Hotărâre a Guvernului · Guvernul

HG nr. 593/2019

pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului electroenergetic național, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului electroenergetic național în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020

prezumat în vigoare

Data actului
12 august 2019
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 685 din 20 august 2019
Citează
4 acte
Structură
5 articole, 2 anexe · 32.136 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Decizia nr. 663/2019 29 octombrie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. (1) lit. c…

În temeiul

art. 108 din Constituția României, republicată , și al

art. 6 lit. p) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se constituie Comandamentul energetic de iarnă, având, în principal, următoarele obiective:

a)

monitorizarea funcționării Sistemului electroenergetic național și a Sistemului național de transport al gazelor naturale în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020;

b)

identificarea situațiilor de disfuncționalitate ce pot apărea în sectorul de energie și în cel de gaze naturale în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020 și stabilirea măsurilor operative, altele decât cele administrative, privind nivelul de siguranță și securitate în funcționarea Sistemului electroenergetic național și a Sistemului național de transport al gazelor naturale, precum și a măsurilor operative privind stocurile de combustibil;

c)

informarea Guvernului, ori de câte ori situația o va impune, asupra măsurilor prevăzute la

lit. b) , precum și a problemelor ce nu pot fi soluționate în cadrul Comandamentului energetic de iarnă.

Articolul 2

Comandamentul energetic de iarnă se compune din câte 2 reprezentanți, cu putere de decizie, ai instituțiilor și autorităților statului competente în domeniul energiei, desemnați de conducătorii legali ai acestora, care sunt prevăzuți în

anexa nr. 1 .

Articolul 3

Componența nominală a Comandamentului energetic de iarnă se stabilește prin ordin al ministrului energiei, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 4

Se aprobă Analiza estimativă și măsurile privind funcționarea Sistemului electroenergetic național în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020, prevăzută în

anexa nr. 2 .

Articolul 5

Anexele nr. 1

și

2

fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
p. Ministrul energiei,
Doru Vișan,
secretar de stat
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,
Vasile-Daniel Suciu
p. Ministrul economiei,
Ilie Călin Bodea,
secretar de stat
p. Viceprim-ministru, ministrul mediului,
Iulian Octavian Stana,
secretar de stat
Ministrul apelor și pădurilor,
Ioan Deneș
Ministrul transporturilor,
Alexandru-Răzvan Cuc
București, 12 august 2019.
Nr. 593.

Anexa 1 COMPONENȚA

Comandamentului energetic de iarnă

Ministerul Energiei

Ministerul Economiei

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei

Operatorii de transport și sistem

Ministerul Apelor și Pădurilor

Administrația Națională „Apele Române“

Ministerul Transporturilor

Anexa 2 ANALIZA ESTIMATIVĂ ȘI MĂSURILE

privind funcționarea Sistemului electroenergetic național în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020

Prezentul document are ca obiective principale evaluarea consumului intern de energie electrică și termică prin cogenerare al țării în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2019, pentru satisfacerea acestuia în condiții de calitate și siguranță în alimentare și funcționare sigură și stabilă a Sistemului electroenergetic național, stabilirea resurselor energetice necesare, precum și evaluarea resurselor financiare aferente.

A.

Estimarea balanței producție-consum de energie electrică și termică în cogenerare pentru perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020

A1.

Consumul brut de energie În vederea estimării consumului de energie electrică și termică în cogenerare au fost analizate valorile energiilor lunare și valorile maxime ale consumului brut de energie electrică realizate în ultimii 6 ani, precum și valorile temperaturilor medii lunare înregistrate în ultimii ani.

Graficul nr. 1*) - Valorile consumului intern brut de energie electrică realizate în ultimii 6 ani în lunile de iarnă

*) Graficul nr. 1 este reprodus în facsimil.

Graficul nr. 2*) - Valorile medii lunare ale temperaturilor înregistrate în ultimii 6 ani în lunile de iarnă și norma climatologică standard

*) Graficul nr. 2 este reprodus în facsimil.

