Regulamentul din 28 iunie 2019

Gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase

având

ca

efect

producerea

de

inundații,

secetă

hidrologică,

precum

și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră este o activitate de interes național având în vedere frecvența de producere și dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.

Prezentul regulament utilizează termeni și expresii având înțelesul definit în Hotărârea Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.15/2005, cu modificările și completările ulterioare, în Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență aprobată prin Legea nr.453/2004, cu modificările și completările ulterioare, Comisia Internațională a Marilor Baraje (I.C.O.L.D.), Legea apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare și în publicații de specialitate.

În înțelesul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)

Fenomenele meteorologice periculoase cu impact asupra stării hidrologice (fenomene hidrometeorologice)

- sunt forme de manifestare violentă a vremii ce pot provoca, pe termen mediu și lung, pierderi de vieți omenești, pagube materiale și degradarea mediului ambiant. Fenomenele hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică care fac obiectul prezentului regulament sunt următoarele:

(i)

- precipitații importante cantitativ (care pot avea și caracter torențial);

(ii) - temperaturi care conduc la topirea bruscă a zăpezii; (iii)- furtuni marine;

(iv)

- variații rapide ale temperaturii aerului, în perioada de iarnă și primăvară, care pot provoca poduri și blocaje de gheață pe cursurile de apă;

(v)

- deficit de precipitații lichide și/sau solide asociat cu temperaturi maxime extreme (care determină și seceta hidrologică).

b)

inundația

- reprezintă acoperirea temporară a unui teren cu apă provenită din revărsarea cursurilor de apă, din ploile abundente sau topirea bruscă a zăpezii, din accidente la construcții

hidrotehnice (rupere) și care prin amploarea, intensitatea și durata sa are impact negativ semnificativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice.

creșteri rapide, uneori extraordinare, ale nivelului apei și implicit ale debitului, până la atingerea unui maxim, după care urmează scăderea, parametrii revenind la valorile normale de scurgere.

Deși antrenează volume foarte mari de apă, viiturile se deosebesc de faza de „ape mari" a regimului hidrologic prin intervalul scurt de manifestare. Acestea se produc adesea pe fondul perioadelor cu ape mari, dar pot avea loc și la niveluri/debite scăzute, ca urmare a unor ploi torențiale foarte intense sau a topirii bruște a zăpezii.

c)

viiturile -

reprezintă momente de vârf în evoluția scurgerii apei unui râu caracterizate prin

d)

viituri rapide

- sunt viituri cu timp de creștere de până la 6-9 ore și care se produc în general, în bazine hidrografice cu suprafețe mai mici de 500 kmp, dar nu mai mari de 2000 kmp.

e)

formațiuni torențiale

- sunt cursuri de apă temporare care se formează pe suprafețele înclinate ale terenului în urma unor ploi abundente sau a topirii bruște a zăpezii și produc eroziuni rapide de suprafață și adâncime, cu transport semnificativ de sedimente.

f)

seceta hidrologică

- este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați.

g)

furtuni marine -

sunt fenomene meteorologice la care intensitatea vântului depășește 8 grade pe Scara Beaufort.

h)

eroziune costieră

- reprezintă retragerea generalizată a țărmului mării, în special în aval de construcțiile hidrotehnice, inclusiv acvatoriile portuare. Este determinată de:

(i)

- pierderea unor cantități importante de sedimente dirijate pe timp de furtună spre larg, scoase astfel din circuitul costier (proces determinat de creșterea pantei subacvatice pe fondul unui aport de sedimente drastic diminuat);

(ii)

- modificarea granulometriei acestora (scăderea de sedimente grosiere este mai accentuată decât a sedimentelor fine);

(iii)

- reducerea cantității de nisip biogen din cauza reducerii biodiversității din mediul marin;

(iv)

- intensificarea regimurilor furtunilor în ultimele decenii;

(v)

- tendința ridicării nivelului mării.

i)

construcții hidrotehnice

(i )- sunt construcții cu rol de utilizare a apei, a energiei hidraulice și de apărare împotriva inundațiilor;

sau

(ii)

- sunt construcțiile inginerești care fac parte integrantă din amenajările hidrotehnice, alături de alte construcții, echipamente și instalații cu caracter mecanic sau electric.

j)

lucrare hidrotehnică cu rol de apărare împotriva inundațiilor

- este orice construcție hidrotehnică având o structură realizată din materiale pământoase, anrocamente, beton ori alte materiale, dispusă pe un curs de apă sau la țărmul mării, cu scopul protejării împotriva inundațiilor a unor localități, a unor obiective socio-economice sau terenuri, lucrarea cu rol de apărare împotriva inundațiilor este compusă din construcția hidrotehnică propriu-zisă, terenul de fundare, zona de protecție, construcțiile și instalațiile-anexă aferente.

Construcțiile hidrotehnice care fac obiectul prezentului regulament sunt

barajele și digurile.

k)

incident construcție hidrotehnică

- este un eveniment de importanță redusă, cu manifestare locală, remediabil fără afectarea funcționalității construcției.

l)

accident construcție hidrotehnică

- este un eveniment important, care poate degenera în avarie și care poate fi remediat prin scoaterea temporară din exploatare sau prin exploatarea cu restricții în cazul barajelor.

m)

avarie construcție hidrotehnică

- este un eveniment grav, cu pierderea controlului asupra exploatării și a funcționalității acesteia, care poate degenera în rupere totală și care implică refacerea unor elemente de bază a structurii cu scoaterea din exploatare pe perioade îndelungate.

n)

rupere construcție hidrotehnică

- este o avarie cu cedarea frontului de barare însoțită de pierderea necontrolată a apei din lacul de acumulare, respectiv revărsarea cursului de apă în incinta îndiguită, cu efecte grave pentru zona apărată.

Notă: cele 3 evenimente accident/avarie/rupere la construcții hidrotehnice, in prezentul regulament, sunt asimilate termenului de accident la construcții hidrotehnice.

o)

zăpor

- sunt îngrămădiri de sloiuri de gheață care se formează pe timpul înghețului sau dezghețului unui sector de râu, îndeosebi în zone mendrate, în secțiuni mai înguste ce constituie obstacole pe cursul de apă, din cauza cărora se produc creșteri de nivel cu risc de inundații.

p)

poluare accidentală -

reprezintă alterarea bruscă

de natură fizică, chimică, biologică, bacteriologică a apei, ca urmare a unor accidente, avarii, neglijențe sau a unor dezastre naturale, în urma cărora apa devine improprie folosirii de către utilizatori. În funcție de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini si efecte diferite

(locale, bazinale, trasfrontaliere)

asupra resurselor de apă de suprafață și subterane, cu posibile repercusiuni asupra stării de sănătate a populației din zonele afectate.

Poluarea majoră induce modificarea semnificativă, pe termen lung, a resursei de apă ce pot avea efecte asupra biodiversității acvatice și asupra stării de sănătate a populației din zonele afectate.

q)

situație de urgență

- este un eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.

r)

intrare în dispozitiv -

implică după caz, în funcție de situația și evoluția fenomenelor hidrometeorologice periculoase, următoarele acțiuni principale:

(i)

- activarea centrului operativ pentru situații de urgență;

(ii)

- consemn la domiciliu/asigurarea permanenței la locul de muncă/suplimentarea personalului;

(iii)

- analiza mijloacelor și forțelor de intervenție;

(iv)

- asigurarea fluxului informațional;

(v)

- analiza posibilității relocării forțelor și mijloacelor de intervenție.

s)

managementul situației de urgență

- reprezintă ansamblul activităților desfășurate și procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituțiile și serviciile publice abilitate pentru identificarea și monitorizarea surselor de risc, evaluarea informațiilor și analiza situației, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acțiune și implementarea acestora în scopul restabilirii situației de normalitate.

ș) monitorizarea situației de urgență

- reprezintă procesul de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situației create, cunoașterii tipului, amplorii și intensității evenimentului, evoluției și implicațiilor sociale ale acestuia, precum și a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situației de urgență.

t)

amploarea situației de urgență

- este mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcționarea instituțiilor statului democratic, valorile și interesele comunității.

ț) starea potențial generatoare de situații de urgență

- reprezintă un complex de factori de risc care, prin evoluția lor necontrolată și iminenta amenințării, ar putea aduce atingere vieții și sănătății populației, valorilor materiale și culturale importante și factorilor de mediu.

u)

intensitatea situației de urgență

- este viteza de evoluție a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate.

v)

starea de alertă

- implică aplicarea imediată a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitarea și înlăturarea consecințelor situației de urgență.

Starea de alertă se declară:

(i) - la nivel național sau la nivelul mai multor județe de către Comitetul Național pentru Situații de Speciale Urgență cu acordul prim-ministrului;

(ii)

- la nivel județean sau în mai multe localități ale județului de către Comitetul Județean pentru Situații

de

Urgență

cu

acordul

ministrului

afacerilor

interne

(ca

vicepreședinte

al ComitetuluiNațional pentru Situații Speciale de Urgență);

(iii)

-

la nivel local de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență cu acordul prefectului (ca președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență).

(iv)

la nivelul municipiului București, de către Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, cu acordul ministrului afacerilor interne .

w)

starea de urgență

- reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situații:

(i)

existența unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională ori funcționarea democrației constituționale;

( ii ) iminența producerii ori producerea unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

Starea de urgență se instituie de către președinte, prin decret. Aceasta se poate institui pe o periodă de maxim 30 de zile. În cazul calamităților responsabilitățile și atribuțiile autorităților locale sunt preluate de către Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

specializate în scopul prevenirii agravării situației de urgență, limitării sau înlăturării, după caz, a consecințelor acesteia.

x)

intervenția operativă

- reprezintă acțiunile desfășurate, în timp oportun, de către structurile

y)

gestionarea situațiilor de urgență

- reprezintă identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum și a efectelor negative și a impactului produs de evenimentele excepționale respective.

Gestionarea situațiilor de urgență generate de tipurile de risc care fac obiectul prezentului regulament - este o activitate de interes național, având în vedere frecvența de producere și dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.557/2016, art.4, alin.(1):

a.

autoritate responsabilă cu rol principal

reprezintă entitatea având competențe și capabilități care integrează și coordonează acțiunile desfășurate pentru asigurarea managementului tipurilor de risc;

b.

autoritate responsabilă cu rol secundar

reprezintă entitatea care deține competențe și capabilități adecvate pentru sprijinul autorităților responsabile cu rol principal în asigurarea managementului tipurilor de risc.

Ministerul Apelor și Pădurilor,

înființat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu atribuții aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,

este autoritate responsabilă cu rol principal

pentru următoarele tipuri de risc, definite conform Anexei 1 din Hotărârea Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, care fac obiectul prezentului regulament și pe care le gestionează prin Administrația Națională "Apele Române":

1.

Tipul de risc: Inundații

Riscuri asociate:

a.

Inundații ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creșterea debitelor provenite din precipitații și/sau din topirea bruscă a stratului de zapadă sau a

blocajelor cauzate de dimensiunile insuficiente ale secțiunilor de scurgere a podurilor și podețelor, blocajelor produse de ghețuri sau de plutitori (deșeuri, material lemnos ),

barări artificiale create de animale ,

alunecări de teren, aluviuni și avalanșe de zapadă, fiecare dintre acestea având ca efect blocarea albiei, precum și inundații prin scurgeri de pe versanți;

b.

Inundații provocate de incidente, accidente sau avarii la construcțiile hidrotehnice;

c.

Inundații produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică (inundații din ape interne pe terenurile agricole, în incinte de desecare);

d.

Inundații provocate de furtuni marine cu impact asupra zonei litorale.

2.

Tipul de risc: Temperaturi minime extreme

(fenomene de iarnă periculoase pe cursurile de apă)

Riscuri asociate:

a.

Poduri și baraje de gheață pe apă (zăpor);

b.

Poduri și baraje de gheață pe Dunăre (rol secundar asigurat de Ministerul Transporturilor).

3.

Tipul de risc: Secetă

Riscuri asociate: Secetă hidrologică (deficit de apă la sursă din cauza unei secete prelungite).

4.

Tipul de risc: Poluarea accidentală a cursurilor de apă

Riscuri asociate:

a)

Poluări accidentale care pun în pericol viața oamenilor, mediul acvatic și obiective majore de alimentare cu apă;

b)

Poluări accidentale cu impact major tranfrontalier;

c)

Poluări accidentale ale cursurilor de apă;

d)

Poluări marine accidentale în zona costieră.

Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase

având

ca

efect

producerea

de

inundații,

secetă

hidrologică,

precum

și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră, constau în identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea,

evacuarea și adăpostirea populației și animalelor, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a manifestării factorilor de risc.

Măsurile menționate la alin.(1) constituie o obligație pentru toate autoritățile responsabile pe aceste tipuri de risc și pentru toate persoanele juridice și fizice, cu excepția persoanelor cu handicap, a bătrânilor, femeilor gravide și copiilor.

Autoritățile responsabile, pe tipurile de risc sunt:

a)

autoritățile și organele de specialitate ale administrației publice centrale, inclusiv structurile teritoriale aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea acestora;

b)

autoritățile administrației publice locale;

c)

operatorii economici titulari de autorizație.

Autoritățile responsabile asigură managementul tipului de risc repartizat pe următoarele domenii de acțiune:

a)

prevenire - ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile, care vizează identificarea, evaluarea și reducerea riscurilor de producere a situațiilor de urgență, în scopul protejării

vieții,

mediului

și

bunurilor

împotriva

efectelor

negative

ale

acestora;

b)

pregătire - ansamblul de măsuri și acțiuni prealabile, subsumate activităților de prevenire și răspuns, cu caracter permanent, desfășurate de autoritățile responsabile;

c)

răspuns - ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile pentru planificarea, organizarea, coordonarea și conducerea operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative ale situației de urgență, până la restabilirea stării provizorii de normalitate;

d)

investigare/evaluare post-eveniment - ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile pentru stabilirea și cuantificarea efectelor, cauzelor și circumstanțelor care au determinat

producerea

situației

de

urgență

sau

evenimente

asociate

acesteia;

e)

refacere/reabilitare - ansamblul măsurilor și acțiunilor planificate, prioritizate și desfășurate ca urmare a procesului de investigare/evaluare post-eveniment pentru restabilirea stării de normalitate.

Ministerul Apelor și Pădurilor este autoritatea responsabilă principală pentru managementul riscurilor generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, poduri și baraje de gheață pe apă, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră.

Autoritățile responsabile și domeniile de acțiune pentru aceste tipuri de risc sunt următoarele:

1.

Tipul de risc:

Inundații

A.

Riscul asociat:

Inundații ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creșterea debitelor provenite din precipitații și/sau din topirea bruscă a

stratului de zapadă sau a blocajelor cauzate de dimensiunile insuficiente ale secțiunilor de scurgere a podurilor și podețelor, blocajelor produse de ghețuri sau de plutitori (deșeuri și material lemnos), barări artificiale create de animale, alunecări de teren, aluviuni și avalanșe de zapadă, fiecare dintre acestea având ca efect blocarea albiei, precum și inundații prin scurgeri de pe versanți.

Autorități responsabile cu rol secundar: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne.

Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a)

Prevenire: Ministerul Apelor și Pădurilor, Administrația Națională de Meteorologie, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării.

b)

Răspuns:

(i)

Coordonare operațională: Ministerul Afacerilor Interne;

(ii)

Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării

Naționale,

Ministerul

Transporturilor,

Ministerul

Economiei,

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, autoritățile administrației publice locale și alte organizații și structuri conform domeniului de competență.

c)

Refacere/Reabilitare:

(i)

Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale;

(ii)

Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

B.

Riscul asociat:

Inundații provocate de incidente, accidente sau avarii la construcții hidrotehnice

;

Autorități responsabile cu rol secundar: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei

Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a )

Prevenire: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Energiei, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării.

b ) Răspuns:

(i).

Coordonare operațională: Ministerul Afacerilor Interne

(ii).

Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării

Naționale,

Ministerul

Transporturilor,

Ministerul

Economiei,

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, autoritățile administrației publice locale și alte organizații și structuri conform domeniului de competență.

c ) Refacere/Reabilitare:

(i).

Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale;

(ii).

Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

C.

Riscul asociat:

Inundații produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică (inundații din ape interne pe terenuri agricole, în incinte de desecare)

Autorități responsabile cu rol secundar: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a)

Prevenire: Ministerul Apelor și Pădurilor, Administrația Națională de Meteorologie, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării.

b)

Răspuns:

(i).

Coordonare operațională: Ministerul Afacerilor Interne;

(ii).

Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării

Naționale,

Ministerul

Transporturilor,

Ministerul

Economiei,

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, autoritățile administrației publice locale și alte organizații și structuri conform domeniului de competență.

c ) Refacere/Reabilitare:

(i).

Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale;

(ii).

Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

D.

Riscul asociat:

Inundații provocate de furtuni marine cu impact asupra zonei litorale

Autoritate responsabilă cu rol principal: Ministerul Apelor și Pădurilor; Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a)

Prevenire: Ministerul Apelor și Pădurilor, Administrația Națională de Meteorologie, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății.

b)

Răspuns:

(i).Coordonare operațională: Ministerul Afacerilor Interne;

(ii). Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul

Dezvoltării

Regionale

și

Administrației

Publice,

autoritățile administrației publice locale și alte organizații și structuri conform domeniului de competență.

c)

Refacere/Reabilitare:

(i).

Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale;

(ii).

Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

2.

Tipul de risc:

Temperaturi minime extreme

A.

