HG nr. 593/2019
pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului electroenergetic național, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului electroenergetic național în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Decizia nr. 663/2019 29 octombrie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. (1) lit. c…
În temeiul
art. 108 din Constituția României, republicată , și al
art. 6 lit. p) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 , cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
Se constituie Comandamentul energetic de iarnă, având, în principal, următoarele obiective:
a)
monitorizarea funcționării Sistemului electroenergetic național și a Sistemului național de transport al gazelor naturale în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020;
b)
identificarea situațiilor de disfuncționalitate ce pot apărea în sectorul de energie și în cel de gaze naturale în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020 și stabilirea măsurilor operative, altele decât cele administrative, privind nivelul de siguranță și securitate în funcționarea Sistemului electroenergetic național și a Sistemului național de transport al gazelor naturale, precum și a măsurilor operative privind stocurile de combustibil;
c)
informarea Guvernului, ori de câte ori situația o va impune, asupra măsurilor prevăzute la
lit. b) , precum și a problemelor ce nu pot fi soluționate în cadrul Comandamentului energetic de iarnă.
Articolul 2
Comandamentul energetic de iarnă se compune din câte 2 reprezentanți, cu putere de decizie, ai instituțiilor și autorităților statului competente în domeniul energiei, desemnați de conducătorii legali ai acestora, care sunt prevăzuți în
anexa nr. 1 .
Articolul 3
Componența nominală a Comandamentului energetic de iarnă se stabilește prin ordin al ministrului energiei, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Articolul 4
Se aprobă Analiza estimativă și măsurile privind funcționarea Sistemului electroenergetic național în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020, prevăzută în
anexa nr. 2 .
Articolul 5
Anexele nr. 1
și
2
fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ Contrasemnează: p. Ministrul energiei, Doru Vișan, secretar de stat Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Vasile-Daniel Suciu p. Ministrul economiei, Ilie Călin Bodea, secretar de stat p. Viceprim-ministru, ministrul mediului, Iulian Octavian Stana, secretar de stat Ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș Ministrul transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc București, 12 august 2019. Nr. 593.
Anexa 1 COMPONENȚA
Comandamentului energetic de iarnă
Ministerul Energiei
Ministerul Economiei
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
Operatorii de transport și sistem
Ministerul Apelor și Pădurilor
Administrația Națională „Apele Române“
Ministerul Transporturilor
Anexa 2 ANALIZA ESTIMATIVĂ ȘI MĂSURILE
privind funcționarea Sistemului electroenergetic național în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020
Prezentul document are ca obiective principale evaluarea consumului intern de energie electrică și termică prin cogenerare al țării în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2019, pentru satisfacerea acestuia în condiții de calitate și siguranță în alimentare și funcționare sigură și stabilă a Sistemului electroenergetic național, stabilirea resurselor energetice necesare, precum și evaluarea resurselor financiare aferente.
A.
Estimarea balanței producție-consum de energie electrică și termică în cogenerare pentru perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020
A1.
Consumul brut de energie În vederea estimării consumului de energie electrică și termică în cogenerare au fost analizate valorile energiilor lunare și valorile maxime ale consumului brut de energie electrică realizate în ultimii 6 ani, precum și valorile temperaturilor medii lunare înregistrate în ultimii ani.
Graficul nr. 1*) - Valorile consumului intern brut de energie electrică realizate în ultimii 6 ani în lunile de iarnă
*) Graficul nr. 1 este reprodus în facsimil.
Graficul nr. 2*) - Valorile medii lunare ale temperaturilor înregistrate în ultimii 6 ani în lunile de iarnă și norma climatologică standard
*) Graficul nr. 2 este reprodus în facsimil.