Tabelul nr. 1 - Valori de consum, vârf producție și temperaturi realizate în perioada 1 noiembrie 2018 - 31 martie 2019

Luna

Noiembrie 2018

Decembrie 2018

Ianuarie 2019

Februarie 2019

Martie 2019

Consum intern brut de energie electrică

GWh

5.340

5.733

5.819

5.178

5.266

Vârf maxim valoare medie orară

MW

9.487

9.626

9.555

9.211

8.708

Temperatura medie lunară realizată

ºC

4,7

–0,8

–2,1

1,5

6,4

Temperatura medie lunară norma climatologică standard

ºC

3,8

–0,8

–2,1

–1

3,5

Abaterea față de norma climatologică standard

ºC

0,9

0

0

2,5

2,91

Vârf maxim de producție

MW

9.815

9.653

9.075

9.611

9.156

Pentru estimarea consumului brut de energie electrică al țării aferent perioadei 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020, în lipsa informațiilor privind apariția de noi agenți economici cu consum relevant de energie electrică și ținând cont de gradul de incertitudine al prognozelor meteorologice cu orizont mediu și mare de timp, de cel puțin 6 luni, Dispecerul Energetic Național a avut în vedere considerarea unui scenariu similar perioadei noiembrie 2018 - martie 2019, actualizat prin luarea în considerare a unei corecții a evoluției consumului brut de energie electrică al țării pe baza influenței temperaturilor medii lunare.

Temperaturile medii lunare realizate în perioada noiembrie 2018 - martie 2019 au fost egale sau mai ridicate decât mediile lunare multianuale în toată perioada, iarna 2018-2019 fiind mai caldă decât în mod normal. Cea mai mare abatere față de temperatura medie multianuală s-a înregistrat în luna martie, mai cald cu 2,9ºC.

În aceste condiții, pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020, Dispecerul Energetic Național a luat în considerare un scenariu cu temperaturi în jurul mediilor lunare multianuale, al cărui efect îl reprezintă o creștere a mediei consumului intern brut de energie electrică cu cca 2,2% față de valorile înregistrate în perioada similară anului anterior, rezultând valorile din tabelul următor:

Tabelul nr. 2 - Valorile brute ale energiilor lunare estimate privind consumul intern de energie electrică

Luna

Noiembrie 2019

Decembrie 2019

Ianuarie 2020

Februarie 2020

Martie 2020

Consum intern brut (mii MWh)

5.400

5.750

5.850

5.450

5.500

A2.

Producția de energie electrică și termică în cogenerare În cadrul balanței de energii estimate pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020 au fost incluși toți producătorii de energie electrică și producătorii de energie electrică și termică în cogenerare cu unități dispecerizabile și parte dintre producătorii de energie electrică și termică în cogenerare aferenți unităților administrativ-teritoriale.

Producțiile estimate și comunicate de producătorii clasici de energie electrică și de energie electrică și termică în cogenerare s-au bazat pe bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, respectiv pe contractele de vânzare a energiei electrice aflate în derulare sau care se estimează a fi încheiate.

Pentru producțiile aferente centralelor electrice din surse regenerabile, Dispecerul Energetic Național a estimat valori similare cu cele din sezonul anterior în centralele eoliene, fotovoltaice și în cele care funcționează pe biomasă.

A3.

Soldul de schimb de energie electrică În ceea ce privește soldul import-export pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020, Dispecerul Energetic Național a estimat un sold mai scăzut față de sezonul anterior, pentru fiecare lună, pornind de la evoluția importului și a exportului din ultimul an. În acest sens, valori lunare ale soldului de export sunt estimate între 40 GWh și 180 GWh, cu un total de cca 550 GWh.

Tabelul nr. 3 - Valorile soldului de schimb (import-export)

Noiembrie 2019

Decembrie 2019

Ianuarie 2020

Februarie 2020

Martie 2020

Cumulat

SOLD IMPORT-EXPORT

GWh

–180

–110

–40

–70

–150

–550

MW

–250

–147

–53

–100

–202

–151

A4.