Riscul asociat:

Poduri și baraje de gheață pe apă (zăpor)

Autoritate responsabilă cu rol secundar: Ministerul Apelor și Pădurilor Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a)

Prevenire:

Ministerul

Apelor

și

Pădurilor,

Administrația

Națională

de Meteorologie,

Ministerul

Transporturilor,

Ministerul

Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății.

b)

Răspuns:

(i).

Coordonare operațională: Ministerul Afacerilor Interne;

(ii).

Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale,

Ministerul

Economiei,

Ministerul

Dezvoltării

Regionale

și Administrației Publice,

alte organizații și structuri conform domeniului de competență.

c)

Refacere/Reabilitare:

(i).

Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale;

(ii).

Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Transporturilor, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

B.

Riscul asociat:

Poduri și baraje de gheață pe Dunăre

Autoritate responsabilă cu rol secundar: Ministerul Transporturilor; Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a)

Prevenire:

Ministerul

Apelor

și

Pădurilor,

Administrația

Națională

de Meteorologie,

Ministerul

Transporturilor,

Ministerul

Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății.

b)

Răspuns:

(i).

Coordonare operațională: Ministerul Tranporturilor, Ministerul Afacerilor Interne

(ii).

Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale,Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, alte organizații și structuri conform domeniului de competență.

c.

Refacere/Reabilitare :

(i).

Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale;

(ii).

Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Transporturilor, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

3.

Tipul de risc:

Secetă

Riscul asociat:

Secetă hidrologică

Autoritate responsabilă cu rol secundar: Ministerul Apelor și Pădurilor; Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a)

Prevenire:

Ministerul Apelor și Pădurilor, Administrația Națională de Meteorologie, Ministerul

Agriculturii

și

Dezvoltării

Rurale,

Ministerul

Economiei,

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării.

b)

Răspuns:

(i).

Coordonare operațională: Ministerul Afacerilor Interne;

(ii).

Misiuni de sprijin: Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor,

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

c)

Refacere/Reabilitare:

(i.) Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Justiției, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, autoritățile administrației publice locale;

(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

4.

Tipul de risc:

Poluarea accidentală ale cursurilor de apă

A.

Riscul asociat:

Poluări accidentale care pun în pericol viața oamenilor, mediul acvatic și obiective majore de alimentare cu apă

Autoritate responsabilă cu rol secundar: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a.

Prevenire: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Mediului prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Sănătății.

a.

Răspuns:

(i).

Coordonare operațională: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor;

(ii).

Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, autoritățile administrației publice locale și alte organizații și structuri conform domeniului de competență.

c)

Refacere/Reabilitare:

(i).

Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale;

(ii).

Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

B.

Riscul asociat:

Poluări accidentale ale cursurilor de apă cu impact major transfrontalier

Autorități responsabile cu rol secundar: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor. Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a.

Prevenire: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Mediului prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor

Interne,

Ministerul

Agriculturii

și

Dezvoltării

Rurale,

Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Sănătății.

b.

Răspuns:

(i).

Coordonare operațională: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor;

(ii).

Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alte organizații și structuri conform domeniului de competență.

c.

Refacere/Reabilitare:

(i).

Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale;

(ii).

Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

C.

Riscul asociat:

Poluări accidentale ale cursurilor de apă

Autoritate responsabilă cu rol secundar: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a.

Prevenire: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Mediului prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor

Interne,

Ministerul

Agriculturii

și

Dezvoltării

Rurale,

Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Sănătății.

b.

Răspuns:

(i).

Coordonare operațională: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor;

(ii).

Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alte organizații și structuri conform domeniului de competență.

c)

Refacere/Reabilitare:

(i).

Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale;

(ii).

Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

D.

Riscul asociat:

Poluări marine accidentale în zona costieră

Autorități responsabile cu rol secundar: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Autorități responsabile pe domenii de acțiune:

a.

Prevenire: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Mediului prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Sănătății.

b.

Răspuns:

(i).

Coordonare operațională: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor;

(ii).

Misiuni

de

sprijin:

Autoritatea

Navală

Română,

Ministerul

Transporturilor/ Compania Națională de Radiocomunicații Navale RADIONAV, Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), Ministerul Afacerilor Interne, alte organizații și structuri conform domeniului de competență.

c)

Refacere/Reabilitare:

(i).

Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Public, autoritățile administrației publice locale;

(ii).

Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație.

Persoanele juridice utilizatori de apă, potențiali poluatori, precum și unitățile de gospodărire a apelor, administrațiile porturilor maritime și fluviale și ale canalelor navigabile au obligația dotării cu mijloace specifice de intervenție în cazuri de poluări accidentale.

Persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, iau măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, limitarea poluării și informează imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor, Agenția pentru Protecția

Mediului și Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Cheltuielile aferente acestor acțiuni, precum și cele necesare refacerii zonei afectate sunt suportate de poluator, conform principiului

„poluatorul plătește".

Unitățile de gospodărire a apelor au obligația să verifice informațiile privind o poluare accidentală a apelor, să identifice poluantul și cauzele poluării.

În caz de poluări accidentale, Sistemele de Gospodărire a Apelor/Administrațiile Bazinale de Apă avertizează imediat utilizatorii și autoritățile administrației publice din aval pentru a lua măsuri de protecție a apelor și de evitare sau diminuare a pagubelor.

1.4

Identificarea documentelor de referință/reglementări aplicabile în activitatea de gestionare a tipurilor de risc

Pe parcursul gestionării situațiilor de urgență se pot deosebi trei situații care diferă între ele prin gradul de pericol asociat. Sunt declanșate la atingerea unor mărimi critice (criterii de

avertizare),

specifice

fenomenului

analizat

(inundații,

fenomene

hidrometeorologice

periculoase, comportarea în timp a construcțiilor hidrotehnice, secetă hidrologică, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluările marine în zona costieră). Cele trei situații sunt următoarele:

a)

Situația de atenție

are semnificația unei situații deosebite și nu reprezintă neapărat un pericol dar necesită o vigilență sporită prin:

(i)

îndesirea observațiilor și măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului și pentru prognoza evoluției sale, frecvența fiind stabilită de catre Serviciul Prognoze Bazinale Hidrologie și Hidrogeologie din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă, în conformitate cu instrucțiunile și procedurile în vigoare (exemplu: creșterea nivelurilor pe cursul de apă

peste cota de atenție - C.A./Faza I de apărare pe zonele îndiguite ale cursurilor de apă);

(ii)

monitorizarea sporită a construcțiilor cu rol de apărare și urmărirea asigurării condițiilor de scurgere a apelor mari, valorile unora dintre parametri se apropie sau chiar depășesc domeniul considerat normal fără ca starea de exploatare în condiții de siguranță să fie modificată;

(iii)

deplasarea în teren pentru constatarea și validarea fenomenului de poluare accidentală pe cursurile de apă.

b)

Situația de alertă

este caracterizată printr-o evoluție a fenomenelor în direcția în care poate conduce la un anume pericol cu un grad de intensitate mare, pot produce pagube sociale și economice însemnate (exemple: creșterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă peste cota de inundație - C.I./Faza a II-a, modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluția spre forme incipiente de cedare a barajelor, creșterea intensității precipitațiilor, perioade prelungite de secetă și scăderea debitului la sursă, modificări semnificative ale caracteristicilor fizice ale resursei de apă față de momentul anterior producerii fenomenului și/sau identificarea de mortalitate piscicolă etc). Declanșarea situației de alertă conduce la:

(i)

activități menite să limiteze și să diminueze efectele negative ale fenomenului;

(ii)

activități pregătitoare, în eventualitatea declanșării situației de pericol.

c)

Situația de pericol

este declanșată în momentul în care pericolul devine iminent, cu efecte dezastruoase și amenințare potențială asupra vieții și bunurilor (exemple: creșterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă peste cota de pericol - C.P./Faza a III-a, modificări în structura barajelor ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcției, creșterea intensității precipitațiilor, perioade prelungite de secetă și scăderea în continuare a debitului la sursă, existența în aval a obiectivelor de alimentare cu apă a populației). Este necesară luarea unor măsuri excepționale pentru limitarea efectelor inundațiilor (avertizarea și alarmarea populației, evacuarea populației, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, restricții de circulație pe unele drumuri și poduri, precum și pe căile navigabile, supraînălțarea și consolidarea digurilor etc);

Trecerea și revenirea de la o stare la alta sunt determinate de evoluția fenomenelor.

Intrarea în dispozitiv, sau altă denumire asimilată procedurilor specifice, se realizează la declanșarea situației de atenție;

Activitățile specifice operațiunii de intrarea în dispozitiv se realizează în conformitate cu procedurile interne ale fiecărei instituții responsabile de gestionarea riscurilor.

Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundațiilor sunt:

a)

mărimi zonale de avertizare, stabilite la stațiile hidrometrice și la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitații, niveluri sau debite;

b)

mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite. Stațiile hidrometrice și posturile pluviometrice fac parte din rețeaua națională de hidrologie.

Mărimile caracteristice de apărare definite la alin. (1), în caz de inundații, sunt:

A.

Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:

a)

Faza I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;

b)

Faza a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălțimii dintre cota fazei I și cea a fazei a III-a de apărare;

c)

Faza a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,2 m - 1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depășirea unui punct critic.

B.

Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă, în secțiunile stațiilor hidrometrice:

a)

cota de atenție - C.A. - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, necesitând o vigilență sporită în cazul desfășurării unor activități expuse la inundații;

b)

cota de inundație - C.I. - nivelul la care se produc revărsări importante care pot conduce la inundarea primului obiectiv;

c)

cota de pericol - C.P. - nivelul la care pot fi necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor și bunurilor, restricții la folosirea podurilor și căilor rutiere, precum și luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice.

C.

Pentru acumulări

fazele I, a II-a și a III-a de apărare sunt stabilite în funcție de nivelul apei în lac și de debitul afluent și se calculează de proiectant/expert în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenție (N.N.R.) și Nivel maxim de exploatare (N.M.E.), stabilite și prin regulamentele de exploatare.

D.

Pentru comportarea barajelor

pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv în funcție de:

a)

nivelul apei în lac, când acesta depășește Nivelul Normal de Retenție (N.N.R.);

b)

atingerea unor valori limită în comportarea construcției. Valorile limită în comportarea construcției sunt:

a)

pragul de atenție

-

valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depășesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcției să fie modificată;

b)

pragul de alertă

-

modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluția spre forme incipiente de cedare;

c)

pragul de pericol

-

barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcției.

E.

Pentru precipitațiile măsurate, care pot avea impact asupra stării hidrologice , sunt stabilite următoarele praguri la atingerea cărora se trasmit informări de precipitații:

a)

pragul de atenție - precipitații care totalizează cantități de 15 l/mp in maxim 3 ore;

b)

pragul de alertă - precipitații care totalizează 25 l/mp in maxim 6 ore;

c)

pragul de pericol - precipitații care totalizează 25 l/mp/1 oră și care pot produce creșteri bruște de niveluri pe cursurile de apă, curgeri intense de strat de apă pe versanți.

La depășirea acestor praguri de precipitații se transmit valorile înregistrate de către personalul de specialitate din cadrul Administrației Naționale "Apele Române" conform fluxului informațional intern.

F.

În cazul pericolului de inundații prin aglomerarea ghețurilor și revărsarea apelor,

se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:

a)

faza I

-

atunci când gheața se desprinde și sloiurile curg pe cursul de apă și apar mici îngrămădiri;

b)

faza a II-a

-

atunci când sloiurile de gheață se aglomerează și cresc nivelurile în amonte;

c)

faza a III-a

-

atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare ce conduc la producerea de pagube prin revărsare în amonte sau prin curgerea sloiurilor în aval ca urmare a cedării zăporului.

G.

În cazul pericolului de inundații produse, pe terenurile agricole, de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică (inundații din ape interne)

se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:

a)

pragul de atenție - apariția fenomenului de băltire pe o suprafață de minim 30% din suprafața totală a terenului potențial a fi afectat;

b)

pragul de avertizare - apa stagnează în zona inundată până la 72 de ore și are o lamă până la 0,5 m;

c)

pragul de avertizare/pericol - apa stagnează in zona inundată mai mult de 72 de ore și are o lamă mai mare de 0,5 m.

H.

În cazul pericolului de inundații produse de furtuni marine, fenomene meteorologice periculoase cu impact asupra zonei litorale

avertizările vor fi emise de către Direcția Hidrografică Maritimă (pentru furtuni marine) și Administrația Națională de Meteorologie (pentru vânt).

În caz de secetă hidrologică, când debitele de apă nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizați, se aplică restricții temporare de folosire a resurselor de apă pe baza planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare. Măsurile stabilite în planurile de restricții sunt obligatorii pentru toți utilizatorii de apă.

Valorile limită admisibile pentru indicatorii monitorizați în caz de poluări accidentale pe cursurile de apă reprezintă valorile limită admisibile (standardele de calitate relevante) ale indicatorilor de calitatea apei care caracterizează starea de calitate a corpului de apă în perioada anterioară producerii fenomenului de poluare accidentală conform prevederilor legale în vigoare.

Pentru satisfacerea cerințelor de apă ale folosințelor, în cazul diminuării continue a debitelor sursei , se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:

a)

faza normală - corespunzătoare situațiilor când în toate secțiunile de control debitul sursei este mai mare decât debitul de atenție-avertizare sau la limită egal cu acesta (debitul de atenție reprezintă debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor cantitative înmulțit cu un coeficient de la 1,2 la 1,4);

b)

faza de atenție/avertizare - corespunzătoare situației când în una sau mai multe secțiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul de atenție-avertizare , dar mai mare decât debitul minim necesar sau la limită egal cu acesta (Q at

□ Q □ Q N)

sau când volumul existent în lacuri permite asigurarea folosințelor pentru un număr mai mare de 50 zile;

c)

faza de restricții - corespunzătoare situației când în una sau mai multe secțiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar (Q □ Q N)

sau volumul existent în lacuri permite asigurarea folosințelor pentru un număr mai mic de 50 de zile.

Q N- debitul minim necesar în secțiunile de control pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ.

Regimul privind restricțiile de apă în situații de urgență generate de secetă hidrologică:

a)

în prima etapă

se reduc debitele pentru irigații;

b)

în a doua etapă

se reduc debitele pentru amenajările piscicole;

c)

în a treia etapă

se restricționează treptat debitele pentru folosințele industriale;

d)

în a patra etapă

numai în situații deosebite se introduc restricții intermitente în alimentarea cu apă a populației.

Pentru obiectivele importante, în perioadele de secetă, structurile Administrației Naționale "Apele Române", de comun acord cu beneficiarii (folosințele industriale), întocmesc un program de restricții, program ce va cuprinde debitele de funcționare a folosinței pe trepte caracteristice de restricționare a alimentării cu apă în situații de deficite de apă la sursă (funcție de structura sistemului de alimentare cu apă, procesul de producție etc.). Acest program de restricții face parte din Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.

a)

Treapta I se diminuează sau se sistează activitățile auxiliare sau de producție mai puțin importante pe perioade scurte de timp;

b)

Treapta a-II-a în cadrul unor secții de producție se opresc instalațiile tehnologice care nu realizează un randament maxim;

c)

Treapta a-III-a și alte secții; selectarea secțiilor și a liniilor tehnologice este la latitudinea beneficiarului de apă pentru fiecare treaptă de restricționare, funcție de structura sistemului de alimentare cu apă și a procesului de producție al utilizatorului, acesta fiind cel ce selectează secțiile sau liniile tehnologice.

Mărimile caracteristice zonale și locale de apărare în caz de inundații se stabilesc odată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte. Orice modificare se realizează la solicitarea Administrației Bazinale de Apă cu avizul Administrației Naționale "Apele Române" și a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, și aprobarea Ministerului Apelor și Pădurilor, cu actualizarea acestora în planurile de apărare de la toate nivelurile.

Mărimile caracteristice pentru asigurarea cerințelor de apă ale folosințelor se stabilesc prin planurile de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare.

Procedura de codificare a informărilor, atenționărilor și avertizărilor meteorologice este stabilită prin Ordinul comun al conducătorilor autorităților publice centrale în domeniul apelor, mediului și afacerilor interne.

Procedura de codificare a informărilor, atenționărilor și avertizărilor hidrologice este prezentată în Anexa 5 la prezentul regulament.

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 privind aprobarea Planului național de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluare marină cu hidrocaburi și alte substanțe dăunătoare, cu modificările și completările ulterioare, în caz de poluare marină cu hidrocarburi se disting trei clase de poluare:

a)

poluare marină minoră - nivel 1 - mai puțin de 7 tone de hidrocarburi descărcate;

b)

poluare marină medie - nivel 2 - între 7 și 700 tone de hidrocarburi descărcate;

c)

poluare marină majoră - nivel 3 - peste 700 tone de hidrocarburi descărcate sau care este asimilată situației de alertă.

1.6

Clasificarea zonelor și stabilirea limitelor/distanțelor pentru care se asigură măsurile de răspuns în situații de urgență, în funcție de tipul de risc produs

Comitetele pentru situații de urgență (organizare și responsabilități principale)

Comitetele

pentru

situații

de

urgență

sunt

organisme

interinstituționale

de

sprijin

al managementului situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră.

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU) -

are componența și atribuțiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență cu modificările și completările ulterioare.

(Art. 19. Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență al Ministerului Apelor și Pădurilor

Componența nominală și Regulamentul de Organizare și Funcționare se aprobă prin Ordin al conducatorului autorității publice centrale în domeniul apelor.