Tabelul nr. 1 - Valori de consum, vârf producție și temperaturi realizate în perioada 1 noiembrie 2018 - 31 martie 2019
Luna
Noiembrie 2018
Decembrie 2018
Ianuarie 2019
Februarie 2019
Martie 2019
Consum intern brut de energie electrică
GWh
5.340
5.733
5.819
5.178
5.266
Vârf maxim valoare medie orară
MW
9.487
9.626
9.555
9.211
8.708
Temperatura medie lunară realizată
ºC
4,7
–0,8
–2,1
1,5
6,4
Temperatura medie lunară norma climatologică standard
ºC
3,8
–0,8
–2,1
–1
3,5
Abaterea față de norma climatologică standard
ºC
0,9
0
0
2,5
2,91
Vârf maxim de producție
MW
9.815
9.653
9.075
9.611
9.156
Pentru estimarea consumului brut de energie electrică al țării aferent perioadei 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020, în lipsa informațiilor privind apariția de noi agenți economici cu consum relevant de energie electrică și ținând cont de gradul de incertitudine al prognozelor meteorologice cu orizont mediu și mare de timp, de cel puțin 6 luni, Dispecerul Energetic Național a avut în vedere considerarea unui scenariu similar perioadei noiembrie 2018 - martie 2019, actualizat prin luarea în considerare a unei corecții a evoluției consumului brut de energie electrică al țării pe baza influenței temperaturilor medii lunare.
Temperaturile medii lunare realizate în perioada noiembrie 2018 - martie 2019 au fost egale sau mai ridicate decât mediile lunare multianuale în toată perioada, iarna 2018-2019 fiind mai caldă decât în mod normal. Cea mai mare abatere față de temperatura medie multianuală s-a înregistrat în luna martie, mai cald cu 2,9ºC.
În aceste condiții, pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020, Dispecerul Energetic Național a luat în considerare un scenariu cu temperaturi în jurul mediilor lunare multianuale, al cărui efect îl reprezintă o creștere a mediei consumului intern brut de energie electrică cu cca 2,2% față de valorile înregistrate în perioada similară anului anterior, rezultând valorile din tabelul următor:
Tabelul nr. 2 - Valorile brute ale energiilor lunare estimate privind consumul intern de energie electrică
Luna
Noiembrie 2019
Decembrie 2019
Ianuarie 2020
Februarie 2020
Martie 2020
Consum intern brut (mii MWh)
5.400
5.750
5.850
5.450
5.500
A2.
Producția de energie electrică și termică în cogenerare În cadrul balanței de energii estimate pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020 au fost incluși toți producătorii de energie electrică și producătorii de energie electrică și termică în cogenerare cu unități dispecerizabile și parte dintre producătorii de energie electrică și termică în cogenerare aferenți unităților administrativ-teritoriale.
Producțiile estimate și comunicate de producătorii clasici de energie electrică și de energie electrică și termică în cogenerare s-au bazat pe bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, respectiv pe contractele de vânzare a energiei electrice aflate în derulare sau care se estimează a fi încheiate.
Pentru producțiile aferente centralelor electrice din surse regenerabile, Dispecerul Energetic Național a estimat valori similare cu cele din sezonul anterior în centralele eoliene, fotovoltaice și în cele care funcționează pe biomasă.
A3.
Soldul de schimb de energie electrică În ceea ce privește soldul import-export pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020, Dispecerul Energetic Național a estimat un sold mai scăzut față de sezonul anterior, pentru fiecare lună, pornind de la evoluția importului și a exportului din ultimul an. În acest sens, valori lunare ale soldului de export sunt estimate între 40 GWh și 180 GWh, cu un total de cca 550 GWh.
Tabelul nr. 3 - Valorile soldului de schimb (import-export)
Noiembrie 2019
Decembrie 2019
Ianuarie 2020
Februarie 2020
Martie 2020
Cumulat
SOLD IMPORT-EXPORT
GWh
–180
–110
–40
–70
–150
–550
MW
–250
–147
–53
–100
–202
–151
A4.
