurentei a avut loc o primă ședința de audiere în cadrul căreia a fost dezbătut raportul de investigatie transmis părților implicate la data de 17 mai 2000 și în urma căreia Plenul Consiliului Concurentei a emis Decizia nr. 376 din 28 iulie 2000, prin care s-au dispus continuarea și extinderea investigatiei cu privire la posibila încălcare de către SNTR și/sau distribuitorii acesteia a prevederilor

Legii concurentei nr. 21/1996

și după data de 1 ianuarie 2000, precum și extinderea investigatiei asupra TDG România cu privire la posibila încălcare de către aceasta a prevederilor

art. 5 și 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 .

În cadrul audierii, SNTR și-a motivat tratamentul discriminatoriu aplicat distribuitorilor săi în decursul anului 1999 prin existenta unor oferte mai bune în teritoriile pentru care a reziliat contractele și lipsa oricărei oferte în teritoriile în care a păstrat distribuitori cu realizari mai slabe decât ale distribuitorilor eliminati prin rezilierea contractelor, fără a proba existenta unor cereri ale SNTR în acest sens și nici existenta ofertelor superioare.

Din declarațiile făcute de distribuitorii prezenți la audiere s-a conturat suspiciunea ca grupul TDG, în contextul în care deține o poziție dominantă pe piața tigaretelor la nivelul distribuției, practica vânzări sub costuri și vânzări legate, respectiv condiționarea vânzării tigaretelor SNTR de cumpărarea tigaretelor JTI.

13. La solicitarea Consiliului Concurentei ca SNTR să prezinte modalitățile prin care a mediatizat disponibilitatea acesteia de a încheia noi contracte pentru teritoriile considerate ca slabe din punct de vedere al distribuției, SNTR recunoaște*12) că nu a "publicat în presa centrala nici un anunț referitor la cererea de oferta pentru încheierea contractelor de distribuție a tigaretelor sale".

14. Din ianuarie 2000, SNTR renunța la sistemul de distribuție exclusiva, valorificandu-și produsele către 17 comercianți, printre care și TDG România, în baza unor contracte de distribuție care nu contineau clauze de exclusivitate.

15. La data de 14 august 2000, SNTR*13) dispune tuturor fabricilor de tigarete din subordine ca "livrările de marfa pentru S.C. TDG România - S.R.L. se vor face pe baza comenzilor aprobate de SNTR fără a menționa termenul și modalitatea de plată", în timp ce ceilalți distribuitori aveau obligația de a plati marfa la livrare.

Prin aceasta SNTR continua practica de abuz de poziție dominantă deținută pe piața tigaretelor, aplicând, în privinta distribuitorilor săi, condiții inegale la prestații echivalente, prin favorizarea evidenta a TDG România, practica interzisă de

art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 .

16. La data de 31 octombrie 2000, SNTR încheie alte contracte cu 7 distribuitori, printre care și TDG România. Dintre cele 7 contracte de distribuție, 6 contracte*14) au clauze identice, în timp ce contractul încheiat cu TDG România*15) conține doua clauze favorizante, și anume: TDG România nu are obligația de a depune garanția bancară pentru buna execuție a contractului, iar în cazul în care societatea comercială depășește termenul de plată, independent de voința acesteia, nu se considera întârziere la plata și TDG România nu are obligația de a plati marfa în avans sau la achiziționarea acesteia, ci în termen de 25 de zile de la ridicare, în comparatie cu ceilalți 6 distribuitori care aveau atât obligația de a plati marfa achizitionata în avans sau în cel mult 20 de zile față de data facturarii.

Din nou SNTR abuzeaza de poziția dominantă deținută pe piața tigaretelor, aplicând, în privinta distribuitorilor săi, condiții inegale la prestații echivalente, prin favorizarea TDG România. Aceasta practica este interzisă de

art. 6 lit. c) din Legea concurentei nr. 21/1996 .