(1)

în conformitate cu prevederile Ordinului conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor privind aprobarea componenței nominale a Comitetului ministerial pentru situații de urgență și a Centrului Operativ pentru Situații de Urgență cu activitate permanentă, acesta are următoarea componență:

a)

președinte: ministrul apelor și pădurilor;

b)

vicepreședinți: secretarii de stat cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență;

c)

membrii: persoane cu funcții de conducere și experți din aparatul propriu al ministerului și din

cadrul

Administrației

Naționale

"Apele

Române",

Administrației

Naționale

de Meteorologie, Institutului Național de Hidrologie și Gopodărire a Apelor, Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA;

d)

consultanți: reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Agenției Naționale de Imbunătățiri

Funciare, Hidroelectrica S.A., unităților de învățământ superior și unităților de proiectare convocați la solicitarea președintelui Comitetului Ministerial.

(2)

Conform prevederilor Ordinului conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență și a Centrului operativ pentru situații de urgență, acesta are următoarele atribuții principale:

a)

analizează situația și evoluția fenomenelor având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, poluări

marine în zona costieră și starea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, adoptă hotărâri și stabilesc măsuri în domeniile de competență ale ministerului, pentru evitarea pierderilor de vieți omenești și limitarea pagubelor materiale. Hotărârile adoptate în cadrul Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență sunt comunicate operativ structurilor implicate în gestionarea situației de urgență create, precum și mass-media;

b)

Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență informează prin orice mijloace de comunicare (telefon, fax, e-mail etc.) Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență asupra evoluției și efectelor evenimentelor și asupra măsurilor luate și măsurilor necesare pentru limitarea efectelor acestora;

c)

evaluează situația și propune Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgență;

d)

analizează și aprobă, după caz, propunerile Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență privind inundarea dirijată a unor terenuri precum și a incintelor îndiguite, prin realizarea unor breșe în corpul digurilor, indiferent de deținător pentru inundarea dirijată a unor terenuri în perioade de ape mari (acumulări nepermanente/poldere/zone de inundare dirijată), precum și în vederea evacuării apelor acumulate în incinte în timpul inundațiilor;

e)

analizează solicitările Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență privind alocarea unor sume din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului în vederea refacerii obiectivelor afectate de inundații sau pentru despăgubirea proprietarilor terenurilor inundate dirijat și propune inițierea proiectelor de Hotărâre de Guvern;

f)

stabilește planul anual de acțiuni ale Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență și Centrului operativ în vederea prevenirii și limitării efectelor inundațiilor, accidentelor la construcțiile hidrotehnice, poluărilor accidentale;

g)

analizează și avizează instrucțiuni și normative specifice referitoare la prevenirea, intervenția operativă și înlăturarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetei hidrologice, accidentelor la construcțiile hidrotehnice, poluărilor accidentale pe cursurile de apă;

h)

urmărește respectarea convențiilor internaționale în domeniul managementului riscului la inundații, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice, poluărilor accidentale pe cursurile de apă;

i)

organizează anual, exerciții de simulare a producerii de inundații, accidente la construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale, pe bazine hidrografice și județe, interbazinale, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic de avertizare- alarmare a populației, precum și a modului în care administrația publică locală, deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor și utilizatorii de apă cunosc atribuțiile ce le revin pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile specifice;

j)

organizează acțiunile de control a modului în care sunt întreținute cursurile de apă permanente și nepermanente în localități, întreținute și realizate sanțurile și rigolele de scurgere a apelor pluviale, în vederea diminuării efectelor inundațiilor;

k)

organizează și participă la acțiunile anuale de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de deținător, de pe râurile interioare, de la Dunăre și din zonele de interes comun de pe râurile ce traversează sau formează frontiera de stat, și propune măsurile și responabilitățile necesare pentru exploatarea în condiții de siguranță a acestora;

l)

aprobă Planurile județene și bazinale de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice

având

ca

efect

producerea

de

inundații,

secetă

hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, poluări marine, programele, regulamentele, măsurile adoptate, protocoalele și proiectele de acte normative.

Comitetele Județene/ Municipiului București pentru Situații de Urgență

Sunt constituite prin ordin al prefectului și se compun din:

a)

Președinte: prefectul județului/Municipiului București;

b)

Vicepreședinți:

(i)

președintele Consiliului Județean;

(ii)

inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean, cu atribuții de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției;

c)

Secretariatul tehnic permanent este asigurat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean;

d)

membrii: șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai operatorilor economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență;

e)

consultanți, după caz.

Au următoarele atribuții principale:

a)

informează Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență/Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminența producerii acestora;

b)

evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor;

c)

analizează referatul tehnic întocmit de către Grupul de Suport Tehnic pentru realizarea unor breșe în corpul digurilor, indiferent de deținător, pentru inundarea dirijată a unor terenuri în perioade de ape mari sau de accidente la construcții hidrotehnice, precum și în vederea evacuării apelor acumulate în incinte pe timpul inundațiilor;

d)

analizează și, după caz, adoptă hotărâri cu propuneri de realizare a unor breșe în diguri în vederea evacuării apelor acumulate în incinte pe timpul inundațiilor sau pentru inundarea dirijată a unor terenuri în perioade de ape mari sau de accidente la construcții hidrotehnice. Propunerea de realizare a breșelor se va transmite Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor și la Administrația Națională „Apele Române". Breșa se realizează numai dupa obținerea aprobării Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor. Hotărârea pentru propunerea de inundare dirijată va conține, în principal, următoarele informații:

(i

) denumirea cursului de apă, amplasamentul pe cursul de apă;

(ii)

localitatea, județul;

(iii)

secțiunea cu localizarea în care urmează să se execute breșa (km. dig), dimensiunea aproximativă (estimată) a acesteia în metri și data propusă a se va efectua ;

(iv)

deținătorul lucrării hidrotehnice;

(v)

justificarea necesității și scopul practicării breșei inclusiv efectele posibile în cazul în care nu s-ar practica breșa ;

(vi

) măsuri recomandate a fi luate pentru diminuarea pagubelor pe terenul ce urmează a fi inundat (evacuare oameni, animale, depozite de substanțe potențial poluatoare, executare de diguri pentru protecția zonelor locuite);

(vii ) enumerarea pagubelor potențiale - obiective socio – economice, deținătorii terenurilor agricole cultivat/necultivat; suprafața terenurilor agricole, culturi existente și stadiul lor de vegetație; amenajări hidroameliorative, alte obiective, (se vor menționa deținătorii tuturor obiectivelor pentru care se vor acorda despăgubiri potrivit legii).

Hotărârea va avea în anexă planul de situație cu amplasamentul propus pentru execuția breșei și zonele potențial inundabile ca urmare a executării breșei.

e)

declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul județului, în mai multe localități din județ sau la nivelul municipiului București, după caz, în zonele afectate.

f)

analizează și avizează Planurile județene pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență;

g)

informează Comitetul Național asupra măsurilor dispuse și realizate, îndeplinesc orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege;

h)

aprobă prin hotărâri, inițierea demersurilor pentru realizarea, în regim de urgență, a unor lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, luarea unor măsuri de sprijinire a populației sinistrate pentru refacerea locuințelor avariate ori distruse din Fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului și asigurarea mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de acțiunile de apărare impotriva inundațiilor;

i)

solicită sprijinul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență atunci când amploarea situației depășește capacitatea de intervenție locală, ori atunci când sunt necesare anumite materiale și mijloace de intervenție care nu sunt disponibile la nivel județean;

j)

participă la exerciții de simulare a producerii de inundații, de accidente la construcții hidrotehnice și de poluări accidentale pe cursurile de apă, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional pentru aceste tipuri de risc, exerciții organizate de Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență al autorității publice centrale din domeniul gospodăririi apelor.

Persoanele din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență au următoarele atribuții principale:

A.

Prefectul , în calitate sa de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență:

a)

stabilește responsabilitățile pentru avertizarea și alarmarea populației din zonele de risc la inundații, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale pe cursurile de apă;

b)

dispune președinților Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență ca la primirea atenționărilor/avertizărilor privind iminența producerii unor situații de urgență să instituie serviciul de permanență la toate primăriile din zonele de risc;

c)

dispune informarea populației, prin intermediul sistemului de avertizare - alarmare și mijloacelor media locale, cu privire la activitățile prioritare pe care trebuie să le desfășoare;

d)

analizează informațiile primite de la Comitetele Locale pentru Situații de Urgență referitoare la derularea evenimentelor și la măsurile întreprinse;

e)

dispune activarea Centrului Județean de Conducere și Coordonare a Intervenției, organizează, și coordonează, cu sprijinul tehnic al specialiștilor din cadrul Grupului de Suport Tehnic, toate acțiunile de intervenție operativă la nivelul județului;

f)

dispune instituțiilor reprezentate în Comitetul Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență să asigure mijloacele și forțele de intervenție suplimentare în sprijinul Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, atunci când capacitatea acestora de intervenție este depășită;

g)

dispune, la recomandarea specialiștilor din cadrul Grupului de Suport Tehnic, concentrarea mijloacelor și forțelor de intervenție în zonele critice;

h)

înaintează Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor și Administrației Naționale „Apele Române", hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență cu propunerea de realizare a unor breșe în corpul digurilor, indiferent de deținător pentru inundarea dirijată a unor terenuri în perioade de ape mari (acumulări nepermanente/poldere/zone

de

inundare

dirijată)

precum și

în

vederea

evacuării

apelor acumulate în incinte în timpul inundațiilor, pe baza referatului tehnic de specialitate întocmit de Grupul de Suport Tehnic și solicită aprobarea pentru execuția acestora;

i)

dispune filialelor teritoriale din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare asigurarea funcționării la capacitate a stațiilor de pompare pentru desecare, precum și folosirea unor mijloace suplimentare de evacuare a apei din incintele îndiguite cu asigurarea fondurilor necesare conform prevederilor legislatiei in vigoare;

j)

analizează capacitățile de intervenție, stabilind prioritățile de acțiune pentru evacuarea apei în situația în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită punerea în aplicare a planurilor de cooperare pentru gestionarea situațiilor de urgență;

k)

coordonează, prin Comitetul Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, acțiunile de evacuare conform

Planurilor de evacuare;

l)

emite ordine de evacuare și primire/repartiție la solicitările președinților Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență;

m)

când situația impune, dispune încetarea furnizării energiei electrice, gazelor naturale și agentului termic;

n)

dispune modul de urmărire a aplicării măsurilor de restricție a consumului de apă și alimente în zonele afectate;

o)

dispune identificarea posibilităților de cazare temporară a persoanelor sinistrate;

p)

dispune organizarea distribuirii apei potabile, alimentelor și ajutoarelor umanitare;

q)

dispune aplicarea măsurilor de prim ajutor medical și sanitar - epidemice necesare prevenirii epidemiilor;

r)

dispune identificarea locurilor de adăpostire a animalelor evacuate, asigurarea hranei și apei, asigurarea asistenței sanitar - veterinare;

s)

dispune direcționarea spre taberele de sinistrați a formațiunilor și mijloacelor de acordare a primului ajutor medical;

ș) dispune organizarea activităților de căutare și identificare a victimelor și persoanelor date dispărute;

t)

dispune anunțarea unității de neutralizare cu care Consiliul Județean/Consiliul general al Muncipiului București are încheiat un contract, cu privire la decesul unor animale pe raza unității administrativ-teritoriale sau a unei subdiviziuni administrativ-teritoriale a Municipiului București și ducerea la îndeplinire a măsurile ce se impun conform prevederilor legale;

ț) dispune rechiziționarea de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public în conformitate cu prevederile Legii nr.132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public cu modificările și completările ulterioare;

u)

dispune pregătirea populației, în vederea conștientizării asupra riscului pe care îl prezintă inundațiile și a măsurilor proprii de protecție și intervenție în situații de urgență;

v)

numește prin ordin comisia alcătuită din specialiști pentru evaluarea estimativă a pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase care fac obiectul prezentului regulament;

w)

dispune prin ordin evaluarea de către specialiști a pagubelor produse de inundarea dirijată și face propuneri de despăgubire a persoanelor fizice și juridice care au suferit prejudicii;

x)

aprobă rapoartele de sinteză întocmite conform Anexei nr. 9 la prezentul regulament;

y)

avizează procesele verbale de calamități elaborate de deținătorii de lucrări în vederea fundamentării actelor normative pentru alocarea, în regim de urgență, a fondurilor necesare refacerii construcțiilor hidrotehnice afectate de viituri sau asigurării unor surse suplimentare de alimentare cu apă conform Anexelor nr. 10 și 10a la prezentul regulament;

``)

solicită Consiliului Județean, fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale,

pentru

acțiuni

operative

de

apărare

împotriva

inundațiilor,

fenomenelor meteorologice periculoase și poluărilor accidentale, pentru realizarea, întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice de interes local, precum și pentru întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților;

aa)

solicită Consiliului Județean fondurile necesare dotării Serviciilor voluntare pentru situații de urgență cu materiale și mijloace specifice intervenției la inundații/aglomerări de ghețuri și accidente la construcții hidrotehnice ;

ab) propune alocarea unor sume din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat, pentru combaterea și înlăturarea efectelor inundațiilor în cazul în care bugetele locale sunt insuficiente;

ac)

aprobă

Planurile

județene

si

locale

de

apărare

împotriva

inundațiilor,

fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră și dispune postarea extraselor din aceste planuri, din care au fost excluse informațiile confidențiale, pe pagina de internet a Instituției Prefectului, autorităților locale, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean, altor structuri implicate;

ad) dispune verificarea întocmirii de către toți operatorii economici-utilizatori de apă a " Programului de resticții în alimentarea cu apă în caz de

secetă“ , conform prevederilor ordinului pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare;

ae) dispune măsuri pentru raționalizarea consumului de apă în localitățile potențial a fi afectate în caz de secetă hidrologică și poluări accidentale ale cursurilor de apă;

af) solicită Administrației Bazinale de Apă identificarea unor surse suplimentare de alimentare cu apă - identificarea zonelor în care ar putea fi realizate eventuale foraje pentru alimentarea cu apă potabilă în zonele cele mai critice;

ae) dispune operatorilor economici luarea măsurilor pentru limitarea pierderilor de apă și pentru pregătirea instalațiilor de alimentare de rezervă din apa subterană sau din alte surse de apă;

ag) dispune Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean și operatorilor economici specializați asigurarea alimentării cu apă potabilă a populației și animalelor, prin transportul acesteia cu cisterna sau cu alte mijloace;

ah) dispune operatorilor economici poluatori ai cursurilor de apă luarea măsurilor pentru limitarea și diminuarea efectelor negative ale poluării accidentale pe cursurile de apă.

B.

Președintele Consiliului Județean ,

în calitate sa de Vicepreședinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență:

a)

propune spre aprobare Consiliului Județean bugetul județean pentru asigurarea resurselor necesare prevenirii, pregătirii, răspunsului și refacerii/reabilitării în situații de urgență;

b)

asigură anual fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale precum și spații de depozitare corespunzătoare pentru acestea, la nivelul tuturor primăriilor din județ;

c)

asigură fondurile necesare pentru dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență, pentru întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice din administrare proprie și întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților și instalarea de sisteme acustice de alarmare civilă a populației în fiecare sat în situații de urgență;

d)

dispune verificarea anuală a modului de achiziție, depozitare și gestionare a materialelor și mijloacelor de intervenții constituite în stoc la nivelul tuturor primăriilor din județ;

e)

desemnează personal tehnic din aparatul propriu al Consiliului Județean, pentru a participa în Comisia numită prin Ordinul Prefectului, în scopul constatării și evaluării fizice și valorice a pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase, conform Anexei 11 la regulament;

f)

la solicitarea prefectului adresată președintelui Consiliului Județean, Consiliul Județean se poate întruni în ședințe extraordinare pentru adoptarea de măsuri imediate în vederea prevenirii, limitării sau înlăturării urmărilor situațiilor de urgență generate de riscurile specifice.

C.

Inspectorul șef, în calitate de Vicepreședinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență:

a)

este comandantul acțiunii la nivel județean sau, după caz, comandant al intervenției;

b)

propune activarea Centrului Județean de Conducere și Coordonare a Intervenției; c)coordonează forțele de intervenție stabilite pentru înlăturarea consecințelor situației de urgență din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean și dispune suplimentarea acestora, în funcție de evoluția situației de urgență.

D.

Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor/Inginerul Șef ,

în calitate de Comandant al

Intervenției,

pentru

lucrările/intervențiile

în

regim

de

urgență

și

operare

a infrastructurii de gospodărire a apelor:

a)

este comandant al intervenției pentru forțele de intervenție stabilite pentru înlăturarea consecințelor situației de urgență din cadrul unităților de gospodărire a apelor;

b)

coordonează forțele de intervenție stabilite pentru înlăturarea consecințelor situației de urgență unităților de gospodărire a apelor și dispune suplimentarea acestora, în funcție de evoluția situației de urgență.