Balanța producție internă - consumul intern - soldul de schimb de energie electrică Tabelul nr. 4 - Balanța producție-consum de energie electrică

Producția și consumul brut de energie electrică

Producția și consumul brut de energie electrică Prognoza valorilor medii lunare pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020

U.M.

Noiembrie 2019

Decembrie 2019

Ianuarie 2020

Februarie 2020

Martie 2020

Cumulat

TOTAL PRODUCȚIE S.E.N. PROGNOZATĂ

mii MWh

5.468,142

5.802,304

5.889,460

5.469,634

5.951,010

28.580,551

MW

7.594,642

7.798,795

7.915,941

7.858,670

7.998,670

7.834,581

CĂRBUNE

mii MWh

1.337,903

1.305,282

1.306,073

1.186,889

1.257,529

6.393,676

MW

1.858,199

1.754,411

1.755,474

1.766,204

1.690,227

1.752,652

HIDROCARBURI*

mii MWh

1.373,879

1.590,950

1.582,315

1.440,793

1.411,744

7.399,682

MW

1.908,166

2.138,373

2.126,768

2.070,105

1.897,506

2.028,422

NUCLEAR

mii MWh

981,360

1.014,072

1.014,072

947,952

1.009,737

4.967,193

MW

1.363,000

1.363,000

1.363,000

1.362,000

1.357,173

1.361,621

SURSE REGENERABILE, din care

mii MWh

1.775,000

1.892,000

1.987,000

1.894,000

2.272,000

9.820,000

MW

2.465,278

2.543,011

2.670,699

2.721,264

3.053,763

2.691,886

în centrale hidroelectrice**

mii MWh

1.073,000

1.192,000

1.104,000

1.099,000

1.397,000

5.865,000

MW

1.490,278

1.602,151

1.483,871

1.579,023

1.877,688

1.607,730

în centrale eoliene

mii MWh

600,000

620,000

800,000

650,000

660,000

3.330,000

MW

833,333

833,333

1.075,269

933,908

887,097

912,829

în centrale fotovoltaice

mii MWh

67,000

45,000

46,000

110,000

180,000

448,000

MW

93,056

60,484

61,828

158,046

241,935

122,807

în centrale pe biomasă

mii MWh

35,000

35,000

37,000

35,000

35,000

177,000

MW

48,611

47,043

49,731

50,287

47,043

48,506

CONSUM BRUT ȚARĂ PROGNOZAT DE DEN

mii MWh

5.400,000

5.750,000

5.850,000

5.450,000

5.500,000

27.950,000

MW

7.500,000

7.728,495

7.862,903

7.830,460

7.392,473

7.661,732

ACOPERIRE CONSUM BRUT ȚARĂ

mii MWh

68,142

52,304

39,460

19,634

451,010

630,551

MW

94,642

70,301

53,038

28,210

606,197

172,848

* Inclusiv valorile aferente puterilor medii maxime lunare ce pot fi atinse în funcție de parametrii atmosferici, la centralele la care, în scenariul de acoperire a vârfului de sarcină, producția acestora este zero.

** Valorile includ și producția aferentă autoproducătorilor, precum și a centralelor de la Porțile de Fier I și II. În funcție de evoluția situației hidrologice și de apelarea majoră pe piața de echilibrare, valorile pot suferi modificări.

Cumulat pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020, având în vedere cantitatea de energie electrică de cca 28.580 GWh prognozată de producători a fi realizată în intervalul de referință, precum și consumul de energie electrică estimat de DEN de cca 27.950 GWh, rezultă disponibil un sold de cca 630 GWh. Analizând valorile estimative lunare și având în vedere evoluția producției interne de energie electrică din iarna anterioară, se constată că închiderea balanței producție-consum va fi sensibil influențată de producțiile din surse regenerabile și că, în condiții meteorologice deosebite, pot exista perioade de neacoperire a vârfurilor de consum de energie electrică din producția internă.

