Decizia nr. 1125/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Alexandru Vâscu - Președinte al Asociației "Pro Adevăr", în Dosarul nr. 3.588/84/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.620D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.588/84/2009, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de recurentul-petent Alexandru Vâscu - Președinte al Asociației "Pro Adevăr", în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii, într-o cauză având ca obiect comunicare informații de interes public.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece cuvântul "plângere" cuprins de acestea are o conotație penală; or,

art. 21 din Legea nr. 544/2001

prevede răspunderea disciplinară, iar nu penală a celui vinovat de nerespectarea dispozițiilor

Legii nr. 544/2001 . Prin refuzul de a i se comunică informații de interes public, părții vătămate i se încalcă dreptul la un proces echitabil.

Totodată, arată că, potrivit

art. 22 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 , instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate; or, legiuitorul trebuia să oblige instanța, indiferent de gradul acesteia, să judece legal o plângere depusă de o persoană fizică sau juridică, astfel ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta să comunice informațiile de interes public solicitate.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu obstrucționează în niciun fel dreptul persoanei interesate de a se adresa instanței de judecată pentru apărarea și recunoașterea drepturilor sale prevăzute de

Legea nr. 544/2001 , nefiind încălcat nici dreptul la un proces echitabil. Principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea oricărei persoane interesate de a utiliza procedurile instituite de legiuitor, în formele și modalitățile în care sunt edictate. În acest sens a statuat și Curtea Constituțională prin

deciziile nr. 407/2004 , nr. 568/2006 și nr. 1.175/2007.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 22 alin. (1) și (2):

"(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.

(2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la art. 7, 8, 10 și 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 15 din Carta drepturilor și libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție invocate și în prezenta cauză, prin

Decizia nr. 427 din 10 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 28 mai 2007.

Cu acel prilej, Curtea a reținut că prin

deciziile nr. 407 din 7 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.112 din 27 noiembrie 2004, și nr. 568 din 19 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 1 noiembrie 2006, respingând excepțiile, a statuat, în esență, că textul de lege criticat nu împiedică persoana interesată de a se adresa instanței de judecată pentru apărarea sau recunoașterea drepturilor sale prevăzute de

Legea nr. 544/2001 . De asemenea, s-a mai reținut că textele criticate dau expresie dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar cu privire la problema compatibilității unor proceduri speciale sau a particularităților procedurale pentru exercitarea drepturilor procesuale ale părților cu principiul liberului acces la justiție, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, Curtea Constituțională a statuat că "este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. (...) Pe cale de consecință, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege".

Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Cu privire la celelalte susțineri ale autorului excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora legiuitorul trebuia să stabilească obligația instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta să comunice informațiile de interes public solicitate, Curtea reține că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Alexandru Vâscu - Președinte al Asociației "Pro Adevăr", în Dosarul nr. 3.588/84/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 septembrie 2011.