Comitetele Locale pentru Situații de Urgență

Se compun din:

a)

Președinte: primarul;

b)

Vicepreședinți: viceprimarii;

c)

Secretar: secretarul Unității Administrativ Teritoriale;

d)

membrii: reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții (șeful Poliției locale, unități medicale și sanitar - veterinare, reprezentanți ai unităților de învățământ, biserică, șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență, alții), din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum și conducători/reprezentanți ai operatorilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, potențial a fi afectați sau care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență;

Au următoarele atribuții principale:

a)

informează Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, prin Centrul operațional județean, respectiv al municipiului București și centrul operativ al Sistemului de Gospodarire a Apelor, cu privire la stările potențial generatoare de situații de urgență și iminența amenințării acestora;

b)

evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor, informând operativ Comitetul Județean pentru Situații de Urgență conform fluxului informațional - operativ - decizional;

c)

declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ - teritoriale.

d)

analizează și avizează Planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situației de urgență;

e)

folosesc toate mijloacele existente pentru a asigura avertizarea și/sau alarmarea cu prioritate a populației și obiectivelor aflate în zonele de risc la inundații din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanți, accidente la construcții hidrotehnice și la poluari accidentale pe cursurile de apă , așa cum sunt ele delimitate în Planurile locale de apărare;

f)

iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori și ghețuri, în special în zonele podurilor și podețelor, formațiunilor torențiale, cursurilor mici de apă, văilor nepermanente, prizelor de apă, de evacuare a apei din intravilan;

g)

asigură participarea Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență la acțiunile operative desfășurate de specialiștii unităților deținătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor;

h)

iau măsuri de localizare a apelor revărsate, precum și pe cele provenite din infiltrații și scurgeri de pe versanți și dirijarea acestora în albiile cursurilor de apă, gravitațional sau prin pompare;

i)

asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populației în perioadele deficitare.

Persoanele din cadrul Comitetului Local au următoarele atribuții principale:

A.

Primarul,

în calitatea sa de președinte al Comitetului Local pentru Situații de Urgență:

a)

asigură introducerea hărților de risc la inundații în Planurile de Urbanism General (P.U.G.);

b)

nu eliberează autorizații de construire pentru noi construcții, în zonele de risc la inundații;

c)

informează populația cu privire la necesitatea încheierii polițelor de asigurare obligatorie a locuințelor pentru situații de dezastre naturale și aplică sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor legale;

d)

asigură personalul și condițiile necesare pentru instituirea serviciului de permanență, instituie, la ordinul prefectului sau din proprie inițiativă serviciul de permanență la sediul primăriei, în condițiile stabilite de reglementările specifice în vigoare și verifică modul de îndeplinire al acestui serviciu;

e)

asigură mijloacele necesare și stabilește responsabilitățile pentru avertizarea și alarmarea populației din zonele de risc la inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, secetă hidrologică și poluări accidentale pe cursurile de apă;

f)

dispune agentului de inundații organizarea periodică a unor acțiuni de conștientizare a populației asupra riscului pe care îl prezintă inundațiile și asupra măsurilor care trebuie întreprinse de fiecare cetățean pentru diminuarea pagubelor;

g)

asigură, prin agentul de inundații și/sau secretarul Comitetului Local pentru Situații de Urgență,

întocmirea

Planului

local

de

apărare

împotriva

inundațiilor,

fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, afișarea extraselor din acest plan, din care au fost excluse informațiile confidențiale, pe pagina de internet a instituției și la sediul primăriei;

h)

solicită Consiliului Județean/Local, fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale la nivelul primăriilor, asigurarea unui spațiu de depozitare corespunzător, precum și fonduri pentru dotarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență, pentru întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice din administrare proprie și întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților;

i)

dispune realizarea și întreținerea corespunzătoare a șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos și a deșeurilor din albiile cursurilor de apă, din secțiunile de scurgere a podurilor și podețelor;

j)

dispune agentului de inundații afișarea în locuri publice a semnificației codurilor de culori pentru avertizările meteorologice și hidrologice, semnificația semnalelor de alarmare acustică a populației și a planurilor de situație cu delimitarea zonelor potențial inundabile cu probabilitățile de depășire de 1% , 0,1% sau inundate la viituri istorice semnificative cu amplasamentul mirelor locale, sirenelor, căile și zonele de evacuare, conform Planului local de apărare și limita maximă a undei de rupere cu timpul minim de propagare până la localitate și obiectivele cuprinse în zona inundabilă, înălțimea maximă a lamei de apă în zona unității administrativ - teritoriale, conform Planului de acțiune în caz de accident la baraj, după caz;

k)

sprijină unitățile de gospodărire a apelor în montarea mirelor hidrometrice și pluviometrelor, (permite montarea pluviometrelor pe terenuri aflate în administrarea primăriei, accesul pentru realizarea citirilor și măsurătorilor și dispune măsuri pentru menținerea în stare de funcțiune a acestora);

l)

organizează anual, și ori de câte ori este nevoie, instruiri ale membrilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență asupra atribuțiilor ce le revin pentru avertizarea/alarmarea populației din satele aparținătoare comunei;

m)

la primirea atenționărilor/avertizărilor meteorogice și hidrologice, în caz de accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale pe cursurile de apă,

convoacă în ședințe extraordinare Comitetul Local pentru Situații de Urgență, ori de câte ori situația o impune;

n)

pune în aplicare măsurile adoptate prin hotărârile Comitetului Local pentru Situații de Urgență/Comitetul Județean pentru Situații de Urgență/ordin al prefectului la nivelul unității administrativ - teritoriale și cele prevăzute în planul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, Planul de evacuare, schema organizării avertizării și alarmării populației;

o)

ține permanent legătura cu Sistemul de Gospodarire a Apelor și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean cu privire la evoluția situației din teren;

p)

dispune și asigură supravegherea permanentă a zonelor de risc, evacuarea populației, animalelor și a bunurilor, conform Planului de evacuare în situații de urgență;

q)

dispune deținătorilor de iazuri piscicole și ai celorlalte acumulari mici, de pe raza unității administrativ-teritoriale, luarea măsurilor pentru evitarea unor eventuale accidente la acestea (asigurarea funcționării corespunzatoare a evacuatorilor);

r)

dispune măsuri de avertizare/alarmare a populației și a obiectivelor din zonele de risc la inundații, de pe raza unității administrativ - teritoriale, inclusiv în cazul producerii accidentelor la construcții hidrotehnice;

s)

dispune acționarea echipamentelor de alarmare și transmiterea semnalului "alarmă la dezastre" către populație;

ș) anunță populația, prin intermediul posturilor locale de radio și televiziune sau a membrilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență și/sau Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență, cu privire la activitățile prioritare care trebuie întreprinse;

t)

asigură obținerea acordului deținătorilor de teren pentru inundare dirijată a unor zone stabilte împreună cu specialiștii din cadrul Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (Grupul de Suport Tehnic, alții);

ț) dispune participarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență la acțiunile operative desfășurate de specialiștii unităților deținătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor;

u)

dispune Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență măsurile de prevenire a avarierii sau distrugerii cu intenție a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor executate provizoriu;

v)

solicită Comitetului Județean pentru Situații de Urgență analiza oportunității realizării unor breșe de evacuare a apei (dinspre incinta aparată către emisar);

w)

solicită Comitetului Județean pentru Situații de Urgență suplimentarea forțelor, materialelor și mijloacelor de intervenție în cazul depășirii capacității de intervenție la nivel local;

x)

asigură accesul forțelor și mijloacelor de intervenție pe cursurile de apă și zonele de protecție ale acestora, la lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor (inclusiv în zona de protecție), pentru realizarea măsurilor preventive, operative de intervenție și de reabilitare;

y)

conduce acțiunile de evacuare cu sprijinul autorităților competente (Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean, Poliție, Jandarmerie);

``)

dispune activarea Centrului de Conducere și Coordonare a Evacuării (C.C.C.E.);

aa)

stabilește

necesarul

de

forțe

și

mijloace,

pe

baza

planurilor/convențiilor

de colaborare/cooperare, și definește nevoile de sprijin din partea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență;

ab)

asigură

realizarea

dispozitivului

de

pază

a

bunurilor

materiale

prin

intermediul comandantului forțelor de ordine;

ac)

asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate, acordarea de asistență medicală și identifică noi posibilități de cazare temporară a persoanelor sinistrate;

ad )

asigură adăpostirea, hrănirea și acordarea de asistență veterinară animalelor evacuate;

ae)

organizează distribuirea apei potabile, alimentelor și ajutoarelor umanitare către populația afectată;

af)

solicită instituțiilor și persoanelor specializate executarea salubrizării și aplicarea măsurilor sanitar-epidemice în zonele afectate;

ag)

organizează activitățile de căutare și identificare a victimelor și persoanelor date dispărute;

ah)

dispune anunțarea unității de neutralizare cu care Consiliul Județean/Consiliul general al Muncipiului București are încheiat un contract, cu privire la decesul unor animale pe raza unității administrativ-teritoriale sau a unei subdiviziuni administrativ-teritoriale a Municipiului București și ducerea la îndeplinire a măsurile ce se impun conform prevederilor legale;

ai)

asigură, prin agentul de inundații și secretarul Comitetului Local pentru Situații de Urgență, centralizarea datelor privind urmările fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică și poluări accidentale pe cursurile de apă, precum și întocmirea și transmiterea în maxim 24 de ore de la declanșarea evenimentului și nu mai mult de 12 ore de la încetarea fenomenului (pentru ultimul raport operativ) potrivit prevederilor anexei nr. 8 la prezentul regulament. Rapoartele operative vor fi transmise către Centrul Operațional din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean și la Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor;

aj)

dispune verificarea întocmirii de către toți operatorii economici-utilizatori de apă a "Programului de restricții în alimentarea cu apă în caz de

secetă", conform prevederilor ordinului pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare ;

ak)

stabilește măsuri pentru raționalizarea consumului de apă pe teritoriul unității administrativ - teritoriale, prin limitarea volumelor de apă folosite pentru udatul străzilor și al spațiilor verzi;

al)

solicită operatorilor economici luarea măsurilor pentru limitarea pierderilor de apă și pentru pregătirea instalațiilor de alimentare de rezervă din apa subterană sau din alte surse de apă, precum și pentru limitarea și diminuarea efectelor negative ale poluărilor accidentale pe cursurile de apă;

am)

solicită Administrației Bazinale de Apă identificarea unor surse suplimentare de alimentare cu apă - identificarea zonelor în care ar putea fi realizate eventuale foraje pentru alimentarea cu apă potabilă în zonele cele mai critice;

an)

dispune informarea populației prin intermediul posturilor locale de radio și televiziune sau a membrilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență, cu privire la restricțiile instituite și măsurile prioritare ce trebuie întreprinse în caz de secetă hidrologică sau poluare accidentală a cursurilor de apă de pe raza unității administrativ - teritoriale;

ao)

dispune verificarea modului în care populația și operatorii economici respectă măsurile prioritare și de restricție stabilite în caz de secetă hidrologică sau poluare accidentală a cursurilor de apă;

ap)

solicită ajutorul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean și a altor operatori economici pentru asigurarea alimentării cu apă a populației și animalelor prin transportul cu cisterna sau a altor mijloace în situații de urgență;

aq)

asigură întocmirea Proceselor verbale de calamități în vederea suplimentării surselor de apă potabilă pentru populație în perioadele de secetă hidrologică (conform Anexei 10a);

ar)

avizează procesele verbale referitoare la cantitățile de materialele și mijloacele de apărare folosite în acțiuni de intervenție operativă și care nu mai pot fi recuperate, întocmite de comisiile de specialitate ale conducătorului unității care le-a deținut sau le-a pus la dispoziția structurilor participante la acțiunile de apărare.

B.

Șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență

a)

are următoarele atribuții principale:

(i)întocmește documentele de organizare și funcționare a activității serviciului voluntar; ( ii) planifică și conduce activitatea de pregătire a personalului serviciului voluntar;

( iii) asigură respectarea prevederilor actelor normative specifice în vigoare; ( iv) organizează activitatea de prevenire;

( v) verifică întreținerea materialelor și mijloacelor din dotare;

( vi) conduce acțiunile de intervenție în limita competențelor stabilite;

(vii) întocmește rapoartele de intervenție.

b)

îndeplinește funcția de agent de inundații la nivelul unității administrativ teritoriale conform prevederilor Ordinului comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice, al ministrului afacerilor

interne

și

al

ministrului

dezvoltării

regionale

și

administrației

publice

nr. 330/44/2178/2013.

Agentul de inundații

a)

funcția de agent de inundații s-a înființat conform prevederilor pct. 5.2.1.c din Hotărârea Guvernului nr.846/2010, Stategia Națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung;

b)

agentul de inundații este numit prin dispoziție/decizie a primarului;

c)

are următoarele atribuții principale:

(i)

colaborează permanent cu agentul hidrotehnic din cadrul unității de gospodărire a apelor (Sistem de Gospodărire a Apelor, Sistem Hidrotehnic Independent) pentru

aspecte privind starea tehnică și funcțională a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare și a cursurilor de apă de pe raza unității administrative - teritoriale;

( ii)

asigură, împreună cu secretarul Comitetului Local pentru Situații de Urgență, centralizarea datelor privind urmările fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică și poluări accidentale pe cursurile de apă;

(iii)

asigură, împreună cu secretarul Comitetului Local pentru Situații de Urgență, întocmirea și transmiterea rapoartelor operative în maxim 24 de ore de la declanșarea evenimentului și nu mai mult de 12 ore de la încetarea fenomenului (pentru ultimul raport operativ) potrivit prevederilor anexei nr. 8 la prezentul regulament. Rapoartele operative se trasmit către Centrul Operațional din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean și Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor care asigură Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine in zona costieră, din județ;

(iv)

asigură, împreună cu secretarul Comitetului Local pentru Situații de Urgență , întocmirea

Planului

local

de

apărare

împotriva

inundațiilor,

fenomene hidrometeorologice

periculoase

având

ca

efect

producerea

de

inundații,

secetă hidrologică,

precum

și

incidente/accidente

la

construcții

hidrotehnice,

poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră;

(v)

asigură întocmirea periodică a unor acțiuni de constientizare a populației asupra riscului pe care-l prezintă inundațiile și asupra măsurilor care trebuie întreprinse de fiecare cetățean pentru diminuarea pagubelor;

(vi)

asigură afișarea în locuri publice a extraselor din Planul local de apărare (planul de situație al localității cu delimitarea zonelor potențial inundabile cu probabilitatile de depășire

de

1%

și

0,1%

sau

inundate

la

viiturile

istorice

semnificative,

cu amplasamentul mirelor locale, sirenelor, căile și zonele de evacuare), a semnificației codurilor de culori pentru avertizările meteorologice și hidrologice și a semnalelor de alarmare acustică a populației;

(vii )

asigură afișarea în locuri publice a extraselor din Planul de acțiune în caz de accident la barajul situat în amonte de unitatea administrativ - teritorială (planul de situație cu delimitarea zonei de inundabilitate, timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, înălțimea maximă a lamei de apă pe teritoriul unității administrativ - teritoriale, amplasamentul sirenelor, căile și zonele de evacuare) transmis de către Sistemul de Gospodărire a Apelor .

b)

Centrele operaționale/operative (organizare și responsabilități principale)

Centrul Național de Conducere Integrată, C.N.C.I. din cadrul Ministerului Afacerilor Interne îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 10 din H.G. nr. 1152/2014.

Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, (CNCCI

)

îndeplinește atribuțiile prevăzute în Ordinul ministrului administrației și internelor nr.181/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Afacerilor Interne.

Centrul Operațional Județean din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1492/ 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență;

Atribuțiile Centrului Operațional sunt cele prevăzute în legislația în vigoare menționată la alin.(1).

Centrul Operativ pentru Situații de Urgență al Ministerului Apelor și Pădurilor

Componența nominală și Regulamentul de Organizare și Funcționare se aprobă prin Ordin al conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor.

Se compune din:

a)

Șef centru operativ;

b)

Personal specializat pe tipuri de risc specifice:

-(i) pentru inundații, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă interioare și secetă hidrologică;

- (ii) pentru poluări accidentale pe fluviul Dunărea și Marea Neagră;

- (iii) pentru incendii de pădure în fondul forestier;

c)

Comunicare mass-media;

d)

Personal care asigură activitatea permanentă .

Centrul operativ îndeplinește următoarele atribuții:

a)

sintetizează informații privind situația și evoluția fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, a poluărilor accidentale pe cursurile de apă, efectele acestora, măsurile întreprinse și măsurile necesare pentru diminuarea și înlăturarea lor și le transmite structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență;

b)

asigură transmiterea operativă a atenționărilor/avertizărilor hidrologice și meteorologice elaborate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și respectiv, Administrația Națională de Meteorologie, la Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, la Centrul Operațional Național din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și la Comitetele Județene pentru Situații de Urgență;

c)

îndrumă, verifică, avizează și urmărește elaborarea/modificarea/actualizarea după caz, a Planurilor

județene

și

bazinale

de

apărare

împotriva

inundațiilor,

fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine in zona costieră;

d)

verifică și avizează Planurile de acțiune în caz de accidente la baraje, în vederea aprobării de către președintele Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență;

e)

controlează modul de întocmire a Planurilor locale de apărare împotriva inundațiilor, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine in zona costieră;

f)

organizează anual, exerciții de simulare a producerii de inundații, accidente la construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale, pe bazine hidrografice și județe, interbazinale, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic de avertizare- alarmare a populației, precum și a modului în care administrația publică locală, deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor și utilizatorii de apă cunosc atribuțiile ce le revin pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile specifice;

g)

organizează acțiunile de control a modului în care sunt întreținute cursurile de apă permanente și nepermanente în localități, întreținute și realizate sanțurile și rigolele de scurgere a apelor pluviale, în vederea diminuării efectelor inundațiilor;

h)

organizează și participă la acțiunile anuale de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de deținător, de pe râurile interioare, de la Dunăre și din zonele de interes comun de pe râurile ce traversează sau formează frontiera de stat, și propune măsurile și responabilitățile necesare pentru exploatarea în condiții de siguranță a acestora;

i)

verifică periodic modul de constituire, de completare și de depozitare a stocurilor de materiale și mijloace de intervenție operativă la inundații, de către deținătorii de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și de către Comitetele locale pentru situații de urgență;

j)

organizează, periodic, instruiri ale personalului implicat în activitatea de management al riscului specific din cadrul unităților aflate în subordonarea și coordonarea ministerului;

k)

participă la activitățile de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluări accidentale pe Marea Neagră și pe Dunăre;

l)

asigură funcționarea Unității de Comunicații din cadrul Centrului Principal Internațional de Alarmare a Poluărilor Accidentale pe Dunăre (P.I.A.C.) din România, partea a Sistemului de Alarmare pentru Poluări Accidentale din bazinul Dunării;

m)

participă în subcomisiile pe domenii, din cadrul Comisiilor mixte-hidrotehnice, la elaborarea, actualizarea și aplicarea prevederilor regulamentelor bilaterale ce privesc activitatea de apărare împotriva inundațiilor, schimbul de informații hidrometeorologice, poluări accidentale, precum și la exercițiile de simulare organizate în acest sens pe Dunăre și râuri transfrontaliere;

n)

colaborează cu Centrele operative din ministerele care îndeplinesc funcții de sprijin în prevenirea

și

gestionarea

situațiilor

de

urgență

generate

de

inundații,

fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră.

