Ordinul nr. 291/2007
pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 595/2003 privind aprobarea Cerințelor tehnice minime pentru navele fluviale care arborează pavilionul român
prezumat în vigoare
În temeiul
art. 12 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 19/1997
privind transporturile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, al
art. 16 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997
privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al
art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007
privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor,
ministrul transporturilor emite următorul ordin:
Articolul I
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 595/2003
privind aprobarea Cerințelor tehnice minime pentru navele fluviale care arborează pavilionul român, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 și nr. 374 bis din 31 mai 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Titlul ordinului va avea următorul cuprins:
"ORDIN
privind aprobarea Cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară"
2. În tot cuprinsul ordinului sintagma "navă fluvială" se înlocuiește cu sintagma "navă de navigație interioară".
3. Litera a) a articolului 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
"a) navelor de navigație interioară având o capacitate de încărcare egală sau mai mare de 15 tone ori navelor fluviale care nu sunt destinate transportului de mărfuri, al căror deplasament este mai mare sau egal cu 15 mc;".
4. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 3. - Prin excepție de la prevederile art. 2, cerințele tehnice prevăzute la art. 1 nu se aplică următoarelor categorii de nave:
a) navelor de pasageri;
b) feriboturilor;
c) instalațiilor plutitoare;
d) construcțiilor și mijloacelor plutitoare, inclusiv acelora care sunt deplasate dintr-un loc în altul;
e) ambarcațiunilor de agrement;
f) navelor de serviciu ale autorităților de control și navelor de serviciu pentru stingerea incendiilor;
g) navelor maritime, inclusiv remorcherelor și împingătoarelor maritime care navighează în ape cu maree sau staționează aici ori care se află temporar pe căile de navigație interioară, având un certificat de navigație valabil;
h) remorcherelor și împingătoarelor al căror deplasament este mai mic de 15 mc, care au fost construite pentru a remorca, a împinge sau a deplasa în cuplu numai cu nave al căror deplasament este mai mic de 15 mc;
i) navelor militare."
5. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - Cerințele tehnice prevăzute la art. 1 sunt obligatorii pentru navele prevăzute la art. 2, care arborează pavilionul român și care navighează pe căile navigabile europene prevăzute în anexa nr. 2."
6. Articolul 5 se abrogă.
7. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - Navele de navigație interioară care arborează pavilionul român și cărora nu li se aplică cerințele tehnice prevăzute la art. 1, cu excepția navelor militare, sunt obligate să respecte normele tehnice aprobate prin
Ordinul ministrului transporturilor nr. 306/1999
pentru aprobarea Normelor tehnice privind clasificarea și construcția navelor de navigație interioară - cod MT. RNR-NI-99, sau regulile unei societăți de clasificare recunoscute de Comisie."
8. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Construcția, reconstrucția, modernizarea și repararea navelor care arborează pavilionul român, precum și mașinile, instalațiile, echipamentele și materialele pentru acestea trebuie să se realizeze numai în baza unor documentații tehnice prin care să se asigure conformitatea cu cerințele și/sau normele aplicabile.
(2) Documentațiile tehnice vor fi examinate și avizate de Autoritatea Navală Română, care va efectua prin inspectoratele sale tehnice teritoriale inspecțiile și supravegherea tehnică obligatorie în vederea certificării.
(3) Atestarea faptului că structura corpului, mașinile și instalațiile navelor de navigație interioară sunt adecvate tipului, serviciului și zonei de navigație, conform normelor tehnice aplicabile, se va face prin emiterea, confirmarea anuală și reînnoirea Certificatului tehnic de navigație interioară, în baza inspecțiilor tehnice în volumul stabilit prin normele tehnice aprobate prin
Ordinul ministrului transporturilor nr. 306/1999 .
(4) Pentru a putea naviga, navele de navigație interioară care arborează pavilionul român sunt obligate să aibă la bord Certificatul tehnic de navigație interioară valabil.
(5) Pentru a putea naviga pe căile de navigație din Zona R, astfel cum este definită în anexa la prezentul ordin, navele de navigație interioară care arborează pavilionul român sunt obligate să aibă la bord un certificat în conformitate cu art. 22 din Convenția revizuită pentru navigația pe Rin.