17. În cazul C62/86 AKZO Chemie BV vs. Comisia Europeană*16), Curtea Europeană de Justiție retine ca "prețurile sub costurile totale medii... trebuie privite ca abuzive dacă acestea fac parte dintr-un plan de eliminare a unui concurent. Astfel de prețuri pot elimina de pe piața agenți economici care sunt poate la fel de eficienti ca agentul economic cu poziție dominantă, dar care, datorită resurselor financiare inferioare, sunt incapabili sa reziste concurentei desfășurate împotriva lor".

Din verificările efectuate pentru TDG România și entitatile care formează grupul TDG, în ceea ce privește rulajul lunar, cantitativ și valoric, pentru fiecare grupa de tigarete, pentru anii 1999 și 2000*17), rezultă ca TDG România a comercializat tigaretele SNTR la prețuri sub costuri, astfel:

a) Pentru anul 1999

----------------

Pe total an TDG România a înregistrat profit din comercializarea tigaretelor SNTR. Acest profit este foarte mic, de numai 5,8 miliarde lei, reprezentând 4,7% din profitul realizat de TDG din toată activitatea de comercializare de tigarete - inclusiv tigarete JTI și tigarete achiziționate de la alți producători, mai ales dacă se are în vedere faptul ca ponderea valorii tigaretelor SNTR în valoarea totală a tigaretelor comercializate de TDG România a fost de 21,5%, iar ponderea cantitativă a fost de 32,3%.

Semnificativ este faptul ca TDG România nu a urmărit realizarea de profit din comercializarea tigaretelor SNTR.

În perioada constituită de lunile iunie, iulie, august, noiembrie și decembrie 1999, TDG România a înregistrat pierderi din comercializarea tigaretelor SNTR.

b) Pentru anul 2000

-----------------

Pe întreg anul 2000, deși vânzările de tigarete SNTR au avut o pondere cantitativă de 50,7% și o pondere valorică de 34,6% din totalul vânzărilor de tigarete realizat de TDG România, din vânzarea tigaretelor SNTR, TDG România înregistrează o pierdere de 28,7 miliarde lei, respectiv - 1,8%, față de un profit de 2,1% realizat de TDG România pe total tigari comercializate (inclusiv tigarete JTI, la care profitul a fost de 4,8%).

În concluzie, în anul 2000, TDG România a comercializat tigarete SNTR la prețuri care nu au acoperit costurile de distribuție, acoperirea pierderilor fiind posibila din profitul realizat din comercializarea tigaretelor JTI, pentru care TDG România primea de la JTI un discont de 6,5%, cu 1,5%, respectiv 2,5% mai mult decât disconturile acordate distribuitorilor de concurentii JTI [British American Tobacco (România) și Philip Morris].

Acest comportament al TDG România a condus, și în contextul favorizării acesteia în contractele încheiate cu SNTR în 14 august și 30 octombrie 2000, la eliminarea de pe piața a unor distribuitori de tigarete SNTR, cum ar fi: S.C. Micro Mega Computers - S.R.L. Hunedoara, S.C. Meridian CC - S.R.L. Orșova, S.C. Dan Deli Serv Com - S.R.L. Oradea, S.C. Carmen - S.R.L. Resita, S.C. Semiramis - S.R.L. Iași, S.C. Alda Comex - S.R.L. Focsani [ultimii 3 agenți economici aflându-se în procedura de faliment și lichidare*18)].

18. Anterior audierii din data de 30 octombrie 2002 în Plenul Consiliului Concurentei, TDG România a înaintat prin Adresa nr. 889 din 23 octombrie 2002, înregistrată la Consiliul Concurentei sub nr. 2.893 din 23 octombrie 2002, observațiile sale la Raportul de investigatie, însoțite de un raport de expertiza contabila.

Raportul de expertiza contabila pretinde ca TDG România a avut profit în anii 1999 și 2000, identifica adaosul comercial practicat de TDG România în anul 2000, atât pe grupe de produse, cat și pe luni, identifica contribuția fiecărei grupe de produse la obținerea profitului plecand de la adaosul comercial practicat pentru fiecare grupa de produse, concluzionand ca TDG România "nu a practicat prețuri excesive și nici nu a vândut marfa sub costul de achiziții".