Alte centre operative cu activitate permanentă/temporară

Centrele operative cu activitate permanentă se constituie și funcționează în cadrul aparatului propriu al unor ministere și instituții publice centrale cu atribuții și funcții de sprijin complexe în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență nominalizate în anexa 5 din Hotărârea Guvernului nr.557/2016 privind gestionarea riscurilor.

Centrele operative cu activitate temporară se constituie și funcționează la celelalte ministere și instituții publice centrale cu atribuții de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență precum și în municipii, orașe și comune.

au următoarele atribuții principale :

a)

centralizează și transmit operativ la centrul operațional al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență date și informații privind apariția și evoluția stărilor potențial generatoare de situații de urgență;

b)

monitorizează situațiile de urgență și informează Inspectoratule pentru Situații de Urgență și celelalte centre operaționale și operative interesate;

c)

urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență și a planurilor de intervenție și cooperare specifice tipurilor de riscuri;

d)

asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor, precum și mentinerea legăturilor de comunicații cu centrele operaționale și operative implicate în gestionarea situațiilor de urgență, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgență și cu dispeceratele proprii serviciilor și forțelor care intervin în acest scop;

e)

centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin pe timpul situațiilor de urgență și fac propuneri pentru asigurarea lor;

f)

gestionează baza de date referitoare la situațiile de urgență;

g)

îndeplinesc orice alte atribuții și sarcini privind managementul situațiilor de urgență;

h)

întocmesc și transmit la Inspectoratulul pentru Situații de Urgență și Dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor de pe raza județului, procese verbale de calamitate conform Anexei 10.

Celula de urgență a operatorului economic

reprezintă organismul constituit, la nivelul societăților comerciale (operatorilor economici) prin dispoziția scrisă a directorului și sub conducerea sa, din specialiști ai societății respective cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență;

are următoarele atribuții principale:

a)

identifică și gestionează tipurile de riscuri generatoare de dezastre din cadrul unității;

b)

stabilește metode și procedee specifice de protecție a salariaților, precum și a bunurilor materiale proprii;

c)

pe timpul situațiilor de urgență asigură mijloacele financiare și materiale necesare construirii, amenajării, întreținerii: punctelor de comandă (de conducere), a adăposturilor de protecție civilă, a sistemului de înștiințare-alarmare, mijloacelor de protecție, intervenție.

d)

stabilește modul de adaptare și folosire a mijloacelor tehnice si utilajelor proprii pe timpul situațiilor de urgență pentru nevoi de protecție civilă;

e)

informează

oportun

Inspectoratul

pentru

Situații

de

Urgență

Județean

(centrul operațional) și celelalte organisme cu responsabilități în domeniul managementului situațiilor de urgență despre producerea unei situații de urgență în cadrul unității;

f)

evaluează situațiile de urgență produse, stabilind măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmărește îndeplinirea lor;

g)

organizează și asigură evacuarea salariaților și a bunurilor materiale proprii în situații speciale, în conformitate cu prevederile planurilor întocmite în acest scop.

c)

Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine in zona costieră

În cadrul fiecărui Comitet Județean pentru Situații de Urgență se constituie și funcționează Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră, format din specialiști cooptați, din cadrul instituțiilor cu responsabilități în domeniu de la nivelul județului. Acesta este condus de către directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor;

Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră, este numit prin ordinul prefectului și este alcătuit din reprezentanți ai Adminsitrației Bazinale de Apă/Sistemului de Gospodărire a Apelor/Sistemului

Hidrotehnic

Independent,

Agenției

Județene

de

Protecție

a

Mediului, Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Unității teritoriale a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Sucursalei Hidroelectrica S.A., Directiei Silvice, Gărzii Forestiere, Căpităniei Zonale a Autorității Navale Române, unităților din subordinea - Administrației Fluviale a Dunării de Jos, Administrației Porturilor Dunării Fluviale, Administrației Porturilor Dunării

Maritime,

Administrației

Canalelor

Navigabile,

altor

deținători

de

construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și Centrului Meteorologic Regional/Stației meteorologice, alți reprezentanți din cadrul instituțiilor cu responsabilități în domeniu, de la nivelul județului;

Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (numit în continuare Grupul de Suport Tehnic), are următoarele atribuții specifice:

a)

asigură, prin șeful Grupului de Suport Tehnic elaborarea/completarea de către Sistemul de Gospodărire a Apelor a Planului județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă

și poluări marine în zona costieră, prin corelarea Planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență, a Planurilor de apărare ale Sistemelor Hidrotehnice din județ, a Planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare, precum și a Planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare;

b)

coordonează tehnic, la nivel județean, acțiunile pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, accidente la construcții hidrotehnice, secetă hidrologică și poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine in zona costieră, aplicând prevederile din planurile județene de apărare și asigurând legăturile cu Comitetul Ministerial și Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, cu Administrația Națională "Apele Române", Administrațiile Bazinale de Apă și Comitetele Județene situate în amonte și în aval, conform sistemului informațional operativ;

c)

asigură consultanța de specialitate, în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, pentru includerea, de către Consiliul Județean/Consiliile Locale, în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii și completării stocurilor de materiale și mijloace de apărare pentru situații de urgență generate de inundații, ghețuri și poluări accidentale, pentru întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, pentru întreținerea albiilor cursurilor de apă pe raza localităților;

d)

î ntocmește referatul tehnic de specialitate, pe care îl înaintează Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, prin care propune realizarea unor breșe în corpul digurilor, indiferent de deținător, pentru inundarea dirijată a unor terenuri în perioade de ape mari (acumulări nepermanente/ poldere/zone de inundare dirijată), precum și în vederea evacuării apelor acumulate în incinte în timpul inundațiilor. Pe baza referatului Comitetul Județean pentru Situații de Urgență va analiza și va decide oportunitatea aprobării acestuia, ulterior va solicita către Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, aprobarea realizarii breșei;

e)

a sigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, în colaborare permanentă cu Centrul operațional al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean/al Municipiului București, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situațiilor de urgență, a rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum și transmiterea lor conform Anexelor nr. 8 și 9 la prezentul regulament;

f)

asigură, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean, organizarea și desfășurarea la nivel județean, a exercițiilor de simulare pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populației, a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum și pentru instruirea autorităților administrației publice locale și conștientizarea populației asupra riscului la inundații;

g)

asigură organizarea anuală a acțiunii de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și urmărirea realizării măsurilor și lucrărilor stabilite cu această ocazie;

h)

participă prin reprezentanții săi, în comisia stabilită de președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, la evaluarea și stabilirea pagubelor produse de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră, în conformitate cu Anexa 11 la prezentul regulament;

i)

asigură, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor și alți deținători de construcții hidrotehnice, elaborarea Proceselor verbale de calamități pentru construcții hidrotehnice avariate de viituri sau pentru surse suplimentare de alimentare cu apă și transmiterea lor pentru centralizare la Administrația Bazinală de Apă și la Administrația Națională "Apele Române", în conformitate cu Anexa 10 la prezentul regulament.

2.2.

Responsabilitățile tuturor structurilor din cadrul autorităților publice centrale, a celor din subordinea/coordonarea ori de sub autoritatea acesteia, respectiv a structurilor teritoriale, autorităților locale, operatorilor economici și persoanelor fizice care au responsabilități directe ori care asigură sprijin în managementul tipului de risc pe domenii de acțiune

Ministerul Afacerilor Interne

Îndeplinește, potrivit competențelor, următoarele atribuții:

a)

asigură prin Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență propriu participarea structurilor ministerului la îndeplinirea funcțiilor de sprijin potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc;

b)

coordonează activitățile și măsurile operaționale ale ministerelor și a altor organismelor guvernamentale, cu atribuții în managementul intervenției în cazul producerii inundațiilor;

c)

coordonează primirea de asistență din partea altor state și organizații internaționale precum și forțele și resursele primite;

d)

informează Guvernul României despre consecințele produse de manifestarea inundațiilor;

e)

asigură comandantul acțiunii la nivel național prin secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau persoana desemnată de acesta.

Departamentul pentru Situații de Urgență

are atribuții de coordonare, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat și asistența medicală de urgență în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, până la internarea în spital;

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

are următoarele atribuții:

a)

monitorizarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase;

b)

conducerea și coordonarea structurilor proprii, activarea și operaționalizarea CNCCI, potrivit dispoziției Secretarului de stat Șef al DSU;

c)

centralizarea datelor și informațiilor privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase transmise de Grupurile de Suport Tehnic (rapoarte operative), toate forțele și mijloacele participante la intervenție (Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională

„Apele Române", Comitetele Județene pentru Situații de Urgență/Comitetele Locale pentru Situații de Urgență, alte instituții implicate) prin dispeceratul Centrului operațional național sau, după caz grupa operativă a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență;

d)

participarea la ședințele Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor în calitate de consultant;

e)

asigurarea schimbului de date și informații cu Centrele operative ale componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență;

f)

asigurarea pregătirii și menținerii în stare operativă a formațiunilor proprii de intervenție, conform planurilor de acțiune aprobate;

g)

elaborarea propunerilor privind protecția și salvarea persoanelor afectate și aplicarea măsurilor pentru eliminarea consecințelor;

h)

participarea la exercițiile de simulare a producerii de inundații, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, organizate de către Centrul operativ pentru situații de urgență din Ministerul Apelor și Pădurilor pe bazine hidrografice și județe pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populației, precum și a modului în care administrația publică locală, deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor și utilizatorii de apă cunosc atribuțiile ce le revin pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile specifice;

i)

coordonarea derulării programelor naționale de pregătire a populației și de instruire a administrației publice locale în domeniul apărării împotriva fenomenelor hidrometeorologice periculoase;

j)

îndrumarea, controlul și coordonarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență;

k)

asigurarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul țării, a măsurilor și acțiunilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase;

l)

participă la realizarea metodologiilor și normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundatii și accidente la constructii hidrotehnice pe domeniul de competență;

m)

participă la realizarea bazelor de date pentru inventarierea pagubelor pentru toate tipurile de inundatii in conformitate cu prevederile Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații;

n)

participă la elaborarea din timp, în stare de normalitate, în colaborare cu Structurile Teritoriale pentru Probleme Speciale și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, precum și cu celelalte structuri de specialitate cu reprezentare în Comitetul Național pentru Situații Speciale

de Urgență ,

a „Planului de comunicații și tehnologia informației pentru conducere și cooperare pe durata situațiilor de urgență" în vederea definirii aspectelor tehnice și organizatorice, cu testarea prealabilă a planului în cadrul exercițiilor.

Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene/București-Ilfov

au următoarele atribuții:

a)

transmit prognozele, înștiințările, atenționările și avertizările privind riscul producerii de inundații, fenomene hidrometeorologice periculoase și poluări accidentale pe cursurile de apă la localitățile potențial afectabile și obiectivele social-economice importante, primite de la Centrul operativ al Ministerului Apelor și Pădurilor, Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor și de la Centrele Meteorologice Regionale;

b)

coordonează realizarea sistemelor de avertizare și alarmare a populației în localități și verificarea stării funcționale a acestora;

c)

verifică periodic, în teren, împreună cu specialiști din cadrul unităților teritoriale ale Administrației Naționale „Apele Române" a modului de aplicare a măsurilor de prevenire a riscului la inundații și de limitare a efectelor acestora, la nivelul autorităților administrației publice locale, instituțiilor publice și operatorilor economici;

d)

verifică nivelul de pregătire a structurilor de management și intervenție constituite la nivelul localităților, instituțiilor publice și operatorilor economici din zonele de risc;

e)

elaborează programele de pregătire a populației și a Serviciilor voluntare și private, pentru protecția și intervenția în cazul inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

f)

instruiesc periodic primarii și consilierii locali asupra atribuțiilor ce le revin în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații și fenomene hidrometeorologice periculoase;

g)

asigură intervenția operativă pentru salvarea persoanelor, animalelor și bunurilor surprinse de inundații;

h)

participă la înlăturarea efectelor inundațiilor, ghețurilor pe cursurile de apă, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale pe cursurile de apă și poluărilor marine în zona costieră;

i)

pun la dispoziția Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene hidrometeorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale conduse de Sistemele de Gospodărire a Apelor, în timp real, rapoartele operative transmise de către Comitetele locale pentru situații de urgență și deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor;

j)

participă la aprovizionarea cu apă potabilă a populației din localitățile afectate de secetă hidrologică sau poluări accidentale ale surselor de apă;

k)

participă la evaluarea fizică și valorică a pagubelor înregistrate în cadrul comisiilor constituite prin ordin al prefectului;

l)

controlează modul de întocmire a planurilor și organizarea acțiunii de evacuare a populației;

m)

urmărește desfășurarea acțiunilor de înștiințare și informare a publicului în zonele afectate sau posibil a fi afectate;

m)

participă la exercițiile de simulare a inundațiilor, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, organizate anual de Ministerul Apelor și Pădurilor, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populației, a modului de conlucrare a structurilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, precum și pentru instruirea reprezentanților administrației publice și conștientizarea populației asupra riscului și măsurilor ce se întreprind în situații de urgență;

n)

îndeplinesc atribuții conform Hotărârii Guvernului nr.1593/2002 în cazul poluării marine cu hidrocarburi, prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență ale județelor Tulcea și Constanța;

o)

asigură căutarea și salvarea persoanelor dispărute ca urmare a inundațiilor.

Structurile Poliției Române , potrivit competențelor ce le revin, au următoarele atribuții:

a)

stabilesc și transmit căile de acces ce pot fi utilizate de forțele specializate de intervenție;

b)

execută controlul și îndrumarea circulației rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populației, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul național, precum și deplasarea forțelor și a mijloacelor pentru limitarea și înlăturarea urmărilor dezastrelor, dirijează circulația autovehiculelor și a pietonilor, în funcție de situația creată și participă la asigurarea măsurilor stabilite la nivel central și local, și după caz aplică măsurile de interzicere a circulației;

c)

organizează sistemele de pază generală din localități, stabilește măsuri pentru asigurarea pazei instituțiilor publice și operatorilor economici importanți și verifică funcționarea pazei acestora;

d)

participă în condițiile legii, împreună cu alte unități ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apărării Naționale, unități de protecție civilă și alte organe prevăzute de lege, la activitățile de salvare a persoanelor și bunurilor periclitate precum și de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de tipurile de risc specific;

e)

participă împreună cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean la căutarea și identificarea pesoanelor dispărute/decedate ca urmare a inundațiilor;

f)

participă, alături de alte structuri cu atribuții în domeniu, la asigurarea climatului de ordine și siguranță publică;

g)

planifică și pregătesc resursele proprii în vederea îndeplinirii misiunilor specifice;

h)

participă la mobilizarea populației aptă de muncă a mijloacelor de transport și tehnice, în vederea folosirii lor în acțiunile de intervenție;

i)

îndeplinesc atribuții conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 pentru aprobarea Planului național de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi și alte substanțe dăunătoare, cu modificările și completările ulterioare.

Structurile Jandarmeriei Române , au următoarele atribuții potrivit competențelor:

a)

participă la acțiuni de căutare și salvare a persoanelor;

b)

participă, atunci când situația o impune, la transportul unor categorii de forțe și mijloace de intervenție, al persoanelor evacuate și al altor resurse, precum și la distribuirea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate;

c)

asigură măsurile de ordine publică și de protecție a zonelor în care s-au produs sau există pericolul iminent de producere a unor situații de urgență și restabilirea ordinii publice în zona afectată și în imediata vecinătate a acesteia;

d)

planifică și pregătesc resursele proprii;

e)

participă la asigurarea protecției transporturilor cu ajutoare umanitare;

f)

participă cu forțe și mijloace la înlăturarea efectelor inundațiilor, accidentelor la construcții hidrotehnice, cu asistență tehnică a specialiștilor din cadrul unităților de gospodărire a apelor;

g)

îndeplinesc atribuțiilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 în cazul poluării marine în zona costieră cu hidrocarburi, cu modificările și completările ulterioare.

Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale

a)

elaborează și propune Guvernului, spre aprobare, prin Ministerul Afacerilor Interne, proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru achiziționarea stocurilor de urgență, finanțarea putând fi asigurată și din credite externe angajate de Guvern, în condițiile legii;

b)

elaborează și propune Guvernului, spre aprobare, prin Ministerul Afacerilor Interne, programe anuale pentru constituirea, reîntregirea sau preschimbarea sortimentelor stocurilor rezerve de stat de produse și materii prime cu finanțare în condițiile legii;

c)

elaborează norme metodologice, proceduri și instrucțiuni privind activitatea de administrare a rezervelor de stat, aprobate prin ordin al președintelui Administrației Naționale;

d)

administrează stocurile de produse rezerve de stat, stocurile intangibile, cele de conjunctură, de urgență și cele devenite disponibile;

e)

stabilește și aprobă dispunerea stocurilor pe unități teritoriale subordonate și spațiile de depozitare ale acestora;

7.1.

Aparatul central

are următoarele atribuții:

de stat păstrate în spațiile de depozitare proprii sau ale operatorilor economici.

f)

îndrumă activitățile de recepție, depozitare, conservare și de livrare a produselor din rezervele

7.2.

Structurile Teritoriale pentru Probleme Speciale

au următoarele atribuții:

a)

asigură apa și hrana pentru persoanele din zonele afectate:

(i)

î n primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz, autoritățile administratiei publice locale și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, în condițiile aprobării legale a intervențiilor operative cu produse din rezerva de stat;

(ii)

ulterior primelor 72 de ore până la încetarea evacuării sau a situației de urgență.

b)

îndeplinește funcția de secretariat tehnic al comisiei mixte de rechiziții;

c)

elaborează proiectul Planului de rechiziții și prestări de servicii în interes public al județului/municipiului București;

d)

verifică periodic, împreună cu Centrul Militar Județean, existentul și starea tehnică a bunurilor rechiziționabile la operatorii economici din județ/municipiul București;

e)

prezintă propuneri prefectului privind asigurarea mijloacelor de intervenție pentru înlăturarea urmărilor unor evenimente (calamități naturale, dezastre, etc) gestionate în regimul situațiilor de urgență. În acest scop ține permanent actualizată baza de date privind resursele existente în județ;

f)

șeful Structurii Teritoriale pentru Probleme Speciale este membru în comitetul județean pentru situații de urgență.

Inspectoratul General de Aviație

are următoarele atribuții:

a)

planifică și pregătesc resursele și serviciile în vederea îndeplinirii misiunilor de specialitate;

b)

asigură logistica intervenției structurilor proprii și punerea la dispoziția altor structuri, potrivit reglementărilor în domeniu, a unor categorii de tehnică, materiale și echipamente;

c)

participă în cadrul unor misiuni de recunoaștere la monitorizarea efectelor situațiilor de urgență, a evoluției situației operative și a pagubelor produse;

d)

participă la acțiunile de căutare și salvare a persoanelor;

e)

asigură evacuarea sau, după caz, transportul pe calea aerului a/al persoanelor și/sau bunurilor periclitate;

f)

asigură, atunci când situația o impune, evacuarea pe calea aerului a persoanelor rănite;

g)

asigură transportul, în timp oportun, al persoanelor desemnate să conducă și să coordoneze acțiunile de intervenție;

h)

asigură transportul materialelor de primă necesitate în zonele izolate.

Ministerul Mediului

Garda Națională de Mediu

are următoarele atribuții:

a)

participă la verificarea periodică a stării de salubrizare a cursurilor de apă și funcționarea balastierelor, cu respectarea condițiilor din punct de vedere al protecției mediului, și aplică sancțiuni conform prevederilor legale;

b)

controlează activitățile care prezintă pericole de accidente majore și/sau impact semnificativ asupra mediului cauzate de produse petroliere, sau de alte substante periculoase, în vederea prevenirii și limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege;

c)

participă la identificarea efectelor și stabilirea cauzelor ce au determinat poluări ale cursurilor de apa, în condițiile legii;

d)

participă la stabilirea cauzelor poluării asupra apelor și aplică sancțiunile prevăzute de lege, putând dispune, în condițiile legii, încetarea și/sau suspendarea unor activități pe perioade determinate de timp în cazul în care este pusă în pericol sănătatea populației sau când se constată depășirea limitelor admise ale concentrațiilor poluanților.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

are următoarele atribuții:

a)

supraveghează activitățile care prezintă pericole de accidente majore și/sau impact semnificativ asupra mediului datorate produselor petroliere, sau altor substanțe periculoase, în vederea prevenirii și limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege;

b)

identifică amplasamente pentru depozitarea temporară a hidrocarburilor recuperate, altele decât cele organizate;

c)

participă la evaluarea efectelor și stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea cursurilor de apă.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Aparatul central ministerial

are următoarele atribuții:

a)

sprijină Consiliile județene în elaborarea și actualizarea hărților de risc la inundații la nivelul localităților și verifică respectarea regimului de construire în zonele inundabile;

b)

asigură funcționarea Comitetului Ministerial și a Centrului operativ, potrivit Regulamentelor de organizare și funcționare ale acestora;

c)

participă la stabilirea măsurilor organizatorice de acționare, pe plan central și local,

d)

asigură transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență;

e)

participă prin instituțiile din subordine la evaluarea fizică și valorică a pagubelor înregistrate pe domeniul de competență;

f)

participă la realizarea metodologiilor și normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundatii și accidente la construcții hidrotehnice pe domeniul de competență;

g)

urmărește efectuarea lucrărilor publice și inginerești de reabilitare la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate: nominalizarea responsabilităților în realizarea măsurilor de intervenție de primă urgență.

Inspectoratul de Stat în Construcții

are următoarele atribuții:

a)

cooperează în domeniile de activitate specifice, cu autorițăile administrației publice centrale, cu alte instituții cu atribuții de control, cu instituții publice sau private;

b)

verifică la proprietarii, administratorii și utilizatorii de construcții respectarea reglementărilor privind urmărirea în exploatare a construcțiilor în cazurile când aceasta este stabilită prin proiecte și reglementări tehnice, în condițiile legii;

c)

dispune proprietarilor, administratorilor sau utilizatorilor, pentru reducerea riscurilor privind siguranța vieții oamenilor, în condițiile legii, după caz:

(i)

efectuarea de expertize tehnice la construcții, indiferent de forma de proprietate și de destinația acestora, atunci când în urma inspecției se concluzionează astfel;

(ii)

încetarea utilizării construcțiilor după producerea unor accidente tehnice sau dezastre când în urma unei expertize se concluzionează că este pusă în pericol viața cetățenilor ori posibilitatea producerii de pagube materiale;

d)

urmărește respectarea reglementărilor tehnice privind modul de tratare a accidentelor tehnice produse la construcții, cauzate de fenomene sau calamități naturale (inundații) sau provocate prin acțiuni ale omului (deficiențe de proiectare și/sau execuție) cu repercusiuni defavorabile asupra stării de siguranță a construcțiilor;

e)

participă, conform prevederilor art.15.2, lit. i din Hotărârea Guvernului nr.557/2016, la evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în prima urgență la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public (Inspectoratul de Stat în Construcții, Corpul experților tehnici și asociațiile profesionale în construcții, autoritățile administrației publice locale, prin structurile din subordine și/sau coordonare);

f)

participă în comisiile mixte numite de prefecți, pentru evaluarea pagubelor produse la construcțiile afectate de inundații.

Ministerul Energiei

are următoarele atribuții:

a)

asigură, prin unitățile, regiile, companiile și societățile naționale din coordonare și de sub autoritate, precum și prin alți operatori economici, remedierea avariilor survenite în sistemului electro-energetic național, precum și în rețelele de gaze naturale, potrivit priorităților stabilite de comitetele pentru situații de urgență;

b)

stabilește prin companiile și societățile naționale din coordonare și de sub autoritate care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanțe toxice și/sau periculoase, măsurile de prevenire a agravării consecințelor accidentelor produse, gradul de pericol pentru elementele expuse și măsurile de intervenție adecvate;

c)

monitorizează prin companiile și societățile naționale din coordonare, și de sub autoritate gestionarea riscurilor de accident chimic sau de explozie;

d)

asigură prin companiile miniere din coordonare exploatarea în condiții de siguranță a iazurilor de decantare, haldelor de steril și a altor sisteme posibil poluatoare în caz de situații de urgență.

prin Hidroelectrica S.A., are următoarele atribuții:

a)

asigură exploatarea în condiții de ape mari a tuturor acumulărilor din administrare conform prevederilor art.63 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Situația pregolirii acumulărilor pentru atenuarea viiturilor este asimilată condițiilor de forță majoră sau caz fortuit, în funcție de situație, pentru contractele cu Administrația Națională "Apele Române"/terți aflate în derulare;

b)

asigură dotarea sistemelor sau a amenajărilor hidroenergetice din administrare cu aparatura hidrometrică și meteorologică necesară prognozării aportului de apă în lacuri și evacuării debitelor de viitură, precum și comunicarea la Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă și la Comitetele județene și locale pentru situații de urgență, a datelor de la stațiile hidrometrice aparținând unităților proprii și, respectiv, a informațiilor privind manevrele care pot conduce la creșterea periculoasă a debitelor și nivelurilor în aval de baraje;

c)

asigură instalarea sistemelor de avertizare-alarmare a populației și a obiectivelor situate în aval de barajele proprii (până în localitatea unde unda de viitură se atenuează sub Cota de Inundatie), în cazuri de avariere, descărcare accidentală sau rupere, conform prevederilor din Anexa nr. 7 la prezentul regulament și să asigure în caz de pericol iminent, împreuna cu Comitetele Locale pentru Situații de Urgență/Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean, alarmarea populației și a obiectivelor socio-economice din zona de risc creată;

d)

asigură dotarea amenajărilor hidroenergetice din administrare cu materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, conform Normativului-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, ținând cont de specificul amenajărilor;

e)

asigură întocmirea rapoartelor operative pe timpul producerii viiturilor privind modul de comportare al amenajărilor hidrotehnice din administrare (volume de apă atenuate, manevre efectuate, debite maxime evacuate, pagube produse amenajărilor) și transmiterea acestora conform Anexei nr. 8 precum și a proceselor verbale de calamitate pentru construcțiile proprii conform Anexei 10, la prezentul regulament și transmiterea acestora conform fluxului informațional la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean și la dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor;

f)

asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundațiilor a sistemelor hidrotehnice proprii și înaintarea lor spre verificare și aprobare, conform Anexei nr. 2 la prezentul regulament;

g)

asigură întocmirea planurilor de acțiune în caz de accidente la barajele din administrare, și înaintarea lor spre aprobare conform Anexei nr. 7 la prezentul regulament;

h)

asigură participarea cu forțe și mijloace de intervenție operativă pentru combaterea poluărilor accidentale în zona lacurilor de acumulare ale centralelor hidroelectrice din administrare, precum și colectarea plutitorilor din zona frontului de barare al lucrărilor din administrare;

i)

asigură participarea la evaluarea efectelor și stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea accidentală în zona sa de competență;

j)

participă la realizarea metodologiilor și normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundații și accidente la construcții hidrotehnice conform domeniului de competență;

k)

participă în comisiile mixte numite de prefecți, pentru evaluarea pagubelor produse la construcțiile afectate de inundații conform domeniului de competență.

a)

coordonează activitatea de monitorizare postimplementare a programelor de închidere a minelor, refacerea mediului și regenerare socio-economică;

b)

avizează planul de închidere și ecologizare a minelor care sunt propuse la închidere, precum și proiectele tehnice de execuție a lucrărilor de conservare, închidere a minelor și reabilitare a mediului,

pentru

minele

aparținând

companiilor/societăților

naționale

miniere;

c)

angajează executarea lucrărilor de conservare, închidere a minelor, reabilitare a mediului și monitorizare postînchidere pentru minele închise prin hotărâri ale Guvernului.

Ministerul Apărării Naționale

Statul Major al Forțelor Terestre

are următoarele atribuții:

a)

participarea

cu

forțe

și

mijloace

la

înlăturarea

efectelor

inundațiilor,

fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

b)

participă la activități de evacuare a populației;

c)

sprijină distribuirea unor materiale de primă necesitate către populația afectată, inclusiv la acordarea asistenței medicale specializate;

d)

asigură transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență specifice.

Statul Major al Forțelor Navale

are următoarele atribuții:

a)

observarea, centralizarea și transmiterea informațiilor privind poluarea accidentală la Administrația Națională „Apele Române" sau la Administrația Canalelor Navigabile;

b)

participarea cu forțe și mijloace de intervenție pentru combaterea poluării cu hidrocarburi.

Direcția Hidrografică Maritimă

prin Secția Meteorologie Marină are următoarele atribuții:

a)

realizeaza supravegherea meteorologică maritimă permanentă și prognozarea vremii, inclusiv furtuni marine, în zonele de responsabilitate și de interes ale Forțelor Navale, în scopul siguranței navigației;

b)

exploatează, întreține și dezvoltă Sistemul Meteorologic Integrat Național al Forțelor Navale (S.I.M.I.N.-F.N.) și Rețeaua de Supraveghere Meteorologică Maritimă a Forțelor Navale (R.S.M.M.-F.N.),

formată

din

stații

meteorologice

automate

costiere

și

navale.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale :

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare

are următoarele atribuții:

a)

asigură întreținerea sistemelor de desecare, inclusiv refacerea lucrărilor de îmbunătățiri funciare din administrare, afectate de viituri;

b)

în situații de urgență generate de inundații asigură funcționarea sistemelor de desecare pentru evacuarea apei în exces în vederea prevenirii inundării localităților, a infrastructurii de îmbunătățiri funciare precum și pentru prevenirea accidentelor la construcțiile hidrotehnice conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, cu modificările și completările ulterioare;

c)

asigură participarea la elaborarea planurilor de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor pentru Sistemele hidroameliorative de la Dunăre și râuri interioare;

d)

asigură funcționarea sistemelor de irigații în perioadele cu secetă prelungită, în strictă corelare cu Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare;

e)

asigură realizarea și întreținerea corespunzătoare a amenajărilor pentru combaterea eroziunii solului;

f)

asigură întreținerea lucrărilor aflate în administrarea Agenției amplasate pe cursurile de apă;

g)

transmite rapoarte operative către Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor și Centrul operațional al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean în cazul afectării lucrărilor proprii sau la atingerea Fazei de atenție/Fazei de avertizare/Fazei de pericol pentru inundații din ape interne/băltiri din amenajările hidroameliorative din administrare, conform Regulamentelor de exploatare proprii;

h)

dispune, în perioade de ape mari, măsuri obligatorii în legătură cu exploatarea în condiții de siguranță în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare. Situația pregolirii acumulărilor pentru atenuarea viiturilor este asimilată condițiilor de forță majoră sau caz fortuit, funcție de situație, pentru contractele cu terți aflate în derulare.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

are următoarele atribuții:

a)

aplică măsuri profilactice, monitorizează starea de sănătate a colectivităților de animale și evaluează riscurile de epizootii și zoonoze;

b)

asigură legătura și transmiterea datelor privind gradul de contaminare al materiilor prime și produselor de origine animală și vegetală:

Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură

dispune, în perioade de ape mari, măsuri obligatorii în legătură cu exploatarea în condiții de siguranță în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare. Situația pregolirii acumulărilor pentru atenuarea viiturilor este asimilată condițiilor de forță majoră sau caz fortuit, funcție de situație, pentru contractele cu terți aflate în derulare.

Toate instituțiile din subordine participă pe domeniul de competență:

a)

în comisiile mixte numite de prefecți la evaluarea fizică și valorică a pagubelor;

b)

pentru realizarea metodologiilor și normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundații și accidente la construcții hidrotehnice.

Persoanele juridice

îndeplinesc următoarele atribuții:

a)

elaborează planuri proprii de apărare în caz de inundații sau accidente la construcții hidrotehnice din administrare și le supun spre avizare și aprobare conform Anexei nr. 1 din prezentul regulament;

b)

constituie stocuri de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și pentru combaterea efectelor poluărilor accidentale, conform Normativului - cadru, și le mențin în stare operativă;

c)

organizează alarmarea salariaților proprii pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

d)

respectă

normele

și

normativele

specifice

privind

apărarea

împotriva

inundațiilor, fenomenelor

meteorologice

periculoase,

accidentelor

la

construcții

hidrotehnice,

secetă hidrologică și poluărilor accidentale pe cursurile de apă;

e)

întocmesc scheme de organizare a avertizării și alarmării salariaților proprii în caz de pericol și asigură menținerea în stare de funcționare a mijloacelor de comunicații, înștiințare, avertizare și alarmare, aflate în dotare;

f)

țin evidența mijloacelor tehnice, a utilajelor și a aparaturii ce pot fi folosite în caz de inundații, fenomene meteorologice periculoase, poluări accidentale și pun la dispoziția Comitetelor Județene/al Municipiului București și Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență datele necesare și, pe baza unor convenții, mijloacele deținute pentru intervenții în situațiile de urgență manifestate pe plan local;

g)

asigură accesul la obiectivele periclitate și execută lucrări (inclusiv pentru evacuarea apei în exces de pe terenurile proprii) și servicii de interes public în situații de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, secetă hidrologică

și poluări accidentale pe cursurile de apă , în baza planurilor de apărare proprii și a Hotărârilor Comitetelor Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență;

h)

asigură intervenția operativă pentru stoparea fenomenului de poluare accidentală produsă de unitățile proprii, neutralizarea poluantului și aducerea zonei afectate la stadiul inițial.

i)

asigură sprijin (materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor) în situații de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, secetă hidrologică și poluări accidentale pe cursurile de apă;

Persoanele juridice asigură din surse proprii fondurile necesare finanțării activităților prevăzute la alin. (1).