(6) Certificatul tehnic de navigație interioară se emite de Autoritatea Navală Română în urma inspecțiilor prevăzute la art. 7 alin. (3).
(7) Ministerul Transporturilor va comunică Comisiei Europene, denumită în continuare Comisie, și celorlalte state membre ale Uniunii Europene, denumită în continuare UE, că Autoritatea Navală Română este autoritatea din România care are competența de a efectua inspecții tehnice și de a emite Certificatul tehnic de navigație interioară.
(8) Pentru navele de navigație interioară care arborează pavilionul român, prevăzute la art. 2, Autoritatea Navală Română poate cere, după caz, autorităților competente ale altui stat membru UE să emită un certificat comunitar."
9. După articolul 7 se introduc patru noi articole, articolele 7^1 -7^4, cu următorul cuprins:
"Art. 7^1. - (1) Toate navele care au un certificat comunitar valabil, emis în conformitate cu cerințele tehnice din anexa nr. II la
Directiva 82/714/CEE
de stabilire a condițiilor tehnice pentru navele de navigație interioară, pot să navigheze pe căile navigabile interioare din România având doar acest certificat.
(2) Certificatul trebuie să fie emis de către autoritatea națională competentă a statului membru UE în care a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra navei, în lipsa acesteia, de către autoritatea națională competentă a statului membru UE pe al cărui teritoriu se află portul de înmatriculare al navei sau, în lipsa acesteia, a statului membru UE în care își are armatorul sediul/domiciliul principal.
Art. 7^2. - Toate navele care au un certificat emis în baza art. 22 din Convenția revizuită pentru navigația pe Rin pot să navigheze pe căile navigabile din România având doar acest certificat.
Art. 7^3. - (1) Orice navă care are un certificat emis în baza Regulamentului pentru transportul pe Rin al substanțelor periculoase (ADNR) poate transporta mărfuri periculoase pe căile navigabile din România în condițiile specificate în acel certificat.
(2) Navele care nu au un certificat ADNR pot fi autorizate să transporte mărfuri periculoase pe căile navigabile din România numai dacă corespund cerințelor din Acordul european privind transportul internațional de mărfuri periculoase pe căile navigabile interioare (AND) sau cerințelor din Regulile privitoare la transportul mărfurilor periculoase pe Dunăre (AND-D), suplimentar cerințelor din prezentul ordin.
(3) Ministerul Transporturilor va comunică Comisiei și celorlalte state membre UE cerințele privind transportul de mărfuri periculoase pe căile navigabile din România.
Art. 7^4. - (1) Autoritatea Navală Română poate excepta de la aplicarea totală sau parțială a cerințelor tehnice prevăzute la art. 1 navele prevăzute la art. 2:
a) care navighează pe căile navigabile ce nu sunt legate prin căi navigabile interioare de căile navigabile ale celorlalte state membre UE;
b) a căror capacitate brută de încărcare nu depășește 350 de tone, care sunt construite înainte de 1 ianuarie 1950 și care navighează exclusiv pe căile navigabile naționale.
(2) Autoritatea Navală Română poate accepta pentru navele prevăzute la art. 2 derogări de la una sau mai multe dintre cerințele tehnice prevăzute la art. 1, pentru efectuarea de voiaje scurte de interes local, pe căile navigabile interioare sau în zona porturilor. Derogările respective și voiajele sau zona de valabilitate a acestora se precizează în Certificatul tehnic de navigație interioară al navei.
(3) Derogările adoptate în temeiul prezentului articol sunt notificate Comisiei."
10. Alineatul (1) al articolului 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Durata de valabilitate a Certificatului tehnic de navigație interioară este de maximum 5 ani, cu condiția confirmării stării tehnice prin inspecțiile periodice, conform art. 7 alin. (3)."
11. După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 8^1, cu următorul cuprins:
"Art. 8^1. - (1) În cazul în care Certificatul tehnic de navigație interioară valabil a fost pierdut sau deteriorat, armatorul va prezenta la Autoritatea Navală Română, în termenul cel mai scurt posibil, o cerere pentru obținerea unui alt certificat.
(2) Autoritatea Navală Română va elibera un alt certificat tehnic de navigație interioară valabil de la data emiterii acestuia până la data de expirare a certificatului inițial."
12. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 9. - (1) În cazul în care o navă de navigație interioară suferă modificări sau reparații care afectează soliditatea corpului ori caracteristicile navei, nava va fi supusă unei inspecții conform prevederilor art. 7 alin. (3).
(2) În urma acestei inspecții Autoritatea Navală Română va elibera un nou certificat tehnic de navigație interioară.
(3) În cazul în care acest certificat este eliberat în alt stat membru UE decât în cel care a eliberat sau a reînnoit certificatul inițial, autoritatea competentă care a eliberat sau a reînnoit certificatul este informată în termen de o lună cu privire la acest lucru."
13. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - Dacă în urma inspecțiilor efectuate conform prevederilor art. 7 alin. (3) Autoritatea Navală Română ia decizia de a nu elibera unei nave Certificatul tehnic de navigație interioară, această decizie și motivele pentru care a fost luată vor fi comunicate proprietarului navei, în scris, în termen de 5 zile de la data efectuării inspecției, care va fi informat și despre căile de contestare a acestei decizii."
14. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 11. - (1) Autoritatea Navală Română poate verifica în orice moment dacă o navă care arborează pavilionul român sau al altui stat membru UE are la bord un certificat valabil, în conformitate cu prezentul ordin sau în conformitate cu
Directiva 82/714/CEE
, și dacă nava este conformă cu cerințele stabilite în certificat.
(2) În cazul în care, în timpul inspecției, Autoritatea Navală Română constată că certificatul nu este valabil sau că nava nu respectă cerințele stabilite în certificat, dar că absența valabilității ori nerespectarea cerințelor nu constituie un pericol evident, armatorul navei ori reprezentantul acestuia trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a remedia situația, în termenul stabilit de Autoritatea Navală Română
(3) În cazul în care Autoritatea Navală Română constată, cu ocazia inspecției menționate la alin. (1), că certificatul nu se află la bord sau că, deși nava are certificatul la bord, prezintă un pericol evident, aceasta oprește nava să navigheze până când vor fi fost luate măsurile necesare pentru a remedia situația.
(4) Atunci când deficiențele care determină pericolul evident nu pot fi remediate în locul unde au fost constatate aceste deficiențe, Autoritatea Navală Română va permite navei în cauză să navigheze până în cel mai apropiat loc unde respectivele deficiențe pot fi remediate. Autoritatea Navală Română va permite deplasarea navei numai după ce a constatat că armatorul/comandantul navei a luat toate măsurile care să permită navigația fără a prezenta risc pentru siguranța și sănătatea pasagerilor, a echipajului sau risc pentru alte nave și fără să constituie o amenințare pentru mediu.
(5) Certificatul tehnic de navigație interioară al unei nave care arborează pavilionul român poate fi retras de către Autoritatea Navală Română în cazul în care respectiva navă nu mai corespunde cerințelor tehnice specificate în acest certificat.
(6) În situațiile prevăzute la alin. (2) și (3), Autoritatea Navală Română va informa autoritatea care a eliberat certificatul sau care l-a reînnoit ultima dată despre cele constatate și despre măsurile dispuse.
(7) Orice decizie de a întrerupe navigația unei nave, luată în temeiul măsurilor adoptate în aplicarea prezentului ordin, trebuie să prezinte în detaliu motivele pe care se întemeiază. Autoritatea Navală Română va comunică această decizie părții interesate, care, în același timp, va fi informată cu privire la căile de atac prevăzute de legislația națională și termenele în care aceste căi de atac pot fi exercitate."
15. Titlul anexei nr. 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
"CERINȚE TEHNICE
pentru navele de navigație interioară care arborează pavilionul român"
16. La anexa nr. 1 capitolul 2, punctul 2.03.4 se modifică și va avea următorul cuprins:
"2.03.4. Instalațiile vizate la pct. 2.03.1 nu pot fi amplasate în încăperi sau în compartimentul de mașini în care sunt depozitate ori utilizate categoriile de substanțe care fac parte din clasa a III-a ADNR prevăzute mai jos:
A. Categoria K1n
Include substanțele lichide combustibile din clasa 3, pozițiile 1, 2 și 5 cu punctul de inflamabilitate mai mic de 21°C și a căror presiune a vaporilor la 50°C nu este mai mare de 1,10 bari, în afară de cazul în care acestea trebuie incluse în categoria Kx.
