Decizia nr. 1204/2007

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mariana Ionescu în Dosarul nr. 19.739/301/2006 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

La apelul nominal se prezintă partea Constantin Mănoiu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, partea prezentă solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 296 din 1 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 19.739/301/2006, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mariana Ionescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă limitează posibilitatea contestatoarei de a se referi la ansamblul actelor procedurale ce au stat la baza întocmirii procesului-verbal de distribuire a sumelor rezultate din vânzarea la licitație a bunului supus executării, împrejurare ce determină accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, la stabilirea termenului procedural ținându-se seama de consecințele produse prin exercitarea dreptului de a formula contestație, respectiv suspendarea de drept a executării silite, scopul acestuia fiind restrângerea posibilității de tergiversare a procesului prin exercitarea abuzivă a contestației.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , decizia civilă a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră neîntemeiată excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând decizia civilă, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art.1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Cel nemulțumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului să consemneze obiecțiile sale în procesul-verbal, care poate fi contestat în termen de 3 zile. Contestația suspendă de drept eliberarea sau, după caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

În prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața Judecătoriei Sectorului 3, București, care, prin încheiere, a respins ca fiind inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale. Împotriva acestei încheieri autorul excepției a formulat recurs la Tribunalul București - Secția a V-a civilă, instanță care, prin Decizia civilă nr. 296 din 1 martie 2007, a admis calea de atac și a modificat încheierea judecătoriei în sensul sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate.

Într-o atare situație, Curtea constată că decizia pronunțată de Tribunalul București nu a soluționat fondul cauzei, împrejurare ce ar fi făcut inutil controlul de constituționalitate al prevederilor criticate, ci numai problema admisibilității excepției de neconstituționalitate. Așa fiind, deși sesizarea nu s-a realizat printr-o încheiere, așa cum prevăd dispozițiile

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , pentru a se evita tergiversarea soluționării litigiului dintre părți, deci pentru înfăptuirea cu celeritate a actului de justiție, Curtea Constituțională reține spre judecare critica formulată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textului de lege criticat, de exemplu prin

Decizia nr. 733 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2006. Cu acel prilej, Curtea a apreciat că "dispozițiile art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, analizate în coroborare cu cele ale art. 399 din același cod și cu întregul sistem normativ al procedurii executării silite, nu contravin prevederilor constituționale care consacră accesul liber la justiție, așa cum fără temei susține autorul excepției, orice parte interesată sau vătămată printr-un act de executare, altul decât cel prevăzut de textul de lege criticat, având posibilitatea să se adreseze cu contestație instanței de judecată.

În ceea ce privește termenul prevăzut de lege, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

Așa fiind, termenul instituit prin textul de lege criticat are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, expresie a principiului constituțional referitor la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil".

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile anterioare își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 570 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mariana Ionescu în Dosarul nr. 19.739/301/2006 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 decembrie 2007.