Prezentul articol utilizează termeni și expresii având înțelesul definit în Metodologia de evaluare unitară a riscurilor și de integrare a evaluărilor de risc sectoriale elaborată în cadrul proiectului "Evaluarea Riscurilor de Dezastre la Nivel Național, din cadrul Programului Operațional „Capacitate Administrativă" 2014-2020, Axa prioritară - 1.

Evaluarea riscurilor:

a.

Riscul

- este estimarea matematică a probabilității producerii de pierderi umane, daune materiale și daune de mediu, daune sociale și psihologice, pe o perioadă de referință, respectiv viitoare și într-o zonă dată pentru un anumit tip de eveniment de risc.

Riscul este exprimat matematic conform următoarei formule:

Risc = Probabilitatea de apariție a evenimentului x Impact

b.

Probabilitate

- reprezintă posibilitatea ca un hazard să se producă într-un orizont de timp prestabilit, luând în considerare informațiile disponibile;

c.

Impactul

- reprezintă efectele negative ale unui hazard, exprimate în termeni de impact asupra populației, economic și de mediu, și impact social și psihologic;

d.

Hazardul

- este un proces sau fenomen periculos, substanță, activitate umană sau situație care poate cauza pierderea de vieți omenești, răni, sau genera alt impact asupra sănătății, daune aduse proprietăților, pierderi ale mijloacelor de trai și serviciilor, perturbări sociale și economice sau daune asupra mediului. Hazardul poate fi clasificat în 2 tipuri: hazard natural și hazard antropic;

e.

Evaluarea riscului

- este procesul de identificare, de analiză și estimare a riscurilor, în vederea determinării acceptabilității riscului;

f.

Analiza riscului -

este procesul de înțelegere a naturii riscului și de determinare a nivelului de risc;

g.

Estimarea riscului

- este procesul de comparare a rezultatelor analizei de risc cu criteriile de risc pentru a determina dacă riscul și intensitatea sunt acceptabile sau tolerabile;

h.

Risc acceptabil

- reprezintă nivelul pierderilor potențiale pe care o societate sau o comunitate le consideră suportabile, date fiind condițiile specifice sociale, economice, politice, culturale, tehnice și de mediu.

Conform matricei riscurilor, impactul este situat pe o axă verticală, iar probabilitatea pe o axă orizontală. Sunt reprezentate scorurile agregate ale impactului și probabilității unui anumit scenariu și modalitatea în care scorurile determină poziția scenariului pe matricea riscurilor.

Scalele matricei riscurilor sunt utilizate în faza evaluării probabilității și impactului, permițând evaluarea celor două elemente menționate anterior. Această scară, în funcție de combinarea celor 5 intervale ale probabilității și impactului pentru fiecare scenariu, furnizează rezultate referitoare la dimensiunea riscului. Este o scară ce generează 4 clasificări ale riscurilor:

risc scăzut, risc mediu, risc ridicat, risc foarte ridicat.

Matricea riscurilor

Foarte mare

Mare

Mediu

Mic

Foarte mic

5

Impact

4

3

2

1

1

2

3

4

5

Probabilitate

Scăzută

Scăzută-

Medie

Medie

Medie-

Ridicată

Ridicată

Legendă

Risc scăzut Risc mediu Risc ridicat

Risc foarte ridicat

Figura 1 Exemplu de matrice a riscurilor

Probabilitatea producerii evenimentului se măsoară pe o scară cu 5 intervale (1 - scăzut; 5

- ridicat).

Se realizează matrici distincte de risc pentru fiecare tip de impact/criteriu de impact: impact asupra populației, impact economic și de mediu, impact social și psihologic.

i.

Impact asupra populației

- reprezintă un tip de impact care se referă la numărul deceselor, numărul persoanelor rănite, precum și numărul persoanelor evacuate și persoanelor izolate.

k. Impactul economic și de mediu :

(i)

impactul economic se referă la cuantificarea totalității pierderilor materiale și economice generate de producerea fenomenului de risc, exprimate în euro și procent din produsul intern brut;

(ii)

impactul asupra mediului se referă la suprafața afectată în urma manifestării evenimentului de risc, exprimat ca produs între suprafața afectată, numărul de specii și numărul de ani necesari refacerii.

l. Impactul social și psihologic

se referă la efectele asupra stabilității sociale și ia în considerare întreruperi ale activităților cotidiene ale comunităților/societății cauzate de evenimente de risc, precum și impactul psihologic asupra cetățenilor.

Acestea vor fi reprezentate pe matricea riscurilor datorită faptului că sunt măsurate prin scale diferite, exprimate în indicatori diferiți, permițând astfel o mai facilă comparare.

Scara probabilității

Scara probabilității

Interval de timp

1 Scăzută

categoria 1 - evenimentele care pot apărea o dată la 1000 de ani sau mai mult

2 Scăzută-Medie

categoria 2 - evenimentele care pot apărea între 100 și 1000 de ani

3 Medie

categoria 3 - evenimentele care pot apărea între 10 și 100 de ani

4 Medie-Ridicată

categoria 4 - evenimentele care pot apărea între 1 și 10 ani

5 Ridicată

categoria 5 - evenimentele care pot apărea de mai multe ori pe an

Sistemul informațional la nivelul Administrației Naționale „Apele Române" este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizaționale, astfel:

a)

Nivelul 4

- nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția Stațiilor Hidrologice). Stațiile hidrometrice transmit datele necesare pentru diagnoză și prognoză (nivel, precipitații solide/lichide, nivel, echivalent în apă al stratului de zăpadă, temperatură aer, temperatură apă, fenomene de iarna pe cursul de apa), precum și orice altă apariție a unor fenomene hidrometeorologice periculoase către unitățile colectoare (Stația Hidrologică, Dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor, Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie, Dispeceratul Administrației Bazinale de Apă), conform fluxului informațional;

b)

Nivelul 3

- nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sistemul de Gospodărire a Apelor și Stația Hidrologică), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă. Datele hidrologice (niveluri, precipitații) se colectează la nivelul Stațiilor Hidrologice, acestea având atribuțiuni de prelucrare primară a datelor și transmiterea lor către nivelul de decizie superior - Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie;

c)

Nivelul 2

- nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrului/Serviciului Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie din cadrul Administrației Bazinale de Apă. Serviciul de

Prognoză

Bazinală

coordonează

la

nivel

bazinal

activitatea

tuturor

Stațiilor Hidrologice (implicit a statiilor hidrometrice), validând și transmițând către nivelul ierarhic superior toate datele de gospodărire a apelor. Centrul de prognoză bazinală care se identifică la nivelul Administrației Bazinale de Apă cu Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie

Hidrogeologie

împreună

cu

compartimentul

Dispecerat

identifică

și declanșează, când este cazul, starea de alertă hidrologică la bazinele/subbazinele hidrografice informând conducerea de intrarea în starea de alertă hidrologică. La intrarea în starea de alertă hidrologică, Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie dispune toate măsurile necesare obținerii de date suplimentare ce fundamentează avertizările și prognozele elaborate;

d)

Nivelul 1

- nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale „Apele Române" și Ministerului Apelor și Pădurilor unde se colectează toate informațiile/datele privind gestionarea situațiilor de urgență, acestea fiind transmise mai departe, conform fluxului informațional - decizional

către toate Centrele Operative pentru Situații de Urgență de la nivel național implicate în managementul situațiilor de urgență.

Schema raportului informație-decizie pentru cele patru niveluri ale fluxului informațional - decizional este următoarea:

(date

Prin intermediul acestui sistem sunt transmise atât informații operative

- fluxul rapid

hidrologice, date privind poluări accidentale, incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în

flux lent

(prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date etc.).

Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) și (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente - tip, colapsuri etc.

Ca regulă generală, la nivelurile 1, 2, 3, centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de compartimentele Dispecerat si Prognoză

Bazinală

Hidrologie

Hidrogeologie

(hidrologie)

unde

se

colectează

toate informațiile/datele privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. Deasemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă.

Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie 2 (Administrațiile Bazinale de Apă) și 1 (Centrul Național de Prognoză din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor) există o conlucrare permanentă privind datele și informațiile referitoare la fenomenele hidrometeorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cu un grad de precizie cât mai ridicat.

Sistemul informațional al Administrației Naționale "Apele Române" asigură următoarele funcții:

a)

Colectarea informațiilor și datelor;

b)

Procesarea informațiilor și datelor;

c)

Transmiterea informațiilor și datelor;

d)

Stocarea informațiilor și datelor;

e)

Diseminarea informațiilor și datelor.

În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informațional cuprinde, de asemenea, date și măsuri privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere a apei.

Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aparținând altor deținători decât Administrația Națională „Apele Române", vor fi efectuate doar după obținerea aprobării dispeceratelor bazinale din cadrul Administrației Naționale „Apele Române".

Transmiterea acestor informații/date constituie o obligație a unităților de exploatare a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deținător, și se realizează în conformitate cu schema fluxului informațional-decizional, aprobată prin planurile de apărare respective.

Art.

63.

Conținutul

și

semnificația

mesajelor

de

informare,

atenționare

și

avertizare meteorologică și hidrologică în cazul producerii de fenomene meteorologice și hidrologice periculoase la scară națională sau regională sunt stabilite prin Ordinul comun al conducătorilor autorităților publice centrale în domeniul apelor, mediului și afacerilor interne pentru aprobarea procedurii de codificare a atenționărilor și avertizărilor meteorologice și a avertizărilor și alertelor hidrologice.

Pentru asigurarea transmiterii informațiilor, prognozelor și avertizărilor de la unitățile meteorologice și hidrologice la Comitetele Ministeriale, Județene și Locale și la instituțiile nominalizate cu responsabilități în gestionarea tipurilor de risc care fac obiectul prezentului regulament se stabilesc mijloacele de comunicații ce vor fi utilizate în acest sens.

La

județe,

permanența

va

fi

asigurată

de

către

Centrele

operaționale

din

cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență Județene/al Municipiului București și Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gopodărire a Apelor/Administratiilor Bazinale de Apă. La municipii, orașe și comune permanența se asigură prin grija primarului pe baza unui grafic stabilit, iar la obiectivele socio - economice periclitate prin grija conducătorilor acestora pe baza unui grafic stabilit pe baza informațiilor primite de Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență.

Pentru asigurarea fluxului informațional-decizional între Comitetele Județene și Locale, pot fi folosite și mijloacele de comunicații ale posturilor de poliție, unităților militare și alte mijloace de comunicații disponibile.

Pentru asigurarea fluxului informațional-decizonal în timpul intervenției operative în situații de urgență generate de incidente/accidente sau avarii la baraje se elaborează de către unitățile care dețin aceste construcții, Planuri de acțiune în caz de accidente la baraje, conform Anexei nr. 7 la prezentul regulament.

Deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor vor efectua verificări periodice conform reglementărilor de urmărire a comportării construcțiilor în vederea asigurării condițiilor tehnice și funcționale corespunzătoare ale acestora, verificări privind starea tehnică și funcțională a lucrărilor hidrotehnice cu rol

de apărare împotriva inundațiilor conform programului stabilit de autoritatea publică centrală în domeniul apelor.

Se va verifica funcționalitatea echipamentelor hidroelectromecanice, a aparaturii de măsură și control, a comportării construcțiilor, precum și buna funcționare a sistemelor hidrometrice, de comunicații și a surselor de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică. De asemenea, se vor verifica existența materialelor și mijloacelor de intervenție potrivit Normativului

-

cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate și se vor stabili și se vor lua măsurile ce se impun în aceste direcții.

3.4.

Existența elementelor de infrastructură critică specifice

Planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase,

având

ca

efect

producerea

de

inundații,

secetă

hidrologică

precum

și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă constituie documentații tehnice care se întocmesc de către unitățile care dețin obiective potențial a fi afectate, de către Comitetele Județene și Comitetele locale, cu consultarea tehnică și coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, și de către Administrațiile Bazinale de Apă din cadrul Administrației Naționale „Apele Române", pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se revizuiesc și se aprobă o dată la 4 ani și se actualizează anual sau ori de căte ori apar modificări în ceea ce privește:

a)

componența schemei de organizare în cazul situațiilor de urgență;

b)

adresele, numerele de telefon, fax;

c)

modificările în situațiile cu necesarul de resurse umane și materiale;

d)

modificări ale cotelor de apărare.

Conținutul planurilor de apărare și modul de aprobare a acestora, la toate nivelurile, sunt prezentate în

Anexele nr. 1 - 4

la prezentul regulament.

Modificările

operate

în

Planurile

de

apărare

împotriva

inundațiilor,

fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații,

secetă hidrologică; incidente/accidente la construcții hidrotehnice; poluări accidentale pe cursurile de apă sunt transmise tuturor celor cărora li s-a distribuit un exemplar al planului sau o copie după acesta.

Planurile de acțiune în caz de accidente la baraje se întocmesc, se avizează și se aprobă conform prevederilor

Anexei nr. 7

la prezentul regulament. Aceste planuri se actualizează o dată la 10 ani sau în funcție de modificările survenite la obiective și la dotările cu mijloace de avertizare-alarmare și de intervenție.

Planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, ale localităților și obiectivelor din aval de baraje, din zona de influență, se corelează cu elementele aferente din planurile de acțiune în caz de accidente la baraje.

Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare se elaborează de către Administrațiile Bazinale de Apă după consultarea utilizatorilor autorizați, se avizează de către Administrația Națională „Apele Române" și Comitetele de Bazin și se aprobă de către conducătorul autorității publice centrale în domeniul apelor.

Metodologia de elaborare a planurilor de restricții este reglementată prin Ordinul conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor.

Planurile de prevenire și combatere a poluărilor accidentale pe cursurile de apă se întocmesc, la nivel bazinal, de către Administrațiile Bazinale de Apă și de către persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apa, potențial poluatori. Secțiunea aferentă județului face parte integrantă din Planul județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale.

Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare se aprobă prin Ordin al conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor.

Comitetele Locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundații și fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, deținătorii de lucrări hidrotehnice, precum și operatorii economici potențiali poluatori au obligația de a organiza și asigura apărarea acestor obiective, limitarea și diminuarea efectelor negative ale poluărilor accidentale pe cursurile de apă, cu forțe și mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condițiile concrete care pot apărea.

Conducătorii structurilor prevăzute la alin. (1) au obligația să constituie formații de intervenție nominalizate, înzestrate cu mijloace și materiale de intervenție potrivit Normativului-

cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, Anexa nr. 12 la prezentul regulament. În cazul Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, activitățile prevăzute la alin. (1) se efectuează prin intermediul Serviciilor voluntare, iar în cazul operatorilor economici prin grija Serviciilor private pentru situații de urgență constituite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului Afacerilor Interne nr.96/2016.

Pregătirea personalului autorităților responsabile se face în concordanță cu responsabilitățile ce le revin în vederea asigurării unei planificări, organizări și conduceri a activităților în domeniul situațiilor de urgență, la un nivel corespunzător gestionării tipurilor de risc și situațiilor de urgență potențiale;

De asemenea, prin pregătire se urmărește determinarea asumării unui tip de comportament circumscris eficienței culturii preventive prin conștientizarea factorilor decidenți cu privire la riscurile generatoare de situații de urgență, a modului de protecție și intervenție în cazul producerii acestora;

Identificarea resurselor umane, materiale și financiare disponibile și corelarea procesului de decizie cu potențialul determinat de acestea în scopul eficientizării intervenției în cazul unei situații de urgență, este un al obiectiv al pregătirii.

4.3.

Pregătirea personalului de intervenție

Serviciile voluntare și private pentru situații de urgență vor fi instruite de către specialiști din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență și al Grupului de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundații,

secetă hidrologică; incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, pentru cunoașterea exactă a atribuțiilor ce le revin în diferite situații de urgență.

Pregătirea și instruirea Serviciilor voluntare/private pentru situații de urgență, formațiilor și echipelor de intervenție operativă, se realizează pe baza planurilor de pregătire anuale și lunare, pe teme și exerciții specifice riscului la inundații și poluări accidentale.

Operaționalizarea serviciilor private pentru situații de urgență și perfecționarea deprinderilor necesare personalului din cadrul serviciilor private pentru situații de urgență se realizează în scopul menținerii acestora la un nivel de pregătire corespunzător asigurării unor intervenții eficiente în sectoarele de competență, verificarea modului de planificare, conducere și materializare practică a exercițiilor, aplicațiilor și altor activități de pregătire.

4.4.

Pregătirea resurselor necesare acțiunilor de intervenție

Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență se realizează pe baza planurilor în care sunt menționate categoriile de personal care fac obiectul acțiunilor prevăzute pe linia pregătirii în domeniul situațiilor de urgență, formele și metodele utilizate în procesul de pregătire, precum și periodicitatea acestora, avizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de președinții Comitetelor pentru situații de urgență, potrivit legii.

Activitățile de pregătire se planifică, se organizează și se realizează de către toate autoritățile cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență nominalizate prin HG nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Centrul Național de Conducere Integrată din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (C.N.C.I), Centrele operative pentru situații de urgență, constituite la nivelul autorității publice centrale în domeniul apelor, respectiv la toate structurile organizatorice din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", Centrul Operațional Național din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Centrele Operaționale din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență Județene/București-Ilfov precum și structurile cu atribuții de monitorizare a factorilor de risc din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerului Mediului au activitate permanentă.

