Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1533/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

prezumat în vigoare

Data actului
17 noiembrie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 59 din 26 ianuarie 2010
Citează
8 acte
Structură
0 articole · 8.709 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a

art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vinaldi Com" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.926/315/2009 al Judecătoriei Târgoviște.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 26 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.926/315/2009, Judecătoria Târgoviște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Vinaldi Com" - S.R.L. într-un dosar având ca obiect o plângere contravențională.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prin interdicția ce se impune angajatorului se afectează dreptul la muncă al cetățenilor care nu au contract individual de muncă. Acest drept este un drept complex ce implică și dreptul la condiții rezonabile de viață, care să asigure un trai civilizat și decent. În condițiile în care în art. 16 alin. (2) din Codul muncii se prevede posibilitatea dovedirii raporturilor de muncă, și deci a prestațiilor, și prin alte mijloace de probă decât prin înscrisuri, deci prin contract individual de muncă, cu atât mai mult dispozițiile

art. 276 din Legea nr. 53/2003

contravin dispozițiilor art. 41 din Constituție. Dispozițiile legale criticate încalcă și prevederile art. 135 alin. (2) din Constituție, care stabilesc în sarcina statului obligația de a crea condiții în vederea creșterii calității vieții. Prin obligarea angajatorului de a permite prestarea muncii numai în baza unui contract individual de muncă îl împiedică pe cetățean, care, din diferite motive neimputabile lui, nu poate întocmi toate actele necesare angajării, să poată munci și astfel să-și îmbunătățească calitatea vieții ca urmare a muncii depuse.

Judecătoria Târgoviște consideră că textele legale criticate sunt constituționale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, așa cum au fost modificate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2005

privind modificarea și completarea

Legii nr. 53/2003

- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 5 iulie 2005, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 371/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.147 din 19 decembrie 2005. Acestea au următorul cuprins:

- Art. 276 alin. (1) lit. e): "(1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: [...]

e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei."

În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă și la măsuri de protecție socială și ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) ce instituie obligația statului de a asigura libertatea comerțului.

Examinând excepția de neconstituționalitate așa cum a fost formulată, Curtea constată că textul legal a suferit modificări prin

Legea nr. 331 din 11 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 13 noiembrie 2009, acesta având acum următorul conținut: "(1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: [...]

e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei;"

Curtea Constituțională constată că legiuitorul a păstrat aceeași soluție legislativă, astfel că, potrivit jurisprudenței sale constante în astfel de situații, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor legale în vigoare la data ședinței de judecată.

Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate prin raportare la art. 41 alin. (1) și

art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 1.109 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 octombrie 2009,

Decizia nr. 448 din 15 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 septembrie 2005, și

Decizia nr. 265 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 20 aprilie 2007, Curtea a statuat că, întrucât contractul individual de muncă reprezintă cea mai concludentă dovadă a ceea ce au convenit părțile, documentul pe baza căruia se poate verifica în ce măsură și-a îndeplinit obligațiile oricare dintre părți, ce drepturi poate revendica și ce răspunderi are, chiar și în cadrul soluționării unor eventuale litigii, încheierea lui, chiar înainte de începerea raportului de muncă și în formă scrisă, este în interesul ambelor părți.

Răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revine, în mod firesc, angajatorului. Existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă, asigură și cunoașterea și exercitarea obligațiilor legale ce le revin celor care folosesc forță de muncă salariată.

Prevederea obligației încheierii contractului individual de muncă, în formă scrisă, precum și sancționarea neîndeplinirii acestei obligații legale nu îngrădesc în niciun fel exercițiul dreptului la muncă și, cu atât mai puțin, libertatea comerțului.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele acelor decizii subzistă și în cauza de față.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vinaldi Com" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.926/315/2009 al Judecătoriei Târgoviște.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 noiembrie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.