Consiliul Concurentei retine ca TDG România a obținut profit în anul 2000 pe total activitate, dar pe grupe de produse situația este următoarea: pierdere pentru tigarete SNTR și tigarete achiziționate de la alți producători și profit pentru tigarete JTI.

Comparatia dintre profitul total obținut în anul 1999 și cel obținut în anul 2000 (24,9 miliarde lei în 2000 față de 99,5 miliarde lei în 1999), date preluate din Raportul de expertiza contabila prezentat de TDG România, nu face decât sa întărească concluzia Consiliului Concurentei, ca TDG România a recurs la practica anticoncurentiala de vânzare sub costuri a tigaretelor SNTR, practica interzisă de

art. 6 lit. f) din Legea concurentei nr. 21/1996 . Esenta practicii vânzărilor sub costuri consta în renunțarea la profiturile actuale în scopul obținerii de profituri mult mai mari în viitor, după ce concurentii societății comerciale care a recurs la aceasta practica au fost eliminati de pe piața.

Profitul anului 2000, în mod normal, nu avea cum să fie mai mic decât profitul anului 1999, în contextul în care:

- cantitatea de tigarete JTI comercializate de TDG, în calitate de distribuitor exclusiv, în anul 2000 este aproximativ aceeași cu cea din anul 1999;

- cantitatea de tigarete SNTR comercializate de TDG în anul 2000 este de peste trei ori mai mare față de cea comercializata în anul 1999 (7.632,51 tone în anul 2000 față de 2.373,11*19) tone în anul 1999).

În ceea ce privește adaosul comercial practicat de TDG România în anul 2000, Consiliul Concurentei considera ca simpla identificare a adaosului comercial este irelevanta. Pentru a constata dacă societatea comercială a înregistrat profit dintr-o anume activitate de comercializare trebuie ca adaosul comercial să fie mai mare decât costurile aferente distribuției (exclusiv cheltuielile privind cumpărarea mărfurilor) realizate de către societatea comercială în cauza. Mai mult, comparandu-se adaosul prezentat în Raportul de expertiza contabila cu cheltuielile (exclusiv cheltuielile privind cumpărarea mărfurilor) de distribuție realizate de TDG România, pentru tigaretele SNTR în anul 2000, pe baza datelor transmise de TDG România pe parcursul investigatiei, se constata o pierdere de 22,85 miliarde lei, confirmandu-se și pe aceasta cale concluzia prezentată de Consiliul Concurentei.

În plus, adaosul comercial pentru tigaretele JTI, constatat de Raportul de expertiza contabila, este de 4,99%, valoare care contrazice declarația JTI, conform căreia comisionul, în cazul tigaretelor JTI, de 6,5%, este echivalent cu adaosul comercial și are drept scop acoperirea cheltuielilor și asigurarea unui profit rezonabil pentru TDG România.

În ceea ce privește contribuția fiecărei grupe de produse la obținerea profitului TDG România în anul 2000, în condițiile în care logistica de distribuție este folosită în comun pentru comercializarea tuturor grupelor de produse, din evidentele primare nu se pot identifica decât veniturile realizate de TDG România pe fiecare grupa de produse.

Cheltuielile de distribuție (exclusiv cheltuielile privind cumpărarea mărfurilor) pe unitate de produs practic sunt aceleași atât pentru tigaretele JTI, cat și pentru tigaretele SNTR sau ale altor producători. Un pachet de Camel ocupa același loc în depozit sau în mijloacele de transport și necesita aceleași cheltuieli cu stocarea, manipularea și transportul acestuia ca și un pachet de Snagov. Aceste cheltuieli, precum și celelalte cheltuieli cu utilitatile, cum ar fi cele cu salariile, pot fi repartizate pe unitate de produs, pe baza rulajului fizic (cantitativ) realizat pentru fiecare grupa de produse. Totuși, Consiliul Concurentei a ținut cont de faptul ca tigaretele JTI sunt mai profitabile decât celelalte grupe de tigarate datorită prețului mai mare al acestora și a utilizat drept cheie de repartizare a cheltuielilor totale cu distribuția vânzările exprimate valoric, realizate pe fiecare grupa de produse.

