Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1153/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

prezumat în vigoare

Data actului
11 decembrie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 63 din 28 ianuarie 2008
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 7.744 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Albert Poch în Dosarul nr. 12.029/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal se prezintă, personal și asistat de avocat G.G. Florescu, autorul excepției. De asemenea, sunt prezente Rodica Macri și Lavinia Burculeț, prin avocat E. Ciurezu. Lipsește Raula Poch, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorului excepției solicită admiterea acesteia pentru aceleași motive pe care le-a invocat în fața instanței de judecată.

Avocata E. Ciurezu solicită respingerea excepției, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 12.029/299/2006, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Albert Poch într-o cauză civilă având ca obiect evacuarea și schimbul obligatoriu de locuință.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate, întrucât dau posibilitatea rudelor unui criminal de război, cum este în cazul în speță, să ceară și să obțină imobilele confiscate conform

Legii nr. 312/1945

pentru urmărirea și sancționarea celor vinovați de dezastrul țării sau de crime de război.

Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitu- ționalitate.

Guvernul apreciază excepția ca neîntemeiată. În acest sens, arată că soluția de restituire a unor categorii de imobile este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază exercitarea dreptului acestuia de a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută cu privire la dreptul de proprietate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora: "(1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege: [...]

b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare pentru infracțiuni de natură politică, prevăzute de legislația penală, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist.[...]"

Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 4 alin. (2) care consacră principiile nediscriminării, art. 6 privind dreptul la identitate, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Prevederile

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în cauza de față.

Astfel, prin

Decizia nr. 428 din 10 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007, Curtea a reținut, referindu-se la jurisprudența anterioară, că "Soluția de restituire a unor asemenea categorii de imobile (așa cum este și cazul celor restituite în temeiul

Legii nr. 10/2001 ) este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază exercitarea dreptului pe care acesta îl are în a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și a abuzurilor din legislația trecută. Mai mult, prevederile legale criticate, instituind principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, nu contravin dispozițiilor art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern și art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2) din Constituție, referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată, ci, dimpotrivă, sunt în deplină concordanță cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege."

Curtea, prin aceeași decizie, a mai constatat că nu poate fi reținută nici încălcarea principiului constituțional al liberului acces la justiție, prevăzut de art. 21 alin. (1), dat fiind că autorul excepției a avut posibilitatea să se adreseze instanțelor de judecată și să conteste deciziile administrative de soluționare a cererii de restituire în natură.

Considerentele și soluția deciziei menționate sunt valabile și în cauza de față, neintervenind elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Albert Poch în Dosarul nr. 12.029/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 decembrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.