Balanța producție internă - consumul intern - soldul de schimb de energie electrică Tabelul nr. 4 - Balanța producție-consum de energie electrică
Producția și consumul brut de energie electrică
Producția și consumul brut de energie electrică Prognoza valorilor medii lunare pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020
U.M.
Noiembrie 2019
Decembrie 2019
Ianuarie 2020
Februarie 2020
Martie 2020
Cumulat
TOTAL PRODUCȚIE S.E.N. PROGNOZATĂ
mii MWh
5.468,142
5.802,304
5.889,460
5.469,634
5.951,010
28.580,551
MW
7.594,642
7.798,795
7.915,941
7.858,670
7.998,670
7.834,581
CĂRBUNE
mii MWh
1.337,903
1.305,282
1.306,073
1.186,889
1.257,529
6.393,676
MW
1.858,199
1.754,411
1.755,474
1.766,204
1.690,227
1.752,652
HIDROCARBURI*
mii MWh
1.373,879
1.590,950
1.582,315
1.440,793
1.411,744
7.399,682
MW
1.908,166
2.138,373
2.126,768
2.070,105
1.897,506
2.028,422
NUCLEAR
mii MWh
981,360
1.014,072
1.014,072
947,952
1.009,737
4.967,193
MW
1.363,000
1.363,000
1.363,000
1.362,000
1.357,173
1.361,621
SURSE REGENERABILE, din care
mii MWh
1.775,000
1.892,000
1.987,000
1.894,000
2.272,000
9.820,000
MW
2.465,278
2.543,011
2.670,699
2.721,264
3.053,763
2.691,886
în centrale hidroelectrice**
mii MWh
1.073,000
1.192,000
1.104,000
1.099,000
1.397,000
5.865,000
MW
1.490,278
1.602,151
1.483,871
1.579,023
1.877,688
1.607,730
în centrale eoliene
mii MWh
600,000
620,000
800,000
650,000
660,000
3.330,000
MW
833,333
833,333
1.075,269
933,908
887,097
912,829
în centrale fotovoltaice
mii MWh
67,000
45,000
46,000
110,000
180,000
448,000
MW
93,056
60,484
61,828
158,046
241,935
122,807
în centrale pe biomasă
mii MWh
35,000
35,000
37,000
35,000
35,000
177,000
MW
48,611
47,043
49,731
50,287
47,043
48,506
CONSUM BRUT ȚARĂ PROGNOZAT DE DEN
mii MWh
5.400,000
5.750,000
5.850,000
5.450,000
5.500,000
27.950,000
MW
7.500,000
7.728,495
7.862,903
7.830,460
7.392,473
7.661,732
ACOPERIRE CONSUM BRUT ȚARĂ
mii MWh
68,142
52,304
39,460
19,634
451,010
630,551
MW
94,642
70,301
53,038
28,210
606,197
172,848
* Inclusiv valorile aferente puterilor medii maxime lunare ce pot fi atinse în funcție de parametrii atmosferici, la centralele la care, în scenariul de acoperire a vârfului de sarcină, producția acestora este zero.
** Valorile includ și producția aferentă autoproducătorilor, precum și a centralelor de la Porțile de Fier I și II. În funcție de evoluția situației hidrologice și de apelarea majoră pe piața de echilibrare, valorile pot suferi modificări.
Cumulat pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020, având în vedere cantitatea de energie electrică de cca 28.580 GWh prognozată de producători a fi realizată în intervalul de referință, precum și consumul de energie electrică estimat de DEN de cca 27.950 GWh, rezultă disponibil un sold de cca 630 GWh. Analizând valorile estimative lunare și având în vedere evoluția producției interne de energie electrică din iarna anterioară, se constată că închiderea balanței producție-consum va fi sensibil influențată de producțiile din surse regenerabile și că, în condiții meteorologice deosebite, pot exista perioade de neacoperire a vârfurilor de consum de energie electrică din producția internă.