B. Categoria K1s
Include substanțele lichide combustibile din clasa 3, pozițiile 1, 2 și 5 cu punctul de inflamabilitate mai mic de 21°C care nu trebuie să fie incluse în categoria Kx, la care presiunea vaporilor lor la 50°C se situează între limitele:
- de la 1,10 bari la 1,35 bari pentru substanțele pure;
- de la 1,10 bari la 1,50 bari pentru amestecuri.
C. Categoria Kx
Aceasta cuprinde:
- lichide combustibile din clasa 3, pozițiile 1, 2 și 5 care intră sub incidența definițiilor prevăzute la lit. a) de mai jos;
- lichide combustibile din clasa 3 prevăzute în mod explicit la lit. b) de mai jos;
a) substanțele a căror temperatură de aprindere este sub 200°C sau la care diferența dintre limita inferioară și superioară de explozie (limita de aprindere) la temperatura de 20°C și presiunea de 760 mm coloană de mercur este mai mare de 15% din volum (de exemplu, disulfura de carbon, conform poziției 1a);
b) următoarele substanțe din clasa 3 cu proprietăți toxice, dacă nu au fost deja incluse în categoria K conform lit. a):
(i) acrilat de etil, aldehidă crotonică, benzen 2, inclusiv gazolină pirolitică, clorpropen, 1,2 dicloretan (diclorură de etilen), dicloretilen și diclorpropan din poziția 1a);
(îi) 1,3 diclorpropan, izopropil benzen (cumenă) și oxid de mesitil din poziția 3;
(iii) nitrobenzen și o-diclorbenzen din poziția 4;
(iv) piridină din poziția 5.
D. Categoria K2
Include substanțele lichide combustibile din clasa 3, poziția 3, cu puncte de inflamabilitate între 21°C și 55°C inclusiv, în afară de cazul în care acestea nu trebuie să fie incluse în categoria Kx.
Prin încăperile sau compartimentele de mașini menționate nu poate trece nicio țeavă de evacuare a fumului."
17. La anexa nr. 1 capitolul 7, punctul 7.04.1 se modifică și va avea următorul cuprins:
"7.04.1. Navele și șlepurile cu mijloace de propulsie proprie, cu capacitate de încărcare de peste 150 t, precum și remorcherele, împingătoarele și remorcherele-împingă toare cu un deplasament de peste 150 mc trebuie să fie dotate cu cel puțin o barcă."
18. La anexa nr. 1 capitolul 11, punctul 11.01.4 se modifică și va avea următorul cuprins:
"11.01.4. Punctele 11.03, 11.08.2, 11.09 și 11.11 nu se aplică încăperilor de locuit folosite în mod exclusiv de către membrii echipajului care nu sunt muncitori angajați în virtutea unui contract de muncă. Aceste derogări trebuie să fie menționate în Certificatul tehnic de navigație interioară la rubrica 4.2."
19. La anexa nr. 1 capitolul 11, punctul 11.09.3 se modifică și va avea următorul cuprins:
"11.09.3. Cușetele trebuie să fie dispuse la o distanță mai mare de 0,30 metri de podea. Atunci când există cușete suprapuse, cușeta de sus va fi situată la aproximativ jumătatea distanței dintre partea de jos a cușetei și plafon; deasupra fiecărei cușete trebuie să fie asigurat un spațiu liber de cel puțin 0,60 de metri."
Articolul II
Anexa nr. 2 "Lista căilor navigabile interioare comunitare repartizate geografic în zonele 1, 2, 3 și 4" se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul III
Direcția generală de transport naval și Autoritatea Navală Română vor lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Articolul IV
Prezentul ordin transpune total prevederile
Directivei Consiliului nr. 82/714/CEE
din 4 octombrie 1982 de stabilire a condițiilor tehnice pentru navele de navigație interioară, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 301 din 28 noiembrie 1982, amendată de Directiva Consiliului 2006/103/CE din 20 noiembrie 2006, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 363 din 20 decembrie 2006.
Articolul V
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul transporturilor, Septimiu Buzașu, secretar de stat București, 31 mai 2007. Nr. 291.
