Decizia nr. 554/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6, 20 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 20 16, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 57/2015 9 decembrie 2015 (prevederi anume) privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor …
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Iordachi Stoian în Dosarul nr. 3.032/114/2017 al Tribunalului Buzău - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 216D/2018.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției, nefiind încălcate dispozițiile constituționale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 2 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.032/114/2017, Tribunalul Buzău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de către Iordachi Stoian, într-o cauză având ca obiect contestarea deciziei de pensionare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că, prin adoptarea
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , se încalcă
art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție . Prin dispozițiile criticate este afectat, contrar
art. 44
și
art. 115 alin. (6) din Constituție , dreptul său la pensie. Plafonarea instituită de forma modificată a
art. 30 din Legea nr. 223/2015
conduce la „anularea pensiei suplimentare și a celei obținute în sistemul public de pensii“.
6.
Prevederile
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , în mod retroactiv și abuziv, cumulează vechimea (stagiul de cotizare) din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională cu vechimea și stagiul de cotizare din sistemul public de pensii, încălcând astfel prevederile
art. 15 alin. (2) din Constituție . Nu se face nicio distincție între vechimea realizată în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, care a stat la baza deschiderii dreptului la pensie militară, și cea realizată în mediul privat, după deschiderea acestor drepturi.
Articolul 109
alin. (6) din Legea nr. 223/2015
acordă însă dreptul de a o valorifica în sistemul public de pensii celor ce nu și-au valorificat vechimea realizată până la intrarea în vigoare a
ori o realizează după această dată. Sunt, în acest fel, discriminați pensionarii care și-au valorificat stagiile de cotizare realizate după deschiderea dreptului la pensie militară față de pensionarii militari care nu și-au valorificat astfel de stagii sau le realizează după intrarea în vigoare a
7.
Autorul mai arată că includerea procentului pentru pensie suplimentară în baza de calcul al pensiei militare, precum și limitarea la 85% din baza de calcul al cuantumului pensiei militare au condus și la anularea pensiei suplimentare, pentru obținerea căreia a contribuit peste 25 ani. Aceasta, potrivit autorului, nu se mai regăsește nici măcar în baza de calcul al pensiei. Se încalcă astfel dreptul de proprietate asupra pensiei suplimentare obținut prin contribuție individuală, timp de peste 25 ani, aflată în plată la data recalculării.
8.
Tribunalul Buzău - Secția I civilă nu formulează o opinie cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 .
9.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
10.
Avocatul Poporului arată că nu este sustenabilă critica raportată la prevederile
art. 73 alin. (3) din Constituție . Subliniază în acest context împrejurarea că, potrivit
art. 115 alin. (4)
și
(6) din Constituție , pe calea ordonanței de urgență se poate reglementa și în materii care fac obiectul legilor organice, fără a afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție.
11.
Totodată, arată mai departe Avocatul Poporului, având în vedere faptul că actul normativ criticat vizează interesul public, iar reglementarea situațiilor nu putea fi amânată, se justifică situația de urgență. În plus, prin instituția delegării legislative reglementată de
art. 115 alin. (4)-(8) din Legea fundamentală , Guvernul este îndrituit să adopte ordonanțe de urgență în anumite condiții, și anume în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența.
12.
În atare condiții, Avocatul Poporului consideră că reglementarea în domeniul pensiilor militare de stat poate fi efectuată în regim de urgență, fără a încălca dispozițiile
art. 115 alin. (6) din Constituție .
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2 ,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare îl constituie prevederile
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizând însă susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acesta critică prevederile
art. 40 pct. 6,
20 și
21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , care modifică
art. 30,
108
și
109 din Legea nr. 223/2015 . Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 40 pct. 6,
20 și
21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
care modifică/completează
art. 30
referitor la plafonarea pensiei de serviciu,
art. 108
referitor la acordarea sporului pentru plata contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget și
art. 109 referitor la recalcularea pensiilor militare de stat din Legea nr. 223/2015 .
16.
Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în
art. 16 alin. (1)-(2)
privind egalitatea în drepturi,
art. 44 alin. (1)
privind garantarea dreptului de proprietate privată,
art. 73 alin. (3) lit. p)
referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială și
art. 115 alin. (6)
privind materiile în care nu pot fi adoptate ordonanțele de urgență.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că a soluționat deja critica întemeiată pe dispozițiile
art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție . Astfel, Curtea a statuat că dispozițiile
art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituție , potrivit cărora „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la
articolul 76 alineatul (1) “ stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice (a se vedea în paragraful 46 al
Deciziei nr. 301 din 7 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019).
18.
În ceea ce privește argumentul autorului în sensul că plafonarea pensiei de serviciu la 85% din baza de calcul al acesteia reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată garantat de
art. 44 din Constituție , Curtea reamintește că a constatat constituționalitatea soluției legislative de plafonare a cuantumului pensiei de serviciu (a se vedea Decizia nr. 492 din 17 septembrie 2019, paragrafele 23-26, încă nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I). Astfel, soluția plafonării cuantumului pensiei de serviciu instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul.
19.
