Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 6/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

prezumat în vigoare

Data actului
8 ianuarie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 180 din 23 martie 2009
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 6.842 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Olga Pantazi în Dosarul nr. 449/254/2007 al Judecătoriei Mangalia.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 449/254/2007, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 , excepție ridicată de Olga Pantazi.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin normelor constituționale invocate "în măsura în care se interpretează că acei moștenitori care își pot dovedi această calitate, întrucât au acceptat succesiunea în condițiile legii, sunt condiționați pentru a li se recunoaște drepturile de moștenire și de proprietate - ulterior reconstituirii dreptului de proprietate în patrimoniul succesoral al lui de cuius, prin emiterea titlului de proprietate - de existența cumulativă a unei cereri scrise de restituire, formulată de fiecare dintre ei, în condițiile în care o astfel de cerere deja exista, întrucât a fost formulată de un comoștenitor, și a permis din punct de vedere procedural emiterea titlului".

Judecătoria Mangalia consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile

art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd următoarele: "Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun."

Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate și ale art. 46 referitor la dreptul de moștenire.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Dispozițiile

Legii nr. 18/1991

au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - și scopul declarat al acesteia - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat către foștii proprietari sau moștenitorii acestora - reglementarea condițiilor în care operează aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului și cu finalitatea reparatorie a legii.

De aceea, dreptul moștenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este în concordanță cu caracterul reparator al legii, respectându-se astfel dreptul de proprietate ce urmează a fi dobândit de către aceștia. În acest sens, cererea depusă la comisia locală de fond funciar reprezintă, potrivit legii, o repunere de drept în termenul de acceptare a moștenirii, termen ce a fost prelungit prin

art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 .

De altfel, în sensul celor de mai sus, s-a pronunțat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 1.221 din 20 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2008.

În ceea ce privește invocarea încălcării art. 44 alin. (1) din Constituție, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că problema garantării și ocrotirii proprietății nu poate fi invocată decât după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate. Aceste argumente sunt deopotrivă valabile și în ceea ce privește susținerea că prin

art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991

s-ar aduce o încălcare a dreptului de proprietate, deoarece încălcarea acestuia nu poate fi invocată până la reconstituirea dreptului de proprietate în persoana fostului titular.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Olga Pantazi în Dosarul nr. 449/254/2007 al Judecătoriei Mangalia.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
__________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.