Anexa -----
(Anexa nr. 2 la
-------------------------------------
LISTA
căilor navigabile interioare comunitare repartizate geografic în zonele 1, 2, 3 și 4
Definiții
În scopul prezentelor cerințe tehnice, căile navigabile europene repartizate geografic în zonele 1, 2, 3 și 4 se clasifică după cum urmează:
- Zonele 1 și 2: căile de navigație enumerate la cap. I;
- Zona 3: căile de navigație enumerate la cap. II;
- Zona 4: toate celelalte căi navigabile europene.
Zona R cuprinde acele zone ale căilor de navigație menționate mai sus pentru care va fi emis un certificat de inspecție în conformitate cu art. 22 din Convenția revizuită pentru navigația pe Rin, așa cum este redactat acest articol în momentul aprobării prezentelor cerințe tehnice.
Capitolul I Zona 1
Republica Federală Germania
- EMS: de la linia care leagă farurile portuare din Delfzijl și din Knock înspre larg până la 53°30' latitudine nordică și 6°45' longitudine estică, adică ceva mai în larg din zona de transbordare pentru navele pentru transport în vrac în vechiul EMS, ținându-se cont de tratatul de cooperare EMS-DOLLART
Republica Polonă
- Partea din Goful Pomorska, spre sud, de la linia care leagă Perd-Nord de Insula Rugen și farul Niechorze
- Partea din Golful Gdanska, spre sud, de la linia care leagă farul Hel și geamandura de intrare în portul Baltijsk
Zona 2
Republica Federală Germania
- EMS: de la linia care pornește de la intrarea în port spre Papenburg, depășind EMS-ul, care leagă uzina de pompare din Diemen (Diemer Schoepfwerk) și deschiderea digului de oprire, până la linia care leagă farurile portuare din Delfzijl și din Knock, ținându-se cont de tratatul de cooperare EMS-DOLLART
- JADE: în interiorul liniei care leagă farul superior din Schillighoern și turnul bisericii din Langwarden
- WESER: de la podul de cale ferată din Bremen până la linia care leagă turnurile bisericilor din Langwarden și Kappel, la brațul secundar Schweiburg, inclusiv brațele secundare Kleine Weser, Rekumer-Loch și Rechter Nebenarm
- ELBA: de la limita inferioară a portului Hamburg până la linia care leagă baliza sferică din Does și vârful nord-vest al Hohe Ufer (Dieksand) cu afluenții Este, Luehe, Schwinge, Oste, Pinnau, Krueckau și Stoer (pe fiecare parte a digului de baraj până la gura fluviului), inclusiv Nebenelbe
- MELDORFER BUCHT: în interiorul liniei care leagă vârful din nord-vest al Hohe Ufer (Dieksand) și capul digului portuar de la vest de Buesum
- FLENSBURGER FOERDE: la interiorul liniei care leagă farul din Kekenis și Birknack
- ECKENFOERDER BUCHT: la interiorul liniei care leagă Bocknis-Eck la vârful din nord-vest al continentului până la Daenisch Nienhof
- KIELER FOERDE: la interiorul liniei care leagă farul din Buelk și Monumentul Morților Marinei din Laboe
- LEDA: de la intrarea în avanportul ecluzei maritime din Leer până la gura râului
- HUNTE: din portul Oldenburg și de la 200 de metri în aval de Amalienbruecke la Oldenburg până la gura râului
- LESUM: de la podul de cale ferată din Bremen-Burg până la gura râului
- ESTE: de la poarta barajului din Buxtehude până la digul de baraj din Este
- LUEHE: de la moara situată la 250 de metri în amonte de podul rutier din Marschdamm-Horneburg până la digul de baraj din Luehe
- SCHWINGE: de la podul pentru pietoni situat în aval de bastionul din Gueldenstern la Stade până la digul de baraj din Schwinge