Având în vedere prevederile legale, în situații de criză ce pot apărea în funcționarea SEN în condiții meteorologice extreme, măsurile de salvgardare și regulile de aplicare a acestora sunt stabilite prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 142/2014

pentru aprobarea

Regulamentului

privind stabilirea măsurilor de salvgardare în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului energetic național. Aplicarea unora dintre aceste măsuri, precum sistarea exporturilor, necesită notificarea Comisiei Europene.

A5.

Balanța producție-consum la vârful de sarcină Pentru vârfurile de sarcină previzionate pentru iarna 2019-2020, Dispecerul Energetic Național va prognoza balanța producție-consum luând în considerare un scenariu plecând de la următoarele ipoteze:

a)

înregistrarea unei perioade de 7-10 zile geroase, cu temperaturi negative, cuprinse între -15ºC ~ -20ºC;

b)

structura producției la vârful de seară fără aportul centralelor eoliene și fotovoltaice, limitări naturale sau dictate de protecții tehnologice și cu reduceri de putere, până la opriri, ale centralelor pe gaze naturale, în contextul unor presiuni mici în rețeaua de transport gaze naturale, pe fondul unei cereri crescute de gaze naturale în sectorul casnic;

c)

valoarea medie maximă orară considerată la vârful de consum este de 9.900 MW.

În lunile decembrie 2018 și ianuarie 2019, când soldul lunar s-a închis pe import, vârfurile de sarcină s-au acoperit din import în cele mai multe zile.

A6.

Producția de energie termică a principalilor furnizori de căldură, producători de energie termică în cogenerare În cazul energiei termice, estimările primite din partea centralelor care furnizează agent termic pentru populație, producători de energie electrică în cogenerare, acoperă un consum mediu de energie termică de 8.536 mii Gcal.

Tabelul nr. 5 - Prognoza producției de energie termică pentru a fi livrată în principalele centrale termoelectrice și termice

Producția de energie termică

1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020

Noiembrie 2019

Decembrie 2019

Ianuarie 2020

Februarie 2020

Martie 2020

mii Gcal

1.473

1.961

2.006

1.643

1.452

A7.

Estimarea balanței stocurilor de combustibili și volumele de apă din principalele acumulări energetice pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020

A7.1.

Combustibili Având în vedere stocurile necesar a fi constituite conform reglementărilor în vigoare, precum și cantitățile de energie electrică și energie termică în cogenerare prognozate a fi produse în intervalul 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020, de 28.580 mii MWh și, respectiv, 8.536 mii Gcal, achiziția, consumul și stocurile de combustibili la finele lunilor de analiză sunt estimate după cum urmează în tabelul următor:

Tabelul nr. 6 - Estimarea privind achiziția și consumul de combustibili în principalele centrale termoelectrice și termice

Achiziția și consumul de combustibili

U.M.

Noiembrie 2019

Decembrie 2019

Ianuarie 2020

Februarie 2020

Martie 2020

Cumulat

Achiziții de combustibili

Cărbune

mii tone

1.995,690

1.691,956

1.692,187

1.646,854

1.816,410

8.843,097

Gaze

mil. mc

331,455

416,403

432,162

380,022

349,142

1.909,185

Păcură

mii tone

1,000

2,500

2,000

0,000

0,000

5,500

Biomasă

mii tcc

7,000

6,000

6,000

6,000

6,000

31,000

Consum de combustibili

Cărbune (inclusiv din import)

mii tone

2.042,220

2.011,035

2.035,803

1.838,319

1.941,909

9.869,286

Gaze

mil. mc

340,894

424,847

439,681

388,715

360,640

1.954,216

Păcură

mii tone

0,350

4,176

4,520

0,877

0,391

10,313

Biomasă

mii tcc

8,238

7,537

7,537

6,561

6,988

36,861

A7.2.

