Decizia nr. 117/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Petre Gudă și Nicușor Sârbu în Dosarul nr. 1.438/30/2007 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 11 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.438/30/2007, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 79 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată într-o cauză în care s-a formulat o cerere de scutire de la plata taxelor de timbru, cerere respinsă printr-o încheiere.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât prevede că încheierea prin care s-a respins cererea de asistență judiciară nu este supusă niciunei căi de atac.

Tribunalul Timiș - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, făcând, de asemenea, referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de autorii acesteia, îl constituie prevederile art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă. La data sesizării Curții, în urma modificării Codului de procedură civilă prin

Legea nr. 219/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, soluția legislativă a textului de lege criticat se regăsește în cuprinsul art. 79 din Codul de procedură civilă, asupra căruia se va pronunța Curtea prin prezenta decizie. Acesta are următorul conținut: "Încheierile prevăzute la art. 77 alin. 3 și la art. 78 alin. 2 nu sunt supuse niciunei căi de atac."

Excepția este raportată la dispozițiile art. 129 din Constituție referitoare la folosirea căilor de atac și art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul persoanei la satisfacție efectivă din partea instanțelor juridice naționale împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce sunt recunoscute prin Constituție sau lege.

Examinând excepția, Curtea constată că asupra prevederilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ce conțineau soluția legislativă cuprinsă în prezent în art. 79 din Codul de procedură civilă, s-a pronunțat, prin mai multe decizii, dintre care menționăm

Decizia nr. 435 din 26 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.213 din 17 decembrie 2004.

Curtea a reținut că nu poate fi primită critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate ar aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac, deoarece sub acest aspect opțiunea legiuitorului a fost impusă de exigența soluționării cu celeritate a procesului dedus judecății.

Cât privește art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul persoanei la satisfacție efectivă împotriva actelor care îi violează drepturile fundamentale ce sunt recunoscute prin Constituție sau lege, Curtea observă că nici acesta nu este încălcat de vreme ce legiuitorul nu a conferit încheierii autoritate de lucru judecat, oferind solicitantului posibilitatea de a reitera cererea, probând apariția, existența sau persistența stării de nevoie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Petre Gudă și Nicușor Sârbu în Dosarul nr. 1.438/30/2007 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2008.