- FREIBURGER-HAFENPRIEL: de la ecluzele din Freiburg/Elbe până la gura râului
- OSTE: de la barajul de apă al morii din Bremervoerde până la digul de baraj din Oste
- PINNAU: de la podul de cale ferată din Pinneburg până la digul de baraj din Pinnau
- KRUECKAU: de la moara de apă de la Elmshorn până la digul de baraj din Krueckau
- STOER: de la Pegel Rensing până la digul de baraj din Stoer
- EIDER: de la canalul din Gieselau până la digul de baraj din Eider
- NORD-OSTSEE-KANAL (CANALUL KIEL): de la linia care leagă capetele de diguri portuare din Brunsbuettel până la linia care leagă semnalele luminoase de intrare din Kiel-Holtenau și lacurile Schirnauer See, Bergstedter See, Audorfer See, Obereidersee cu Enge, canalul navigabil din Achterwehrer și lacul Flemhuder See
- TRAVE: de la podul de cale ferată și de la podul Holsten (Stadttrave) în Luebeck până la linia care leagă cele două capete de diguri portuare exterioare din Travemuende și Poetenitzer Wiek și lacul Dassower See
- SCHLEI: la interiorul liniei care leagă capetele de diguri portuare din Schleimuende
Republica Franceză
- SENA: în aval de portul Jeanne d'Arc de Rouen
- GARONNE și GIRONDE: în aval de podul de piatră la Bordeaux
- RHONE: în aval de podul Trinquetaille la Arles și după acesta, spre Marsilia
Regatul Țărilor de Jos
- DOLLARD
- EEMS
- WADDENZEE: inclusiv legăturile cu Marea Nordului
- IJSSELMEER: inclusiv Markermeer și Ijmeer, dar exceptând Gouwzee
- WATERWEG din Rotterdam și Scheur
- HOLLANDS DIEP
- HARINGVLIET și VUILE GAT: inclusiv căile navigabile situate între Goeree-Overflakkee, pe de o parte, și Voorne-Putten și Hoekse Waard, pe de altă parte
- HELLEGAT
- VOLKERAK
- KRAMER
- GREVELINGEN și BROUWERSHAVENSE GAT: inclusiv toate căile navigabile situate între Schouwen-Duiveland și Goeree-Overflakkee
- KETEN, MASTGET, ZIJPE, ESCAUT ORIENTAL și ROOMPOT: inclusiv căile navigabile situate între Walcheren, Beveland-Nord și Beveland-Sud, pe de o parte, și Schouwen-Duiveland și Tholen, pe de altă parte, exceptând canalul Escaut-Rin
- ESCAUT și ESCAUT OCCIDENTAL și gura sa de vărsare în mare: inclusiv căile navigabile situate între Flandra Zeelandeză, pe de o parte, și Walcheren și Beveland-Sud, pe de altă parte, exceptând canalul Escaut-Rin
Suedia
- CANALUL TROLLHATTE și GOTA ALV
- LACUL VANERN
- CANALUL SODERTALJE
- LACUL MALAREN
- CANALUL FALSTERBO
- SOTENKANALEN
Republica Cehă
- DAM LAKE LIPNO
Republica Ungară
- LACUL BALATON
Republica Polonă
- GOLFUL SZCZECIN
- GOLFUL KAMIEN
- GOLFUL VISTULA
- GOLFUL PUCK
- BAZINUL WLOCLAWSKI
- LACUL SNIARDWY
- LACUL NIEGOCIN
- LACUL MAMRY
Capitolul II Zona 3
Regatul Belgiei
- ESCAUT MARITIM (în aval de rada din Anvers)
Republica Federală Germană
- DUNĂREA: de la Kelheim (km 414,60) până la frontiera germano-austriacă
- RIN: de la frontiera germano-elvețiană până la frontiera germano-olandeză
- ELBA: de la gura Canalului Elba-Seiten până la limita inferioară a portului Hamburg
Republica Franceză
- RIN
Regatul Țărilor de Jos
- RIN
- SNEEKERMEER, KOEVORDERMEER, HEEGERMEER, FLUESSEN, SLOTERMEER, TJEUKEMEER, BEULAKKERWIJDE, BELTERWIJDE, RAMSDIEP, KETELMEER, ZWARTEMEER, VELUWEMEER, EEMMEER, ALKMAARDERMEER, GOUWZEE, BUITEN IJ, AFGESLOTEN IJ, NOORDZEEKANAAL, PORTUL IJMUIDEN, domeniul portuar al orașului ROTTERDAM, NIEUWE MAAS, NOORD, OUDE MAAS, BENEDEN MERWEDE, NIEUWE MERWEDE, DORDTSCHE KIL, BOVEN MERWEDE, WAAL, BIJLANDSCH CANAL, BOVEN RIJN, PANNERSDENSCH CANAL, GELDERSCHE IJSSEL, NEDER RIJN, LEK, CANAL AMSTERDAM-RIN, VEERSE MEER, CANAL ESCAUT-RIN, cât mai aproape de gura de vărsare la VOLKERAK, AMER, BERGSCHE MAAS, MEUSE în aval de VENLO
