Decizia nr. 1274/2008
referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Dumitru Răileanu în Dosarul nr. 2.083/245/2007 al Judecătoriei Iași.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 474 din 3 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.083/245/2007, Tribunalul Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Dumitru Răileanu în Dosarul nr. 2.083/245/2007 al Judecătoriei Iași.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că norma criticată este neconstituțională, deoarece, în temeiul său, același judecător care a aplicat amenda va decide și asupra reexaminării amenzii. Or, dreptul la un proces echitabil se traduce în practică prin existența unui minim dublu grad de jurisdicție, însă în materia amenzilor judiciare nu se poate vorbi de un dublu grad real atât timp cât același judecător aplică amenda și apoi soluționează cererea de reexaminare.
Tribunalul Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât textul de lege criticat îngrădește expertului liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil "prin inexistența unui minim dublu grad de jurisdicție."
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că actul normativ criticat este în concordanță cu normele constituționale invocate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: "Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea".
Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru toți a justiției.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității art. 108^5 din Codul de procedură civilă, în raport cu aceleași dispoziții constituționale și față de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu,
Decizia nr. 170 din 15 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004,
Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, și
Decizia nr. 260 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor 108^5 din Codul de procedură civilă.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Dumitru Răileanu în Dosarul nr. 2.083/245/2007 al Judecătoriei Iași.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 noiembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.