Volumul de apă din principalele lacuri de amenajare În baza prognozei meteorologice elaborate de Administrația Națională de Meteorologie și a prognozei hidrologice realizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Administrația Națională „Apele Române“, denumită în continuare ANAR, în calitate de administrator al apelor din domeniul public al statului, a elaborat Programul de exploatare a principalelor acumulări energetice în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020. Analizând estimările ANAR și ținând cont de faptul că prognozele elaborate pe o perioadă lungă de timp sunt caracterizate printr-un grad redus de realizare, rezervele de apă din principalele lacuri de amenajare au fost estimate luând în considerare asigurarea în mod continuu a cerințelor de apă pentru populație și a altor cerințe social-economice esențiale, precum și necesarul resursei hidro în balanța producție-consum de energie electrică. În tabelul următor sunt prezentate volumele minimale de apă, corespunzătoare sfârșitului de lună, în principalele acumulări energetice.

Tabelul nr. 7 - Rezervele de apă corespunzătoare sfârșitului de lună

Perioada

Noiembrie 2019

Decembrie 2019

Ianuarie 2020

Februarie 2020

Martie 2020

Acumulări energetice

V_NNR

V_brut

c.u.

V_brut

c.u.

V_brut

c.u.

V_brut

c.u.

V_brut

c.u.

Bazin hidrografic (B.H.)

mil. mc

mil. mc

%

mil. mc

%

mil. mc

%

mil. mc

%

mil. mc

%

Vidraru (B.H. Argeș)

450,6

315

69,9

306

67,9

287

63,7

262

58,1

240

53,3

Izvorul Muntelui (B.H. Bistrița)

1.122,0

496

44,2

348

31,0

291

25,9

229

20,4

227

20,2

Vidra (B.H. Lotru)

340,3

191

56,1

190

55,8

183

53,8

150

44,1

90

26,4

Fântânele (B.H. Someș)

212,9

140

65,8

113

53,1

112

52,6

100,2

47,1

86,9

40,8

Drăgan (B.H. Crișul Repede)

112,0

68

60,7

54

48,2

54

48,2

51,2

45,7

45,8

40,9

Oașa (B.H. Sebeș)

123,1

74

60,1

55

44,7

53

43,0

52

42,2

48

38,9

Valea lui Iovan (B.H. Cerna)

124,0

80

64,5

69

55,7

65

52,4

56

45,2

48

38,7

Gura Apelor (B.H. Râul Mare)

165,2

75

45,4

53

32,1

50

30,3

39

23,6

33,2

20,1

Siriu (B.H. Buzău)

68,3

41

60,0

40

58,6

39

57,1

33

48,3

30

43,9

Poiana Mărului (B.H. Bistra Mărului)

90,0

65

72,2

48

53,3

46

51,1

39

43,3

31

34,4

Pecineagu (B.H. Dâmbovița)

63,0

30

47,62

30

47,6

30

47,6

30

47,6

30

47,6

Râușor (B.H. Târgului)

52,3

35,6

68,0

33

63,1

33,2

63,4

31,2

59,6

30

57,3

V_NNR = volumul brut corespunzător nivelului normal de retenție.

c.u. = coeficient de umplere corespunzător volumelor brute.

A.8.

Stocuri Tabelul nr. 8 - Stocurile estimate a fi constituite până la 1 noiembrie 2019

Cărbune*

mii tone

1.198,155**

Păcură

mii tone

24,267

Gaze naturale

mii MWh

23.497***

Rezerva de energie echivalentă în principalele lacuri

mii MWh

2.100****

* Inclusiv cărbune din import.

** Dependent de lucrările de punere în siguranță a infrastructurii CFR și de opririle accidentale ale trenurilor de transport a lignitului pe ruta Motru-Ișalnița-Craiova II.