Austria
- DUNĂREA: de la granița austro-germană până la granița austro-slovacă
Suedia
- CANALUL GOTA
- LACUL VATTERN
Republica Cehă
- LABE: de la ecluza Usti nad Labem-Strekov până la ecluza Lovosice
- DAM LAKES: Baska, Brnenska (Kninicky), Horka (Straz pod Ralskem), Hrachoulusky, Jesenice, Nechranice, Olesna, Orlik, Pastviny, Plumov, Rozkos, Sec, Skalka, Slapy, Terlicko, Zermanice
- PONDS: Oleksovice, Svet, Velke Darko
Republica Ungară
- DUNĂREA: de la km 1.812 până la km 1.433
- DUNĂREA MOSON: de la km 14 până la km 0
- DUNĂREA SZENTENDRE: de la km 32 până la km 0
- DUNĂREA RACKEVE: de la km 58 până la km 0
- RÂUL TISA: de la km 685 până la km 160
- RÂUL DRAVA: de la km 198 până la km 70
- RÂUL BODROG: de la km 51 până la km 0
- RÂUL KETTOS KOROS: de la km 23 până la km 0
- RÂUL HARMAS KOROS: de la km 91 până la km 0
- CANALUL SIO: de la km 23 până la km 0
- LACUL VELENCE
- LACUL FERTO
Republica Polonă
- RÂUL BIEBRZA, de la joncțiunea cu Canalul Augustowski până la confluența cu râul Narwia
- RÂUL BRDA, de la joncțiunea cu Canalul Bydgoski la Bydgoszcz până la confluența cu râul Vistula
- RÂUL BUG, de la confluența cu râul Muchawiec până la confluența cu râul Narwia
- LACUL DABIE, până la frontiera cu apele interioare maritime
- CANALUL AUGUSTOWSKI, de la joncțiunea cu râul Biebrza până la graniță, inclusiv lacurile situate de-a lungul traseului acestui canal
- CANALUL BARTNICKI de la lacul Ruda Woda până la lacul Bartezek, inclusiv lacul Bartezek
- CANALUL BYDGOSKI
- CANALUL ELBLASKI, de la lacul Druzno până la lacul Jeziorak și lacul Szelag Wielki, inclusiv aceste lacuri și lacurile de pe traseul canalului, și un canal navigabil lateral pe direcția Zalewo, de la lacul Jeziorak până la lacul Ewingi, inclusiv
- CANALUL GLIWICKI, inclusiv Canalul Kedzierzynski
- CANALUL JAGIELLONSKI, de la joncțiunea cu râul Elblag până la râul Nogat
- LACZANSKI
- SLESINSKI, cu lacurile situate de-a lungul traseului acestui canal și lacul Goplo
- CANALUL ZERANSKI
- RÂUL MARTWA VISTULA, de la râul Vistula în Przegalina până la frontiera cu apele interioare maritime
- RÂUL NAREW, de la confluența cu râul Biebrza până la estuarul râului Vistula, inclusiv lacul Zegrzynski
- RÂUL NOGAT, de la râul Vistula până la estuarul din golful Vistula
- RÂUL NOTEC (superior), de la lacul Goplo până la joncțiunea cu Canalul Gornonotecki, Canalul Gornonotecki și râul Notec (inferior) de la joncțiunea cu Canalul Bydgoski până la confluența cu râul Warta
- RÂUL NYSA LUZYCKA, de la Gubin până la confluența cu râul Oder
- RÂUL ODER, de la orașul Raciborz până la confluența cu râul Oder Oriental, care devine râul Regalica de la pasajul Klucz-Ustowo, inclusiv acest râu și afluenții săi, până la lacul Dabie și canalul navigabil lateral al râului Oder, de la ecluza Opatowice până la ecluza orașului Wroclaw
- RÂUL ODER OCCIDENTAL, de la barajul Widuchowa (km 704,1 al râului Oder) până la granița cu apele interioare maritime, inclusiv afluenții și pasajul Klucz-Ustowo care leagă râul Oder Oriental de râul Oder Occidental
- RÂUL PARNICA și PASAJUL PARNICKI, de la râul Oder Occidental până la granița cu apele interioare maritime