Prin utilizarea acestei chei de repartizare, cheltuielile cu distribuția tigaretelor SNTR au fost practic subestimate față de cele reale. Diferența dintre adaosurile comerciale, respectiv veniturile realizate din comercializarea tigaretelor SNTR, asa cum sunt prezentate în Raportul de expertiza contabila, transmise de TDG România, și cheltuielile aferente distribuției tigaretelor SNTR, defalcate asa cum s-a precizat mai sus, reprezintă o pierdere de 22,85 miliarde lei, înregistrată de TDG România din comercializarea tigaretelor SNTR în anul 2000, confirmandu-se concluzia la care a ajuns Consiliul Concurentei.

Ultimul punct din Raportul de expertiza contabila urmărește "dacă prin adaosurile practicate și profitul obținut în anul 2000 TDG România a practicat prețuri excesive sau prețuri de livrare prin vânzare sub costuri fixe pe total vânzări, fie pe vânzările privind fiecare grupa de produse distribuite".

Trecând peste neclaritatea exprimarii, acest punct suscita ca principala critica faptul ca adaosul comercial nu reprezintă profit.

Expertiza utilizează într-un paragraf sintagma "prețuri de livrare sub costul mărfii", iar în alt paragraf sintagma "nu a vândut marfa sub costul de achiziție", fără a defini termenii utilizați. În acest fel nu se poate ști care este diferența dintre "costul mărfii" și "costul de achiziție al mărfii".

Concluziile din finalul Raportului de expertiza contabila, cu privire la realizarea de către TDG România de profit din comercializarea tigaretelor SNTR, sunt neintemeiate.

De altfel, în Raportul de expertiza contabila nu au fost contestate algoritmul de calcul pentru rezultatele financiare (profit/pierdere) obținute de TDG România din comercializarea tigaretelor SNTR și nici rezultatele financiare ca atare*20) prezentate în Raportul de investigatie. Raportul de expertiza contabila a fost prezentat de TDG România împreună cu observațiile la Raportul de investigatie și este de presupus ca aceste elemente au fost cunoscute de autorul Raportului de expertiza contabila.

Anexele cu privire la algoritmul de calcul al rezultatelor financiare, rezultatele financiare aferente anilor 1999 și 2000 alături de alte anexe la Raportul de investigatie, care privesc activitatea TDG România, au fost ridicate chiar de autorul Raportului de expertiza contabila.

19. Efectele practicilor anticoncurentiale

19.1. Efectele practicilor anticoncurentiale ale SNTR

Abuzul de poziție dominantă al SNTR, prin impunerea prețului la nivelul tuturor verigilor lantului de comercializare, atât prin contractele, cat și prin protocoalele încheiate cu distribuitorii, a avut ca efect eliminarea concurentei intramarca, exercitată prin preț, la nivelul distribuției, pe o piața extrem de sensibila la orice variatie de preț. Adoptarea de către SNTR a sistemului de distribuție cu un singur distribuitor pentru fiecare județ și alegerea distribuitorilor fără aplicarea unor criterii clare și transparente au condus la situația în care numai o treime dintre comercianții în cauza realizau distribuție activa, restul actionand ca simpli comercianți en gros, distribuția efectivă către rețeaua de comercianți cu amănuntul fiind realizată de alți agenți economici, marindu-se în acest fel numărul verigilor lantului de distribuție. Toate acestea au determinat lungirea excesiva a lantului de distribuție a tigaretelor, eliminarea concurentei prin preț între agenții economici potențiali concurenți la nivelul distribuției, ca urmare a impunerii prețului de revânzare pe toate verigile lantului de distribuție și, în final, au condus la un sistem de distribuție ineficient.