Având în vedere prevederile legale, în situații de criză ce pot apărea în funcționarea SEN în condiții meteorologice extreme, măsurile de salvgardare și regulile de aplicare a acestora sunt stabilite prin
Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 142/2014
pentru aprobarea
Regulamentului
privind stabilirea măsurilor de salvgardare în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului energetic național. Aplicarea unora dintre aceste măsuri, precum sistarea exporturilor, necesită notificarea Comisiei Europene.
A5.
Balanța producție-consum la vârful de sarcină Pentru vârfurile de sarcină previzionate pentru iarna 2019-2020, Dispecerul Energetic Național va prognoza balanța producție-consum luând în considerare un scenariu plecând de la următoarele ipoteze:
a)
înregistrarea unei perioade de 7-10 zile geroase, cu temperaturi negative, cuprinse între -15ºC ~ -20ºC;
b)
structura producției la vârful de seară fără aportul centralelor eoliene și fotovoltaice, limitări naturale sau dictate de protecții tehnologice și cu reduceri de putere, până la opriri, ale centralelor pe gaze naturale, în contextul unor presiuni mici în rețeaua de transport gaze naturale, pe fondul unei cereri crescute de gaze naturale în sectorul casnic;
c)
valoarea medie maximă orară considerată la vârful de consum este de 9.900 MW.
În lunile decembrie 2018 și ianuarie 2019, când soldul lunar s-a închis pe import, vârfurile de sarcină s-au acoperit din import în cele mai multe zile.
A6.
Producția de energie termică a principalilor furnizori de căldură, producători de energie termică în cogenerare În cazul energiei termice, estimările primite din partea centralelor care furnizează agent termic pentru populație, producători de energie electrică în cogenerare, acoperă un consum mediu de energie termică de 8.536 mii Gcal.
Tabelul nr. 5 - Prognoza producției de energie termică pentru a fi livrată în principalele centrale termoelectrice și termice
Producția de energie termică
1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020
Noiembrie 2019
Decembrie 2019
Ianuarie 2020
Februarie 2020
Martie 2020
mii Gcal
1.473
1.961
2.006
1.643
1.452
A7.
Estimarea balanței stocurilor de combustibili și volumele de apă din principalele acumulări energetice pentru perioada 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020
A7.1.
Combustibili Având în vedere stocurile necesar a fi constituite conform reglementărilor în vigoare, precum și cantitățile de energie electrică și energie termică în cogenerare prognozate a fi produse în intervalul 1 noiembrie 2019 - 31 martie 2020, de 28.580 mii MWh și, respectiv, 8.536 mii Gcal, achiziția, consumul și stocurile de combustibili la finele lunilor de analiză sunt estimate după cum urmează în tabelul următor:
Tabelul nr. 6 - Estimarea privind achiziția și consumul de combustibili în principalele centrale termoelectrice și termice
Achiziția și consumul de combustibili
U.M.
Noiembrie 2019
Decembrie 2019
Ianuarie 2020
Februarie 2020
Martie 2020
Cumulat
Achiziții de combustibili
Cărbune
mii tone
1.995,690
1.691,956
1.692,187
1.646,854
1.816,410
8.843,097
Gaze
mil. mc
331,455
416,403
432,162
380,022
349,142
1.909,185
Păcură
mii tone
1,000
2,500
2,000
0,000
0,000
5,500
Biomasă
mii tcc
7,000
6,000
6,000
6,000
6,000
31,000
Consum de combustibili
Cărbune (inclusiv din import)
mii tone
2.042,220
2.011,035
2.035,803
1.838,319
1.941,909
9.869,286
Gaze
mil. mc
340,894
424,847
439,681
388,715
360,640
1.954,216
Păcură
mii tone
0,350
4,176
4,520
0,877
0,391
10,313
Biomasă
mii tcc
8,238
7,537
7,537
6,561
6,988
36,861
A7.2.
Volumul de apă din principalele lacuri de amenajare În baza prognozei meteorologice elaborate de Administrația Națională de Meteorologie și a prognozei hidrologice realizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Administrația Națională „Apele Române“, denumită în continuare ANAR, în calitate de administrator al apelor din domeniul public al statului, a elaborat Programul de exploatare a principalelor acumulări energetice în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020. Analizând estimările ANAR și ținând cont de faptul că prognozele elaborate pe o perioadă lungă de timp sunt caracterizate printr-un grad redus de realizare, rezervele de apă din principalele lacuri de amenajare au fost estimate luând în considerare asigurarea în mod continuu a cerințelor de apă pentru populație și a altor cerințe social-economice esențiale, precum și necesarul resursei hidro în balanța producție-consum de energie electrică. În tabelul următor sunt prezentate volumele minimale de apă, corespunzătoare sfârșitului de lună, în principalele acumulări energetice.
Tabelul nr. 7 - Rezervele de apă corespunzătoare sfârșitului de lună
Perioada
Noiembrie 2019
Decembrie 2019
Ianuarie 2020
Februarie 2020
Martie 2020
Acumulări energetice
V_NNR
V_brut
c.u.
V_brut
c.u.
V_brut
c.u.
V_brut
c.u.
V_brut
c.u.
Bazin hidrografic (B.H.)
mil. mc
mil. mc
%
mil. mc
%
mil. mc
%
mil. mc
%
mil. mc
%
Vidraru (B.H. Argeș)
450,6
315
69,9
306
67,9
287
63,7
262
58,1
240
53,3
Izvorul Muntelui (B.H. Bistrița)
1.122,0
496
44,2
348
31,0
291
25,9
229
20,4
227
20,2
Vidra (B.H. Lotru)
340,3
191
56,1
190
55,8
183
53,8
150
44,1
90
26,4
Fântânele (B.H. Someș)
212,9
140
65,8
113
53,1
112
52,6
100,2
47,1
86,9
40,8
Drăgan (B.H. Crișul Repede)
112,0
68
60,7
54
48,2
54
48,2
51,2
45,7
45,8
40,9
Oașa (B.H. Sebeș)
123,1
74
60,1
55
44,7
53
43,0
52
42,2
48
38,9
Valea lui Iovan (B.H. Cerna)
124,0
80
64,5
69
55,7
65
52,4
56
45,2
48
38,7
Gura Apelor (B.H. Râul Mare)
165,2
75
45,4
53
32,1
50
30,3
39
23,6
33,2
20,1
Siriu (B.H. Buzău)
68,3
41
60,0
40
58,6
39
57,1
33
48,3
30
43,9
Poiana Mărului (B.H. Bistra Mărului)
90,0
65
72,2
48
53,3
46
51,1
39
43,3
31
34,4
Pecineagu (B.H. Dâmbovița)
63,0
30
47,62
30
47,6
30
47,6
30
47,6
30
47,6
Râușor (B.H. Târgului)
52,3
35,6
68,0
33
63,1
33,2
63,4
31,2
59,6
30
57,3
V_NNR = volumul brut corespunzător nivelului normal de retenție.
c.u. = coeficient de umplere corespunzător volumelor brute.
A.8.
Stocuri Tabelul nr. 8 - Stocurile estimate a fi constituite până la 1 noiembrie 2019
Cărbune*
mii tone
1.198,155**
Păcură
mii tone
24,267
Gaze naturale
mii MWh
23.497***
Rezerva de energie echivalentă în principalele lacuri
mii MWh
2.100****
* Inclusiv cărbune din import.
** Dependent de lucrările de punere în siguranță a infrastructurii CFR și de opririle accidentale ale trenurilor de transport a lignitului pe ruta Motru-Ișalnița-Craiova II.
*** Conform Deciziei președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 663/2019^1) privind stabilirea nivelului stocului minim de gaze naturale pe care fiecare titular al licenței de furnizare a gazelor naturale are obligația de a-l constitui în depozitele de înmagazinare subterană până la data de 31 octombrie 2019.
**** Media ultimilor 6 ani.
^1) Decizia președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 663/2019 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Tabelul nr. 9 - Estimarea privind evoluția stocurilor de combustibili la sfârșitul fiecărei luni
Stoc de combustibili mii tone
Noiembrie 2019
Decembrie 2019
Ianuarie 2020
Februarie 2020
Martie 2020
Cărbune
1.144,935*
880,900*
549,097*
425,778*
306,869*
Păcură
24,987
23,381
20,931
20,124
19,803
Biomasă
5,762
4,225
2,688
2,127
1,139
* Dependent de lucrările de punere în siguranță a infrastructurii CFR și de opririle accidentale ale trenurilor de transport a lignitului pe ruta Motru-Ișalnița-Craiova II.
Tabelul nr. 10 - Valorile minime ale energiei echivalente și gradul de umplere în marile lacuri de acumulare la sfârșitul fiecărei luni
Energie echivalentă mii MWh
Octombrie 2019
Noiembrie 2019
Decembrie 2019
Ianuarie 2020
Februarie 2020
Martie 2020
1.670
1.561
1.271
1.167
954
734
Coeficient de umplere*%
64,7
49,4
38,8
35,0
28,4
23,2
* Corespunzător volumelor utile.
Operatorul economic producător de energie electrică în hidrocentrale are obligația de a monitoriza permanent nivelul stocurilor de apă, astfel încât să asigure în lacurile de acumulare, la sfârșitul fiecărei luni, o rezervă de energie mai mare sau cel puțin egală cu cea din tabelul nr. 10.
Prin exploatarea centralelor hidroelectrice, operatorul economic producător de energie electrică în hidrocentrale va urmări ca valorile volumelor de apă din amenajările hidroenergetice să se încadreze în Programele de exploatare a principalelor lacuri de acumulare ce vor fi elaborate lunar de către Administrația Națională „Apele Române“ și reactualizate în cazul producerii unor modificări majore ale regimului hidrologic, în scopul satisfacerii cu prioritate a cerințelor de apă pentru populație și a altor cerințe social-economice esențiale.
În cazul unui deficit hidrologic accentuat, la solicitarea Comandamentului energetic de iarnă se vor conveni măsurile necesare astfel încât să nu fie pusă în pericol funcționarea sigură și stabilă a Sistemului electroenergetic național, în urma unor analize cu toți factorii implicați.
B.
Măsuri pentru derularea în bune condiții a activităților operatorilor economici pe perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020 Balanța de energie electrică, producție-consum, producția de energie termică produsă în cogenerare, achizițiile și stocurile de combustibili, precum și volumele de apă din marile amenajări hidroenergetice reprezintă scenariu orientativ care va putea suferi ajustări în funcție de cerințele de asigurare a securității în exploatare și stabilității în funcționare a Sistemului electroenergetic național, precum și în funcție de Programele lunare de exploatare a principalelor lacuri de acumulare, în concordanță cu situațiile care pot apărea, fără a mai fi necesară actualizarea prezentului act normativ.
În ultimii ani a crescut aportul energiei regenerabile la acoperirea curbei de sarcină, fapt ce determină o creștere a necesarului de energie de echilibrare a Sistemului electroenergetic național. Toți producătorii de energie electrică dispecerizabili, împreună cu transportatorul și distribuitorii de energie electrică, au obligația de a contribui la menținerea siguranței în exploatare a Sistemului electroenergetic național. În acest sens, potrivit prevederilor legale în vigoare, producătorii de energie au următoarele obligații:
a)
să asigure livrările de energie electrică și serviciile tehnologice de sistem, cu respectarea condițiilor impuse prin licențe, clauze contractuale și reglementări în vigoare;
b)
să oferteze întreaga putere electrică disponibilă pe piața de echilibrare, definită conform reglementărilor emise de autoritatea competentă;
c)
să oferteze nediscriminatoriu serviciile tehnologice de sistem;
d)
să nu transmită operatorului de transport și de sistem notificări fizice în dezechilibru negativ față de contractele pe care le au încheiate;
e)
să mențină o rezervă de combustibil la un nivel suficient sau, după caz, o rezervă suficientă de apă, pentru îndeplinirea obligațiilor de producție și furnizare continuă a energiei electrice.
În vederea funcționării și realizării producțiilor de energie electrică și termică produsă în cogenerare, prognozate în tabelele nr. 3 și 4, fiecare producător de energie electrică va lua măsuri pentru asigurarea unui flux continuu privind alimentarea cu combustibili, în conformitate cu producțiile estimate și comunicate, bazate pe bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, respectiv pe contractele de vânzare a energiei electrice aflate în derulare sau care se estimează a fi încheiate pe piața de energie electrică.
În situații excepționale prevăzute de lege, pentru buna desfășurare a activității și a îmbunătățirii fluxului de combustibili, operatorii economici pot accesa, potrivit legislației în vigoare, combustibilii de la rezervele de stat.
În condiții meteorologice extreme ce pot genera situații de criză în funcționarea SEN (deficit de putere/energie, care pune în pericol funcționarea SEN sau a unei zone a acestuia și care conduce la abaterea parametrilor de funcționare în afara valorilor normate prevăzute de Codul tehnic al rețelei electrice de transport) OTS poate dispune operatorilor economici din SEN măsuri pentru prevenirea situațiilor de criză și măsuri care nu afectează funcționarea pieței de energie electrică, precum:
a)
încărcarea grupurilor până la puterea maximă disponibilă (inclusiv pornirea grupurilor în rezervă);
b)
creșterea puterii disponibile a SEN, prin punerea la dispoziție a unităților de producție aflate în reparație (redarea în exploatare înainte de termen a grupurilor aflate în reparație) și/sau scoaterea din conservare a unităților de producție;
c)
reducerea consumului dispecerizabil declarat ca ofertă de încărcare pe piața de echilibrare;
d)
solicitarea de ajutor de avarie de la OTS vecini;
e)
trecerea la funcționarea în bandă minimă de tensiune în rețeaua de distribuție.
În situațiile de criză în funcționarea SEN, măsurile de salvgardare cu caracter tehnic și comercial care afectează funcționarea pieței interne europene vor fi supuse aprobării Guvernului, la inițiativa Ministerului Economiei și a Ministerului Energiei. De asemenea, aceste măsuri de siguranță vor fi notificate, în regim de urgență, celorlalte state membre ale Uniunii Europene și Comisiei Europene. Potrivit
Regulamentului
privind stabilirea măsurilor de salvgardare în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului energetic național, aprobat prin
Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 142/2014 . pentru aprobarea
Regulamentului
privind stabilirea măsurilor de salvgardare în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului electroenergetic național, măsurile vizează:
a)
creșterea rezervelor tehnologice de sistem din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;
b)
reducerea/anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export;
c)
reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;
d)
limitarea în tranșe a consumului intern de energie electrică.
C.
Măsuri suplimentare de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului electroenergetic național În cazul situațiilor speciale care pot apărea în rețelele electrice de transport și distribuție cu ocazia manifestării unor fenomene meteorologice deosebite sau în situațiile în care apar defecțiuni, accidente sau avarii în instalații, operatorul de transport și de sistem, precum și operatorii de distribuție concesionari vor informa fără întârziere concedentul în legătură cu apariția sau iminența unor situații de natură să facă imposibilă alimentarea cu energie electrică în zonele afectate. De asemenea, aceste informații vor fi transmise concomitent și Comandamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
În cazul în care volumele de gaze naturale necesare pentru acoperirea consumului producătorilor de energie electrică și termică sunt afectate de incidente care intră în sfera situațiilor de criză la nivel de urgență pe piața gazelor naturale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se pot lua unele măsuri, pe perioadă limitată, pentru a menține siguranța și securitatea în funcționare atât a Sistemului electroenergetic național, cât și a Sistemului național de transport gaze naturale. Astfel, pentru menținerea parametrilor tehnici de funcționare a Sistemului național de transport gaze naturale și asigurarea necesarului de consum casnic, pot fi dispuse limitări privind consumul de gaze naturale ale centralelor termoelectrice și ale centralelor electrice de termoficare cu funcționare pe gaze naturale, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Producătorii de energie afectați de această măsură și care au posibilitatea vor funcționa cu combustibil alternativ, respectiv cu păcură și/sau gaz furnal, având obligația de a constitui/contracta stocurile necesare suplimentare induse de această funcționare.
Pentru a preîntâmpina apariția unor situații de urgență ca urmare a scăderii presiunii gazelor naturale în Sistemul național de transport al gazelor naturale, o parte din capacitățile energetice ale operatorului economic aflat în insolvență Societatea „Electrocentrale“ Galați - S.A., în putere maximă de 77 MW, pot compensa o parte din deficitul de gaze naturale trecând de la funcționarea pe gaze naturale la funcționarea cu combustibili alternativi, gaze de furnal și păcură. În perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020 este necesară suplimentarea serviciului tehnologic de sistem „rezervă terțiară lentă“ cu cantitățile prevăzute în tabelul următor:
Tabelul nr. 11 - Cantitatea lunară corespunzătoare serviciului tehnologic de sistem rezervă terțiară lentă cu funcționare pe combustibil alternativ, respectiv pe păcură, precum și pe gaz furnal
Cantitate (MWh)
noiembrie 2019
decembrie 2019
ianuarie 2020
februarie 2020
martie 2020
55.440
57.288
57.288
53.592
57.211
Cantități ce se vor achiziționa, în regim reglementat, de către operatorul de transport și sistem.
D.
Finanțarea programului de iarnă
D.1.
Achiziție combustibili Tabelul nr. 12 - Necesarul total de finanțare a programului de iarnă aferent perioadei 1 noiembrie 2019-31 martie 2020, pentru achiziția de combustibili
Operatori economici
Surse proprii, credite interne, subvenții
Producători de energie electrică și termică în cogenerare
3.147 mil. lei
D.2.
Programe de reparații În vederea asigurării unei fiabilități superioare, îmbunătățirii performanțelor tehnice ale echipamentelor și reducerii consumurilor specifice, operatorii economici din sectorul energetic, producători de energie electrică și termică în cogenerare, au demarat pregătirile pentru trecerea vârfului de iarnă, prin realizarea programelor de reparații, cu lucrări corespunzătoare specificului de activitate.
În ceea ce privește rețelele de transport și de distribuție a energiei electrice, operatorul de transport și de sistem, precum și operatorii de distribuție concesionari au prevăzut pentru anul în curs lucrări de mentenanță atât corective, cât și preventiv. Aceștia au obligația de a lua măsurile ce se impun pentru prevenirea avariilor, precum și remedierea acestora în cel mai scurt timp.
Valoarea totală preliminată a lucrărilor de reparații executate în vederea trecerii vârfului de iarnă este de cca 1.238 mil. lei.
Tabelul nr. 13 - Valoarea lucrărilor de reparații
Operatori economici
Valoare preliminată
Producători de energie electrică și termică în cogenerare
538 mil. lei
Operatori de rețele de transport și distribuție energie electrică
700 mil. lei
Programarea reparațiilor va putea suferi unele modificări în raport cu cerința Dispecerului Energetic Național privind acoperirea curbei de sarcină pe anumite perioade, precum și din cauza unor întârzieri ce pot apărea ca urmare a constatării unor probleme suplimentare, cu ocazia demontării instalațiilor.
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.