Cu referire la critica îndreptată împotriva dispozițiilor
art. 108 din Legea nr. 223/2015 , Curtea observă că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate (a se vedea deciziile nr. 553 din 26 septembrie 2019, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, paragraful 16,
nr. 322 din 21 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, paragraful 16, și
nr. 656 din 30 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragraful 65). În aceste decizii Curtea a făcut trimitere la
Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit căreia „prevederile
art. 25 din Legea nr. 164/2001
instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de
art. 47 alin. (2) din Constituție , potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor
art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 , nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“.
20.
Având în vedere jurisprudența anterior evocată, precum și faptul că nu se observă rațiuni care să justifice îndepărtarea de la aceasta, Curtea constată constituționalitatea dispozițiilor
art. 108 din Legea nr. 223/2015 .
21.
Cu referire la critica adusă
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
din perspectiva
art. 15 alin. (2) din Constituție , Curtea observă că, în
Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, a reținut că soluția recalculării pensiilor persoanelor prevăzute la
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
nu doar că nu încalcă principiul neretroactivității legii, ci, dimpotrivă, a fost luată în vederea evitării aplicării automate a legii noi persoanelor pensionate pe baza legislației anterior în vigoare (a se vedea paragrafele 82 și 83 din aceasta).
22.
În ceea ce privește critica îndreptată împotriva
art. 109 din Legea nr. 223/2015
din perspectiva
art. 16 alin. (1)
și
(2) din Constituție , Curtea reține că acestea, alături de dispozițiile
art. 110 din Legea nr. 223/2015 , vizează pensiile persoanelor enumerate în
art. 3 lit. a),
b)
și
c) din Legea nr. 223/2015
aflate în plată la data intrării sale în vigoare, respectiv 1 ianuarie 2016. Astfel, aceste dispoziții stabilesc, pe de o parte, că pensiile menționate devin pensii militare de stat și, pe de altă parte, procedura recalculării acestora. Dacă dispozițiile
art. 110 din Legea nr. 223/2015
vizează pensiile care s-au deschis în temeiul
Legii nr. 263/2010 , dispozițiile
art. 109 din Legea nr. 223/2015
vizează pensiile care s-au deschis în temeiul altor acte normative, respectiv cele enumerate în
alineatul (1) al art. 109 . În vreme ce alineatul (1) al
art. 109 din Legea nr. 223/2015
stabilește că pensiile se recalculează în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor
art. 28 din Legea nr. 223/2015 , alineatul (5) are în vedere posibilitatea ca, la momentul deschiderii pensiilor prevăzute de
art. 109 alin. (1),
să fi rămas documente nevalorificate. Dispozițiile
art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015
reprezintă manifestarea intenției legiuitorului de a remedia consecințele injuste ale unei astfel de posibilități. Prin urmare, legiuitorul a stabilit că recalcularea pensiilor enumerate la
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
se poate realiza și în situația depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a acestei legi.
23.
Ca atare, Curtea constată că dispozițiile
art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015
urmăresc să remedieze o posibilă inechitate care ar rezulta între, pe de o parte, pensionarii cărora pensiile li se recalculează prin valorificarea tuturor documentelor relevante și, pe de altă parte, pensionarii ale căror pensii s-ar putea, în absența dispozițiilor
art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 , recalcula fără valorificarea tuturor documentelor relevante.
24.
Curtea constată că și dispozițiile
art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015
au fost adoptate cu aceeași intenție de către legiuitor, respectiv de a permite o valorificare cât mai echitabilă, în procesul de (re)calculare a pensiilor, a contribuțiilor realizate de beneficiarii acestora. Astfel, în măsura în care stagiile de cotizare nu au fost valorificate, în conformitate cu
art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 , la momentul recalculării pensiilor de serviciu, dispozițiile
art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015
prevăd posibilitatea ca acestea să fie valorificate în sistemul public de pensii, împreună cu eventuale stagii de cotizare realizate ulterior recalculării pensiei de serviciu și care, deci, nu au fost valorificate la recalcularea acesteia.
25.
Pensionarii aflați în situația autorului excepției nu au fost tratați în mod diferențiat de către legiuitor față de alte categorii de pensionari menționate în
art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , în sensul că se pot prevala cu toții atât de posibilitatea de a valorifica stagiile de cotizare realizate înainte de recalcularea pensiei de serviciu la momentul acestei recalculări, cât și de posibilitatea de a valorifica eventualele stagii de cotizare realizate ulterior recalculării pensiei de serviciu în sistemul de pensii publice.
26.
Având în vedere constatarea anterioară că dispozițiile criticate sunt constituționale prin raportare la
art. 44 din Constituție , rezultă și netemeinicia criticii autorului întemeiate pe dispozițiile
art. 115 alin. (6) din Constituție , potrivit cărora „Ordonanțele de urgență... nu pot afecta... drepturile... prevăzute de
Constituție. ..“, în sensul că acestea afectează dreptul de proprietate reglementat în
art. 44 din Constituție
(în sensul netemeiniciei unor critici întemeiate pe aceste dispoziții constituționale a se vedea și
Decizia Curții Constituționale nr. 496 din 17 septembrie 2019 , paragrafele 20-23, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I).
27.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iordachi Stoian în Dosarul nr. 3.032/114/2017 al Tribunalului Buzău – Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 40 pct. 6 ,
20
și
21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Buzău -
Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.