Prin abuzul de poziție dominantă SNTR a prejudiciat:

- comercianții en gros, specializați în distribuția bunurilor de larg consum, care - indeplinind cerințele unei selectii transparente - ar fi putut deveni distribuitor al SNTR, în detrimentul altora cu rezultate mai bune în derularea activității de distribuție;

- consumatorii finali, prin faptul ca SNTR și distribuitorii acesteia, prin derularea unui sistem de distribuție care, pe lângă faptul ca impunea un preț unic la nivelul aceleiași verigi a lantului de distribuție, nu asigura nici măcar dispersia eficienta, în timp și în spațiu, printr-un număr cat mai mic de verigi intermediare;

- în timp ce unii dintre distribuitori au fost avantajati, alți distribuitori au fost dezavantajati de către SNTR prin tratarea în mod discriminatoriu a acestora pe parcursul derulării contractelor de distribuție exclusiva, tratament concretizat în încetarea relațiilor contractuale cu distribuitori care indeplinisera clauzele contractuale într-o măsura mai mare și păstrarea relațiilor contractuale cu cei care indeplinisera aceste clauze într-o măsura mai mica.

19.2. Efectele practicilor anticoncurentiale săvârșite de TDG România

TDG România deține o poziție dominantă pe piața tigaretelor la nivelul distribuției și, abuzand de poziția sa dominantă pe aceasta piața, a determinat:

- eliminarea de pe piața a concurenților săi, prin recurgerea de către grupul TDG la vânzarea tigaretelor SNTR sub costuri, situație de care nu au beneficiat consumatorii finali, întrucât aceștia au cumpărat tigaretele la prețurile maximale cu amănuntul, stabilite și publicate de SNTR conform reglementărilor în vigoare în domeniul accizarii;

- perturbarea grava a concurentei pe piața tigaretelor - la nivelul distribuției, reducand prin practici anticoncurentiale interesul diversilor agenți economici de a activa pe aceasta piața;

- avantajul concurential conferit TDG România de calitatea de distribuitor exclusiv al tigaretelor JTI pe întreg teritoriul României a favorizat abuzul de poziție dominantă prin recurgerea la practici anticoncurentiale în calitatea TDG de distribuitor al tigaretelor SNTR.

------------

*1) Datele de identificare a societăților comerciale sunt prezentate în anexa la prezenta decizie.

*2) Instrucțiunile sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 bis din 4 aprilie 1997.

*3) Definiție data tigaretelor de Comisia Europeană în Decizia din 17 martie 1999 de declarare a unei concentrari economice compatibila cu piața comuna, în conformitate cu Regulamentul Consiliului CEE nr. 4.064/1989 - O.J. C120 din 1 mai 1999.

*4) European Court reports 1979.

*5) Decizia Comisiei Europene din 14 decembrie 1985 cu privire la o investigatie în baza art. 86 din Tratatul CEE - O.J. L374 din 31 decembrie 1985.

*6) Studiu de piața realizat de Consiliul Concurentei, pe baza datelor primite, în baza

art. 41 din Legea concurentei nr. 21/1996 , de la agenții economici care activează pe piața tigaretelor.

*7) Hotărârea Adunării generale a acționarilor nr. 2 din 15 martie 1999.

*8) Anexa nr. 30 la Raportul de investigatie.

*9) Anexa nr. 31 la Raportul de investigatie.

*10) Decizia Consiliului de administrație nr. 96 din 1 iulie 1999.

*11) Decizia Consiliului de administrație nr. 137 din 10 august 1999.

*12) Adresa SNTR nr. 686 din 9 februarie 2001 (anexa nr. 37 la Raportul de investigatie).

*13) Adresa SNTR nr. 1.231 din 14 august 2000 (anexa nr. 38 la Raportul de investigatie).

*14) Contractele de distribuție nr. 6.166, 6.167, 6.173, 6.175, 6.176 și 6.178 din 30 octombrie 2000.

*15) Contractul de distribuție nr. 6.177 din 30 octombrie 2000.

*16) European Court reports 1991.

*17) Informații obținute din evidentele computerizate ale TDG România, stampilate și semnate de administratorul societății comerciale (date ce se găsesc în dosarele cauzei nr. 1-22).

*18) Conform datelor primite de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, înregistrate la Consiliul Concurentei sub nr. CC/DBC/240 din 13 septembrie 2002.

*19) Cifre bazate pe informațiile furnizate de TDG România în cadrul investigatiei.

*20) Anexele nr. 43 și 44 la Raportul de investigatie.

În temeiul

art. 21 alin. (4) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996 ,

DECIDE: