Decizia nr. 895/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecăto
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Marcel Orzan în Dosarul nr. 12.167/3/2011 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1. 017D/2012.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, Marcel Orzan, și partea Petre Panciulescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar precizări și completări asupra excepției de neconstituționalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că
a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 146 din Constituție, respectiv înainte de expirarea termenului de două zile prevăzut de
art. 15 din Legea nr. 47/1992 , precum și a Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului. De asemenea, susține că prevederile art. 1 lit. a) și lit. b) și
art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010
sunt retroactive și aduc atingere cuantumului pensiei stabilite în temeiul legislației anterioare, întrucât prevederile de lege criticate se aplică unei situații juridice născute anterior și afectează în chiar substanța sa dreptul câștigat, ceea ce contravine principiului neretroactivității legii.
În fine, autorul excepției, insistând asupra faptului că dorește să își redobândească statutul de pensionar militar, susține că
este neconstituțională în ceea ce privește recalcularea pensiilor militare conform principiului contributivității.
Partea prezentă solicită, de asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin
Totodată, este menționată Decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că statul român nu a înfrânt dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1.995 din 1 martie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 12.167/3/2011, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Marcel Orzan într-o cauză având ca obiect o contestație formulată împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin deciziile contestate s-a dispus în mod netemeinic și nelegal, în baza actului normativ criticat, recalcularea pensiilor de care beneficiază, astfel încât s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acestora și, implicit, a patrimoniului membrilor de sindicat. Arată că prin recalcularea pensiilor militare se încalcă principiul dreptului câștigat și previzibilitatea legii, deoarece au avut convingerea că "pe parcursul anilor în care au fost polițiști activi au câștigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub care și-au desfășurat activitatea", precum și de o "pensie care să le asigure un trai decent și care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare și a vieții sociale". Așa fiind, arată că întregul proces de recalculare a pensiilor militare de stat este neconstituțional, iar diminuarea cuantumului pensiei militare de stat nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pensia reprezintă un "bun", intrând astfel în sfera de protecție a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar afectarea cuantumului pensiei prin recalculare dobândește semnificația unei încălcări a dreptului de proprietate privată.
În continuare, arată că pensia este un contract social încheiat în momentul pensionării, pentru activități anterioare, cuantumul pensiei fiind unul dintre elementele esențiale ale acestui contract. Dacă statul modifică, în mod unilateral, acest contract și diminuează cuantumul pensiei, este evident că actul normativ prin care face acest lucru modifică un element esențial al unui act juridic anterior, deci retroactivează asupra formării elementelor esențiale ale contractului.
Cu privire la discriminarea creată prin recalcularea pensiilor, consideră că actul normativ criticat instituie o situație discriminatorie, pe de o parte, între polițiștii activi care au avut posibilitatea de a prezenta adeverințele cu veniturile realizate și ceilalți polițiști care nu au putut prezenta aceste adeverințe; între polițiști și personalul civil, inclusiv cel încadrat în unitățile de poliție, personalul civil putându-și valorifica toate veniturile ca urmare a existenței carnetului de muncă; și, nu în ultimul rând, între polițiști și magistrați, care, deși au aceleași privațiuni, beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mai favorabil (procent din salariul avut).
Totodată, arată că
a fost promulgată de Președintele României la data de 29 iunie 2010, cu o zi mai devreme decât data la care legea adoptată a fost semnată de către președinții Camerei Deputaților și Senatului, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale referitoare la adoptarea și promulgarea legilor.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar prevederile
Legii nr. 119/2010 , prin care s-a dispus recalcularea pensiilor speciale, sunt în acord cu Constituția.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile autorului excepției și părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
Autorul excepției susține că actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) referitor la munca și protecția socială a muncii, art. 42 privind interzicerea muncii forțate, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai, art. 76 referitor la adoptarea legilor și a hotărârilor, art. 77 privind promulgarea legii, art. 138 alin. (5), conform căruia "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare", art. 139 alin. (3) potrivit căruia "sumele reprezentând contribuțiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condițiile legii, numai potrivit destinației acestora" și art. 146 privind atribuțiile Curții Constituționale.
De asemenea, apreciază că prevederile legale criticate aduc atingere și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și principiului "drepturilor câștigate".
Trecând la analiza criticilor formulate, Curtea constată că acestea sunt atât de neconstituționalitate extrinsecă, cât și de neconstituționalitate intrinsecă a
Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă a
Legii nr. 119/2010 , autorul excepției susține că "Președintele României a promulgat această lege în data de 29 iunie 2010, cu o zi mai devreme decât data la care legea adoptată a fost semnată de către președinții Camerei Deputaților și Senatului", ceea ce contravine dispozițiilor art. 76 și 77 din Constituție.
Față de această susținere, urmărind derularea procedurii legislative, Curtea constată că
a fost adoptată în ședința comună a celor două Camere la data de 29 iunie 2010, în temeiul dispozițiilor art. 114 alin. (3) din Constituția României, în urma angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, și în condițiile art. 147 alin. (2) din Constituția României, cu respectarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, fiind trimisă Președintelui României la aceeași dată, când a fost promulgată prin
Decretul nr. 604/2010 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
De altfel, prin
Decizia nr. 661 din 19 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2012, Curtea a reținut că "promulgarea este un act ulterior adoptării legii și exterior voinței emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituționalitate în legătură cu acesta nu afectează constituționalitatea extrinsecă a legii".
Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă ale
Legii nr. 119/2010 , Curtea constată că aspectele invocate de autorul excepției au mai constituit obiect al analizei instanței de contencios constituțional.
În acest sens, sunt, de exemplu,
Decizia nr. 210 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 6 iunie 2012,
Decizia nr. 435 din 3 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 21 iunie 2012, și
Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, decizii prin care Curtea a statuat că actul normativ criticat nu contravine dispozițiilor constituționale și internaționale referitoare la dreptul de proprietate și nici principiului neretroactivității legii civile.
În privința pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut că "stabilirea stagiilor de cotizare și a metodologiei de calcul al pensiei pentru diferitele categorii profesionale prevăzute la
art. 1 din Legea nr. 119/2010
este de competența exclusivă a legiuitorului, care, ținând cont de particularitățile activității desfășurate de către acestea, reglementează reguli specifice, fapt ce nu constituie o discriminare".
De asemenea, prin
Decizia nr. 212 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2010, Curtea a apreciat că nu este întemeiată nici critica referitoare la încălcarea art. 47 referitor la dreptul la pensie și la un nivel de trai decent, și a constatat că "aceste dispoziții constituționale sunt lipsite de relevanță, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Referitor la celelalte norme constituționale invocate, respectiv art. 42, art. 138 alin. (5) și art. 139 alin. (3), Curtea constată că acestea sunt lipsite de relevanță în ceea ce privește soluționarea cauzei.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Marcel Orzan în Dosarul nr. 12.167/3/2011 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 octombrie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.