*** Conform Deciziei președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 663/2019^1) privind stabilirea nivelului stocului minim de gaze naturale pe care fiecare titular al licenței de furnizare a gazelor naturale are obligația de a-l constitui în depozitele de înmagazinare subterană până la data de 31 octombrie 2019.

**** Media ultimilor 6 ani.

^1) Decizia președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 663/2019 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Tabelul nr. 9 - Estimarea privind evoluția stocurilor de combustibili la sfârșitul fiecărei luni

Stoc de combustibili mii tone

Noiembrie 2019

Decembrie 2019

Ianuarie 2020

Februarie 2020

Martie 2020

Cărbune

1.144,935*

880,900*

549,097*

425,778*

306,869*

Păcură

24,987

23,381

20,931

20,124

19,803

Biomasă

5,762

4,225

2,688

2,127

1,139

* Dependent de lucrările de punere în siguranță a infrastructurii CFR și de opririle accidentale ale trenurilor de transport a lignitului pe ruta Motru-Ișalnița-Craiova II.

Tabelul nr. 10 - Valorile minime ale energiei echivalente și gradul de umplere în marile lacuri de acumulare la sfârșitul fiecărei luni

Energie echivalentă mii MWh

Octombrie 2019

Noiembrie 2019

Decembrie 2019

Ianuarie 2020

Februarie 2020

Martie 2020

1.670

1.561

1.271

1.167

954

734

Coeficient de umplere*%

64,7

49,4

38,8

35,0

28,4

23,2

* Corespunzător volumelor utile.

Operatorul economic producător de energie electrică în hidrocentrale are obligația de a monitoriza permanent nivelul stocurilor de apă, astfel încât să asigure în lacurile de acumulare, la sfârșitul fiecărei luni, o rezervă de energie mai mare sau cel puțin egală cu cea din tabelul nr. 10.

Prin exploatarea centralelor hidroelectrice, operatorul economic producător de energie electrică în hidrocentrale va urmări ca valorile volumelor de apă din amenajările hidroenergetice să se încadreze în Programele de exploatare a principalelor lacuri de acumulare ce vor fi elaborate lunar de către Administrația Națională „Apele Române“ și reactualizate în cazul producerii unor modificări majore ale regimului hidrologic, în scopul satisfacerii cu prioritate a cerințelor de apă pentru populație și a altor cerințe social-economice esențiale.

În cazul unui deficit hidrologic accentuat, la solicitarea Comandamentului energetic de iarnă se vor conveni măsurile necesare astfel încât să nu fie pusă în pericol funcționarea sigură și stabilă a Sistemului electroenergetic național, în urma unor analize cu toți factorii implicați.

B.

Măsuri pentru derularea în bune condiții a activităților operatorilor economici pe perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020 Balanța de energie electrică, producție-consum, producția de energie termică produsă în cogenerare, achizițiile și stocurile de combustibili, precum și volumele de apă din marile amenajări hidroenergetice reprezintă scenariu orientativ care va putea suferi ajustări în funcție de cerințele de asigurare a securității în exploatare și stabilității în funcționare a Sistemului electroenergetic național, precum și în funcție de Programele lunare de exploatare a principalelor lacuri de acumulare, în concordanță cu situațiile care pot apărea, fără a mai fi necesară actualizarea prezentului act normativ.

În ultimii ani a crescut aportul energiei regenerabile la acoperirea curbei de sarcină, fapt ce determină o creștere a necesarului de energie de echilibrare a Sistemului electroenergetic național. Toți producătorii de energie electrică dispecerizabili, împreună cu transportatorul și distribuitorii de energie electrică, au obligația de a contribui la menținerea siguranței în exploatare a Sistemului electroenergetic național. În acest sens, potrivit prevederilor legale în vigoare, producătorii de energie au următoarele obligații:

a)

să asigure livrările de energie electrică și serviciile tehnologice de sistem, cu respectarea condițiilor impuse prin licențe, clauze contractuale și reglementări în vigoare;

b)

să oferteze întreaga putere electrică disponibilă pe piața de echilibrare, definită conform reglementărilor emise de autoritatea competentă;

c)

să oferteze nediscriminatoriu serviciile tehnologice de sistem;

d)

să nu transmită operatorului de transport și de sistem notificări fizice în dezechilibru negativ față de contractele pe care le au încheiate;

e)

să mențină o rezervă de combustibil la un nivel suficient sau, după caz, o rezervă suficientă de apă, pentru îndeplinirea obligațiilor de producție și furnizare continuă a energiei electrice.

În vederea funcționării și realizării producțiilor de energie electrică și termică produsă în cogenerare, prognozate în tabelele nr. 3 și 4, fiecare producător de energie electrică va lua măsuri pentru asigurarea unui flux continuu privind alimentarea cu combustibili, în conformitate cu producțiile estimate și comunicate, bazate pe bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, respectiv pe contractele de vânzare a energiei electrice aflate în derulare sau care se estimează a fi încheiate pe piața de energie electrică.

În situații excepționale prevăzute de lege, pentru buna desfășurare a activității și a îmbunătățirii fluxului de combustibili, operatorii economici pot accesa, potrivit legislației în vigoare, combustibilii de la rezervele de stat.

În condiții meteorologice extreme ce pot genera situații de criză în funcționarea SEN (deficit de putere/energie, care pune în pericol funcționarea SEN sau a unei zone a acestuia și care conduce la abaterea parametrilor de funcționare în afara valorilor normate prevăzute de Codul tehnic al rețelei electrice de transport) OTS poate dispune operatorilor economici din SEN măsuri pentru prevenirea situațiilor de criză și măsuri care nu afectează funcționarea pieței de energie electrică, precum:

a)

încărcarea grupurilor până la puterea maximă disponibilă (inclusiv pornirea grupurilor în rezervă);

b)

creșterea puterii disponibile a SEN, prin punerea la dispoziție a unităților de producție aflate în reparație (redarea în exploatare înainte de termen a grupurilor aflate în reparație) și/sau scoaterea din conservare a unităților de producție;

c)

reducerea consumului dispecerizabil declarat ca ofertă de încărcare pe piața de echilibrare;

d)

solicitarea de ajutor de avarie de la OTS vecini;

e)

trecerea la funcționarea în bandă minimă de tensiune în rețeaua de distribuție.

În situațiile de criză în funcționarea SEN, măsurile de salvgardare cu caracter tehnic și comercial care afectează funcționarea pieței interne europene vor fi supuse aprobării Guvernului, la inițiativa Ministerului Economiei și a Ministerului Energiei. De asemenea, aceste măsuri de siguranță vor fi notificate, în regim de urgență, celorlalte state membre ale Uniunii Europene și Comisiei Europene. Potrivit

Regulamentului

privind stabilirea măsurilor de salvgardare în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului energetic național, aprobat prin

Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 142/2014 . pentru aprobarea

Regulamentului

privind stabilirea măsurilor de salvgardare în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului electroenergetic național, măsurile vizează:

a)

creșterea rezervelor tehnologice de sistem din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;

b)

reducerea/anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export;

c)

reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;

d)

limitarea în tranșe a consumului intern de energie electrică.

C.

Măsuri suplimentare de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului electroenergetic național În cazul situațiilor speciale care pot apărea în rețelele electrice de transport și distribuție cu ocazia manifestării unor fenomene meteorologice deosebite sau în situațiile în care apar defecțiuni, accidente sau avarii în instalații, operatorul de transport și de sistem, precum și operatorii de distribuție concesionari vor informa fără întârziere concedentul în legătură cu apariția sau iminența unor situații de natură să facă imposibilă alimentarea cu energie electrică în zonele afectate. De asemenea, aceste informații vor fi transmise concomitent și Comandamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În cazul în care volumele de gaze naturale necesare pentru acoperirea consumului producătorilor de energie electrică și termică sunt afectate de incidente care intră în sfera situațiilor de criză la nivel de urgență pe piața gazelor naturale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se pot lua unele măsuri, pe perioadă limitată, pentru a menține siguranța și securitatea în funcționare atât a Sistemului electroenergetic național, cât și a Sistemului național de transport gaze naturale. Astfel, pentru menținerea parametrilor tehnici de funcționare a Sistemului național de transport gaze naturale și asigurarea necesarului de consum casnic, pot fi dispuse limitări privind consumul de gaze naturale ale centralelor termoelectrice și ale centralelor electrice de termoficare cu funcționare pe gaze naturale, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Producătorii de energie afectați de această măsură și care au posibilitatea vor funcționa cu combustibil alternativ, respectiv cu păcură și/sau gaz furnal, având obligația de a constitui/contracta stocurile necesare suplimentare induse de această funcționare.

Pentru a preîntâmpina apariția unor situații de urgență ca urmare a scăderii presiunii gazelor naturale în Sistemul național de transport al gazelor naturale, o parte din capacitățile energetice ale operatorului economic aflat în insolvență Societatea „Electrocentrale“ Galați - S.A., în putere maximă de 77 MW, pot compensa o parte din deficitul de gaze naturale trecând de la funcționarea pe gaze naturale la funcționarea cu combustibili alternativi, gaze de furnal și păcură. În perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020 este necesară suplimentarea serviciului tehnologic de sistem „rezervă terțiară lentă“ cu cantitățile prevăzute în tabelul următor:

Tabelul nr. 11 - Cantitatea lunară corespunzătoare serviciului tehnologic de sistem rezervă terțiară lentă cu funcționare pe combustibil alternativ, respectiv pe păcură, precum și pe gaz furnal

Cantitate (MWh)

noiembrie 2019

decembrie 2019

ianuarie 2020

februarie 2020

martie 2020

55.440

57.288

57.288

53.592

57.211

Cantități ce se vor achiziționa, în regim reglementat, de către operatorul de transport și sistem.

D.

Finanțarea programului de iarnă

D.1.

Achiziție combustibili Tabelul nr. 12 - Necesarul total de finanțare a programului de iarnă aferent perioadei 1 noiembrie 2019-31 martie 2020, pentru achiziția de combustibili

Operatori economici

Surse proprii, credite interne, subvenții

Producători de energie electrică și termică în cogenerare

3.147 mil. lei

D.2.

Programe de reparații În vederea asigurării unei fiabilități superioare, îmbunătățirii performanțelor tehnice ale echipamentelor și reducerii consumurilor specifice, operatorii economici din sectorul energetic, producători de energie electrică și termică în cogenerare, au demarat pregătirile pentru trecerea vârfului de iarnă, prin realizarea programelor de reparații, cu lucrări corespunzătoare specificului de activitate.

În ceea ce privește rețelele de transport și de distribuție a energiei electrice, operatorul de transport și de sistem, precum și operatorii de distribuție concesionari au prevăzut pentru anul în curs lucrări de mentenanță atât corective, cât și preventiv. Aceștia au obligația de a lua măsurile ce se impun pentru prevenirea avariilor, precum și remedierea acestora în cel mai scurt timp.

Valoarea totală preliminată a lucrărilor de reparații executate în vederea trecerii vârfului de iarnă este de cca 1.238 mil. lei.

Tabelul nr. 13 - Valoarea lucrărilor de reparații

Operatori economici

Valoare preliminată

Producători de energie electrică și termică în cogenerare

538 mil. lei

Operatori de rețele de transport și distribuție energie electrică

700 mil. lei

Programarea reparațiilor va putea suferi unele modificări în raport cu cerința Dispecerului Energetic Național privind acoperirea curbei de sarcină pe anumite perioade, precum și din cauza unor întârzieri ce pot apărea ca urmare a constatării unor probleme suplimentare, cu ocazia demontării instalațiilor.

-----

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.