Decizia nr. 1272/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Bon Sweet Bon Producție"- S.R.L. din Sfântu Gheorghe în Dosarul nr. 3.377/3/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și susține menținerea practicii instanței de contencios constituțional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 11 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.377/3/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Bon Sweet Bon Producție" - S.R.L. din Sfântu Gheorghe.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate contravin art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece permit unei instanțe ca, pe calea unei încheieri de "lămurire" a dispozitivului, "să înlăture dispozițiile potrivnice" din cuprinsul unei hotărâri judecătorești, fie ea și irevocabilă. Acest lucru este de natură a afecta securitatea raporturilor juridice, căci justițiabilul poate folosi calea revizuirii împotriva unei hotărâri care are autoritate de lucru judecat, element fundamental al dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 din Convenție.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală arată că textele de lege criticate reglementează o procedură prin care partea care formulează o cerere de lămurire privind înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului nu urmărește schimbarea soluției pronunțate de instanța de judecată, ci doar înlăturarea unor neclarități ivite cu privire la dispozitiv, instanța care soluționează o astfel de cerere nejudecând fondul cauzei.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281^1 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conținut: "În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.

Instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților.

Încheierea se va atașa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Asupra constituționalității prevederilor art. 281^1 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii și, răspunzând unor critici similare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispozițiile constituționale și cu cele ale convenției.

Astfel, prin

Decizia nr. 205 din 4 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2010, și prin

Decizia nr. 33 din 11 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, Curtea a reținut, în esență, că prin procedura reglementată de dispozițiile legale criticate partea care formulează o cerere de lămurire privind înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului, în temeiul art. 281^1 din același cod, nu urmărește schimbarea soluției pronunțate de instanța de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarități ivite cu privire la dispozitiv. Instanța care soluționează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei, ci interpretează măsurile dispuse prin hotărârea a cărei lămurire se dorește, în scopul înlăturării dificultăților ivite în faza de executare a acestora.

De asemenea, prin

Decizia nr. 455 din 31 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 6 mai 2009, Curtea a arătat că instanța care soluționează o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 281^1 din Codul de procedură civilă nu judecă fondul cauzei, ci interpretează măsurile dispuse prin hotărârea a cărei lămurire se dorește, în scopul înlăturării dificultăților ivite în faza de executare a acestora. Prin urmare, nereprezentând o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate în prealabil de instanță, cererea privind lămurirea dispozitivului poate fi formulată de către părți ori de câte ori împrejurările concrete ale executării hotărârii o impun, ceea ce nu contravine Legii fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Bon Sweet Bon Producție" - S.R.L. din Sfântu Gheorghe în Dosarul nr. 3.377/3/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 octombrie 2010.