- RÂUL PISA, de la lacul Ros până la confluența cu râul Narew
- RÂUL SZKARPAWA, de la râul Vistula până la estuarul din golful Vistula
- RÂUL WARTA, de la Golful Slesinski până la estuarul râului Oder
- REȚEAUA MARILOR LACURI MAZURIE, care înglobează lacurile legate de râurile și canalele ce constituie o rută principală de la Lacul Ros (inclusiv) în Pisz până la Canalul Wegorzewski (inclusiv acest canal) în Wegorzewo, inclusiv lacurile: Seksty, Mikolajskie, Talty, Taltowisko, Kotek, Szymon, Szymoneckie, Jagodne, Boczne, Tajty, Kisajno, Dargin, Labap, Kirsajty și Swiecajty, precum și Canalul Gizycki și Canalul Niegocinski și Canalul Piekna Gora și un canal navigabil lateral din Lacul Ryskie (inclusiv) în Ryn până la Lacul Nidzkie (până la km 3, care constituie granița cu rezervația Lacului Nidzkie), inclusiv lacurile: Beldany, Guzianka Mala și Guzianka Wielka
- RÂUL VISTULA, de la confluența cu râul Przemsza până la joncțiunea cu Canalul Laczanski și de la joncțiunea cu acest canal în Skawina până la estuarul râului Vistula, în Golful Gdansk, excluzând bazinul Wloclawski
Republica Slovacă
- DUNĂREA: de la Devin (km 1.880,26) până la granița slovaco-ungară
Republica Bulgaria
- DUNĂREA: de la km 845,650 până la km 374,100
România
- DUNĂREA: de la granița României cu Republica Serbia și Muntenegru (km 1.075) până la Marea Neagră, prin brațul Sulina
- CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ (64,410 km lungime): de la joncțiunea cu fluviul Dunărea, la km 299,300 al Dunării la Cernavodă (respectiv km 64+410 al canalului) până la Portul Constanța Sud-Agigea (km 0 al canalului)
- CANALUL POARTA ALBĂ-MIDIA NĂVODARI (34,600 km lungime): de la joncțiunea cu Canalul Dunăre-Marea Neagră (km 29+410) la Poarta Albă (respectiv km 27+500 al canalului) până la Portul Midia (km 0 al canalului)
Capitolul III Zona 4
Regatul Belgiei
- Toată rețeaua belgiană, cu excepția căilor navigabile din zona 3
Republica Federală Germania
- Toate căile navigabile federale, cu excepția celor din zonele 1, 2 și 3
Republica Franceză
- Toată rețeaua franceză, cu excepția căilor navigabile din zonele 1, 2 și 3
Regatul Țărilor de Jos
- Toate celelalte râuri, canale și mări interioare care nu au fost incluse în zonele 1, 2 și 3
Republica Italiană
- RÂUL PO: de la Piacenza până la gura de vărsare
- CANALUL MILAN-CREMONE, RÂUL PO: secțiunea terminală de 15 km până la râul Po
- RÂUL MINCIO: de la Mantua, Governolo până la Po
- CALEA NAVIGABILĂ FERRARA: de la Po
(Pontelagoscuro), Ferrara până la Porto Garibaldi
- CANALELE din BRONDOLO și din VALLE: de la Po di Levante până la Laguna din Veneția
- CANALUL FISSERO-TARTARO-CANALBIANCO: de la Adria până la Po di Levante
- LITORALUL VENEȚIAN: de la Laguna Veneția până la Grado
Marele Ducat de Luxemburg
- MOESELLE
Suedia
- Toate râurile, canalele și lacurile care nu sunt incluse în zonele 1, 2 și 3
Republica Cehă
- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse în zonele 1, 2 și 3
Republica Ungară
- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse în zonele 2 și 3
Republica Polonă
- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse în zonele 1, 2 și 3
Republica Slovacă
- Toate celelalte căi navigabile care nu sunt incluse în zona 3
România
- Toate celelalte căi navigabile, altele decât cele din zona 3.
------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.