În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau, după caz, următoarele măsuri:

a)

se întrunesc în ședință extraordinară Comitetele Ministeriale pentru Situații de Urgență, Comitetele pentru Situații de Urgență Județene/al Municipiului București și cele locale, după caz;

b)

se activează Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI) și centrele județene/ București-Ilfov pentru coordonarea și conducerea intervenției;

c)

la nivelul primăriilor se dispune asigurarea permanenței imediat după primirea avertizărilor meteorologice și hidrologice;

d)

la nivelul operatorilor economici implicați, deținători de lucrări hidrotehnice cu rol de apărarea împotriva inundațiilor se activează celulele de urgență și se asigură permanența pe toată perioada vizată de avertizările meteorologice și hidrologice.

b)

Modul de reprezentare în cadrul structurilor de suport al deciziei constituite la nivel strategic

Comandanții acțiunii/intervenției sunt desemnați conform prevederilor legale în vigoare:

Coordonarea unitară a măsurilor cu caracter tehnic se realizează de către Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul autorității centrale în domeniul apelor;

(ii)

informații și dispecerat

Resursele umane și materiale necesare functionării Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență se asigură prin intermediul autorităților si instituțiilor administrației publice centrale și locale, care au responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență care fac obiectul prezentului regulament.

În situația în care structurile de intervenție nu mai pot susține resursele umane și materiale necesare se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eșaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entitățile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii.

Ordonatorii principali de credite asigură coordonarea și funcționarea structurilor din subordine

și după caz înaintează solicitările de accesare a fondului de rezervă - urgență la dispoziția Guvernului.

Achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare funcționării Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență se face conform prevederilor legislației în vigoare.

Evacuarea în cazul situațiilor de urgență este prevazută de Legea nr.481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență.

În domeniul asistenței internaționale, alături de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este punct național de contact cu structurile similare ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) și Uniunii Europene (U.E).

(iv)

logistică

Fiecare componentă a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență asigură organizarea și dotarea structurilor proprii potrivit normelor proprii și prevederilor Planului de Asigurare cu Resurse Umane Materiale și Financiare.

În situația în care structurile de intervenție nu mai pot susține resursa umană și materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eșaloanele ierarhic superioare sau, după caz, entitățile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii.

Ordonatorii principali de credite asigură fondurile necesare funcționării structurilor din subordine - coordonare și după caz înaintează solicitările de accesare a fondului de rezervă- urgență la dispoziția Guvernului.

(v)

informare publică

Producerea integrată și unitară a mesajului public guvernamental este atributul Guvernului.

La nivel național comunicarea publică este asigurată pe principiul vocii unice potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență ,

prin structurile specializate ale Ministerului Afacerilor de Interne la care se adaugă contribuția tuturor instituțiilor componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit competențelor.

La nivel județean, comunicarea publică prin Vocea Unică este stabilită de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.

(vi ) comunicații și informatică

Fiecare componentă a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență asigură dotarea structurilor proprii potrivit normelor proprii și prevederilor Planului de Asigurare cu Resurse Umane Materiale și Financiare.

În situația în care structurile de intervenție nu mai pot susține resursa umana si materială necesară dotării cu echipamentele necesare asigurării componentei comunicații și informatică se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eșaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entitățile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii.

(vii) suport tehnic

Suportul tehnic este asigurat conform, art. 28 și art. 85 din prezentul regulament.

În situația producerii unor inundații, în funcție de amploarea și intesitatea acestora, se activează următoarele structuri decizionale, suport decizie și de intervenție:

NIVEL NAȚIONAL

DECIZIE

SUPORT DECIZIE

INTERVENȚIE

-Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (D.S.U. și I.G.S.U.)

NIVEL JUDEȚEAN/ZONAL

DECIZIE

SUPORT DECIZIE

INTERVENȚIE

-Comandantul acțiunii

-

Președintele Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență

-

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (C.N.S.S.U.)

-

Comitetele Ministeriale pentru Situații de Urgență (C.M.S.U.)

-

Comandantul acțiunii

-

Platformă coordonare operațională

-

Platformă națională de reducere a riscului la dezastre

-

Centrul Operațional de Comandă al Guvernului (C.O.C.G.)

-

Direcția Generală Management Operațional (DGMO) - Centrul Național de Conducere Integrată (C.N.C.I.)

-

Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (C.N.C.C.I.)

-

Comitetele Ministeriale pentru Situații de Urgență (C.M.S.U.)

-

Comandantul Acțiunii

-

Punctul Operativ Avansat

-

Unitatea Specială de Intervenție în Situații de Urgență (U.S.I.S.U.) - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

-

Prefectul județului

-

Comitetul Județean/ municipiului București pentru Situații de Urgență (C.J.S.U./C.M.B.S.U.)

-

Șeful Grupului de Suport Tehnic

-

Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției

-

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean

-

Centrele Operative pentru Situații de Urgență ale Administratia Nationala "Apele Romane"/Administrației Bazinale de Apă/ Sistemului de Gospodărire a Apelor (C.O.S.U. ANAR/ A.B.A./S.G.A.)

-

Comandantul Acțiunii

-

Comandanții Intervenției

-

Punctul Operativ Avansat

-

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (I.S.U.) structuri intervenție

-

Inspectoratul General de Aviație (I.G.Av.)

-

alte Structuri ale Ministerului Afacerilor Interne;

-

Administratia Nationala

"Apele Romane"/Administrația Bazinală de Apă/Sistemul de Gospodărire a Apelor (ANAR/A.B.A./S.G.A.)

- alte componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență

NIVEL LOCAL

DECIZIE

SUPORT DECIZIE

INTERVENȚIE

- Centrele Operative pentru Situații de Urgență cu activitate temporară (COSU)

(A.B.A./S.G.A.)

-

Primarul

-

Comitetul Local pentru Situații de Urgență (C.L.S.U.)

-

Comandanții intervenției

-

Punctul Operativ Avansat

-

Inspectoratul pentru Situații de Urgență structuri intervenție

-

ServiciulVoluntar pentru Situații de Urgență/Serviciul Privat pentru Situații de Urgență (S.V.S.U./S.P.S.U.)

-

Unitatea de Primiri Urgențe/ Serviciul de Ambulanță Județean (U.P.U./S.A.J.)

-

SALVAMONT

-

alte Structuri ale Ministerului Afacerilor Interne;

-

Administrația Bazinală de Apă/Sistemul de Gospodărire a Apelor

-

alte componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență

5.1.2.

Structuri de intervenție la nivel național/regional, județean și local

a)

Monitorizarea situației operative și arhitectura fluxului informațional la nivel național, județean și local

Pentru realizarea subsistemului de comunicații și tehnologia informației în situația producerii

inundațiilor

de

amploare

și

intensitate

deosebită

sunt

stabilite

următoarele responsabilități:

a)

responsabilitățile privind asigurarea funcționării rețelelor și serviciilor de comunicații și tehnologia informației din domeniul public și pentru autoritățile statului - Ministerul Comunicațiilor și Societatății Informaționale, Serviciul de Telecomunicații Speciale și celelalte autorități componente ale Sistemului de Apărare Ordine Publică și Siguranță Națională;

b)

responsabilitățile privind asigurarea serviciilor de comunicații și tehnologia informației, speciale și de cooperare - Serviciul de Telecomunicații Speciale;

c)

responsabilitățile privind refacerea operativă a sistemelor de comunicații și tehnologia informației distruse/avariate - ministerele, instituțiile și autoritățile, conform competențelor legale în domeniu, precum și operatorii și furnizorii de servicii de comunicații electronice;

d)

conducătorilor instituțiilor cu responsabilități în gestionarea tipurilor de risc ce fac obiectul prezentului regulament pentru dotarea cu tehnică și materiale de comunicații, în vederea asigurării legăturilor pentru conducere și cooperare.

Legăturile de comunicații la nivelul Ministerului Apelor și Pădurilor și Administrației Naționale „Apele Române" sunt bazate pe

Rețeaua Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.).

5.1.3.

Identificarea unei situații de urgență, notificarea și activarea răspunsului

Tipurile de risc/situațiile de urgență care fac obiectul prezentului regulament sunt consemnate la art. 4;

Nivelurile de gravitate și mărimile caracteristice pentru situațiile de urgență care fac obiectul prezentului regulament se regăsesc la art. 11 ...16;

Fluxul informațional - decizional este prevazut în Anexa nr.13 la prezentul regulament și este organizat pe cele trei paliere de răspuns Național/Județean - zonal/Local;

În situația în care structurile de intervenție nu mai pot susține resursa umană și materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eșaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entitățile cu care sunt încheiate contracte cadru de prestări servicii și/sau lucrări.

5.1.4.

Înștiințarea, avertizarea și alarmarea autorităților și populației din zonele de risc

Înștiințarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județe/București-Ilfov.

Înstiințarea reprezintă activitatea de transmitere de către autoritațile administrației publice centale și locale, după caz, a informațiilor autorizate referitoare la producerea unor situații de urgență.

Avertizarea constă în aducerea la cunoștința populației a informațiilor referitoare la iminența de producere sau producere a unor situații de urgență.

Alarmarea populației reprezintă activitatea de trasmitere a mesajelor despre iminența producerii unor situații de urgență și se realizează de către autoritățile administrației publice centrale și locale, după caz, pe baza înștiințării primite de la structurile abilitate.

5 ) La solicitarea presedinților Comitetelor pentru Situații de Urgență, mesajele de avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat de pe teritoriul României.

Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor situații de urgență se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

5.1.5.

Implementarea acțiunilor de limitare și înlăturare a situațiilor de urgență, pe etape, potrivit specificului tipului de risc

Realizarea acțiunilor de limitare și înlăturare a situațiilor de urgență, pe etape, potrivit specificului tipurilor de risc, la care prezentul regulament face referire, se realizează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc și atribuțiilor autorităților responsabile de managementul riscului la inundații privind activitățile specifice care sunt îndeplinite în cadrul funcțiilor de sprijin;

Măsurile de sănătate și securitate a muncii pentru personalul de intervenție vizează următoarele aspecte:

a)

cunoașterea și aplicarea normelor de sănătate și securitate pe timpul lucrului;

b)

asigurarea și utilizarea echipamentului de lucru și protecție;

c)

asigurarea unor timpi minimi de odihnă pentru personalul ce desfășoară activități de lungă durată în condiții deosebit de grele pentru asigurarea continuității intervenției;

d)

asigurarea și cunoașterea modului de folosire a truselor de prim ajutor, cunoașterea regulilor de acordare a primului ajutor.

Nevoile de asistență medicală sunt solicitate structurilor Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății care trimit echipaje SMURD și echipaje ale Serviciului de ambulanță la fața locului pentru acordarea primului ajutor de urgență ;

Toate acțiunile de prim ajutor, triaj, asistență medicală, decontaminare, accesul, paza și securitatea zonei de risc, limitarea factorilor generatori de risc, se desfășoară în cadrul funcțiilor de sprijin conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

5.1.6.

Solicitarea de asistență internațională

Restabilirea stării provizorii de normalitate se consideră a fi realizată la finalizarea acțiunilor de răspuns constând în intervenția operativă materializată prin asigurarea măsurilor de protecție a vieții și continuitatea funcționării comunității;

La momentul restabilirii stării provizorii de normalitate încetează exercitarea atribuțiilor specifice comandantului acțiunii/ comandanților intervenției;

Restabilirea stării provizorii de normalitate se continuă cu acțiuni de investigare/evaluare post-eveniment și refacere/reabilitare derulate sub coordonarea fiecărei autorități responsabile.

5.2.

Măsuri de sprijin

Măsurile de intervenție operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră ce se elaborează pe județe, localități și de către utilizatorii de apă potențial poluatori, precum și la nivel bazinal;

Forțele și mijloacele de intervenție sunt prevăzute în Registrul de capabilități și în planurile de apărare la nivel județean și local.

Deținătorii de construcții hidrotehnice materializează în teren nivelurile maxime înregistrate, stabilesc măsurile ce se impun și fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate sau de refacere a construcțiilor grav avariate de viituri pe baza Proceselor verbale de calamități, conform Anexei nr. 10 la prezentul regulament.

Propunerile de refacere a construcțiilor, altele decât cele hidrotehnice, grav avariate de viituri, se fac pe baza "Proceselor verbale privind constatarea și evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase", întocmite de comisii mixte de specialiști în domeniu, desemnate în baza ordinului prefectului, conform Anexei nr. 11 la prezentul regulament.

La sfârșitul fiecărei perioade de inundații, secetă hidrologică, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, Comitetele județene și al Municipiului București întocmesc rapoarte de sinteză potrivit conținutului stabilit în Anexa nr. 9 la prezentul regulament.

6.3.

Identificarea structurilor care asigură experți în acțiunile de estimare a pagubelor

Constatarea

efectelor/pagubelor,

pentru

fiecare

dintre

riscurile

asociate,

pe

timpul manifestării fenomenelor hidrometeorologice periculoase, se realizează la nivelul Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență precum și a deținătorilor/administratorilor de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor afectate și se materializează în rapoarte operative întocmite conform prevederilor Anexei 8 la prezentul Regulament.

Rapoartele operative

se transmit, prin grija primarului/conducătorului unității afectate, în termen de maxim 24 ore de la declanșarea evenimentului și nu mai târziu de 12 ore de la încetarea fenomenului (pentru ultimul raport operativ), la Centrul Operațional al Inspectoratului pentru Situații de Urgență competent teritorial și la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență al Sistemului de Gospodărire a Apelor.

Rapoartele operative la nivel județean se întocmesc de către Grupul de Suport Tehnic, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor, pe baza rapoartelor operative primite de la nivel local;

La momentul restabilirii stării de normalitate, în funcție de pagubele înregistrate și raportate de Comitetele Locale pentru Situații de Urgență, prefectul, în calitatea sa de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, va numi, prin ordin,

comisia de specialitate pentru constatarea și evaluarea pagubelor , pe domeniile de competență ale instituțiilor cu responsabilități în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (construcții civile/ industriale/ hidrotehnice, agricol, drumuri, rețele electrice, telefonice, edilitar-gospodărești, altele) și coordonatorul acesteia.

Din această comisie vor face parte reprezentanți ai Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (reprezentant al Instituției Prefectului), Consiliului Județean, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean, Inspectoratului Județean în Construcții, Direcției Agricole, Secțiilor de Drumuri Naționale, Direcțiilor Silvice, operatorilor serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, electricitate, gaze naturale, comunicații, Sucursalei S.C. Hidroelectrica S.A., Filialei Teritoriale a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, Filialei Teritoriale a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Administrației Bazinale de Apă/Sistemului de Gospodarire a Apelor/Sistemului Hidrotehnic Independent, Căpităniei Zonale a Autorității Navale Române, unităților din subordinea Administrației Fluviale a Dunării de Jos, Administrației Porturilor Dunării

Fluviale,

Administrației

Porturilor

Dunării

Maritime,

Administrației

Canalelor Navigabile, după caz, responsabilitatea acestora fiind stabilită în funcție de domeniul de competență a instituției respective. Comisia de evaluare a pagubelor va fi coordonată de un reprezentant numit prin ordin al prefectului.

Comisia de constatare și evaluare a pagubelor întocmește procese verbale, conform prevederilor anexelor 10 și 11 la prezentul regulament, prin validarea și centralizarea datelor conținute în rapoartele operative întocmite la nivelul Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență și evaluarea acestora.

Persoanele nominalizate în comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse au obligația asumării, pe baza experienței și a cunoștințelor tehnice/profesionale deținute, a Proceselor Verbale conform anexelor 10 și 11 la prezentul regulament.

Promovarea și finanțarea acțiunilor și măsurilor urgente de intervenție în vederea înlăturării efectelor unor calamități naturale sau a celor care mențin starea de pericol iminent pentru locuințe, obiective socio-economice și infrastructura de gospodărire a apelor vor avea la bază procesele verbale încheiate în conformitate cu prevederile Anexelor 9, 10, 10 a și/sau 11 la prezentul Regulament.

Termenele de emitere și competențele autorităților și instituțiilor în elaborarea și promovarea actelor normative necesare acordării ajutoarelor de urgență, respectiv de aprobare a programelor de refacere sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Conținutul planului de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale al Comitetelor municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență este prevăzut în Anexa 1;

Conținutul planului de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic este prevăzut în Anexa 2;

Conținutul planului județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, al Comitetului județean pentru situații de urgență, este prevăzut în Anexa 3;

Conținutul planului bazinal de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, întocmit de către Administrațiile Bazinale de Apă ale Administrației Naționale „Apele Române", este prevăzut în Anexa 4;

Conținutul informațiilor, prognozelor și avertizărilor emise de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, este prevăzut în Anexa 5;

Fluxul informațional operativ pentru transmiterea atenționărilor și avertizărilor hidrologice la scară națională precum și a celor imediate este prevăzut în Anexa 6a și respectiv Anexa 6b;

Conținutul planului de acțiune în caz de accident la baraj, este prevăzut în Anexa 7 la prezentul regulament;

Conținutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în Anexa nr. 8;

Conținutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundațiilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale este prevăzut în Anexa 9;

Situația cheltuielilor de intervenție la situații de urgență este prevăzută în Anexa 9a;

Conținutul Procesului verbal de calamități la construcții hidrotehnice este prevăzut în Anexa 10;

Conținutul procesului verbal de calamități pentru surse suplimentare de alimentare cu apă este prevăzut în Anexa 10a;

Conținutul Procesului Verbal privind constatarea și evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase este prevăzut în Anexa 11;

Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea efectelor poluărilor accidentale este prevăzut în Anexa 12;

(15)