Decretul nr. 221/1960

Articolul 1

Urmărirea silită a bunurilor și veniturilor persoanelor fizice pentru realizarea impozitelor și taxelor neachitate în termen, a creanțelor bănești ale organizațiilor socialiste constatate prin titluri executorii, aducerea la îndeplinire a măsurilor privind executarea confiscării, precum și a unor măsuri asiguratorii se fac potrivit dispozițiilor prezentului decret.

Organe de executare și competința lor

Articolul 2

Măsurile de executare silită, precum și măsurile de asigurare prevăzute în prezentul decret se aduc la îndeplinire de organele prevăzute în art. 3-5.

Articolul 3

Organele financiare ale comitetelor executive ale sfaturilor populare executa:

a) impozitele, taxele și amenzile de orice fel, în toate cazurile cînd legea nu dispune altfel, precum și primele pentru asigurările prin efectul legii, care potrivit dispozițiilor legale se încasează de către aceste organe;

b) creanțele de orice valoare ale statului sau ale instituțiilor bugetare;

c) sumele de bani datorate ca urmare a:

- încălcării dispozițiilor codului silvic;

- neexecutării obligațiilor legale privind colectarile;

d) creanțele pînă la 500 lei inclusiv ale organizațiilor economice de stat, cu excepția creanțelor provenind din contractari și achiziții, precum și a creanțelor pentru realizarea cărora organizațiile socialiste creditoare au organe proprii de executare;

e) orice creanțe care, potrivit altor dispoziții legale, li se transmit spre executare.

Articolul 4

Executorii organizațiilor economice socialiste executa creanțele de orice valoare ale acestor organizații.

Articolul 5

Executorii judecătorești executa toate creanțele organizațiilor socialiste pentru care nu sînt competente organele prevăzute la art. 3 și 4.

Articolul 6

Organele care executa creanta au competința de executare și pentru accesorii (cheltuieli de judecată, cheltuieli de urmărire, majorări, etc.).

În cazurile în care nu este prevăzută de lege pedeapsa complimentară a confiscării averii, măsurile de asigurare încuviințate de organele de urmărire penală sau de judecată pot fi aduse la îndeplinire și prin organele proprii de executare ale organizațiilor socialiste pagubite.

Articolul 7

Confiscarile dispuse prin hotărîri judecătorești sau prin acte de urmărire penală se aduc la îndeplinire prin executorii judecătorești; celelalte confiscari se aduc la îndeplinire de organele care au dispus confiscarea.

Cînd odată cu confiscarea se executa și creanțe bănești, întreaga executare se face cu executorul judecătoresc.

Articolul 8

Pentru efectuarea executării, sînt competente organele în a căror circumscripție se găsesc bunuri urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în circumscripția căruia își are domiciliul debitorul, iar dacă la domiciliul debitorului nu se găsesc bunuri urmaribile, organului care a fost investit mai întîi cu executarea.

Dispozițiile alineatului precedent nu se aplică executorilor proprii ai organizațiilor socialiste care din punct de vedere teritorial au competința generală.

Organul coordonator sesizează concomitent celelalte organe de executare, în raza cărora se găsesc bunuri urmaribile, iar aceste organe îi trimit actele întocmite îndată după efectuarea operațiunilor ce le revin.

Cînd organizațiile creditoare au organe de executare, dar bunurile urmaribile se găsesc în alte raioane decît acelea în care funcționează organele lor sau ale altor organizații socialiste din același sistem, președintele tribunalului popular, în a cărui circumscripție urmează a se face executarea poate - la cererea organizației creditoare - sa delege cu executarea pe executorul judecătoresc. Dacă delegarea nu se face, organizația socialistă creditoare va efectua executarea prin executorii proprii sau ai altei organizații socialiste, în înțelegere cu aceasta.

În cazul cînd bunurile urmaribile se găsesc în regiuni, unde nu funcționează executori ai organizației creditoare, delegarea executorului judecătoresc este obligatorie.

Articolul 9

În vederea îndeplinirii atribuțiilor lor, organele de executare - pe baza legitimatiei eliberata potrivit instrucțiunilor comune ale Ministrului Justiției și Ministrului Finanțelor - au dreptul să între în toate încăperile ocupate de debitor sau în care se găsesc bunuri ale acestuia, precum și sa cerceteze toate locurile în care debitorul își păstrează bunurile.

La cererea organului de executare, debitorul sau persoana care deține bunuri ale acestuia are obligația sa deschidă locuinta și să permită cercetarea locurilor în care sînt păstrate bunurile.

Cînd exista opunere la intrarea în locuinta sau în alte locuri unde se găsesc bunurile debitorului sau atunci cînd se fac impotriviri la deschiderea incuietorilor de orice fel, ca și în toate cazurile cînd organul de executare este împiedicat să-și îndeplinească obligațiile legale, acesta va cere concursul, după caz, organelor de militie, ale comitetului executiv al sfatului popular sau ale administrației de imobile, în prezenta delegatului cărora se va proceda la executare. În prezenta aceluiași delegat, se va proceda și cînd debitorul lipsește de la domiciliu și nu este prezenta nici o persoană în vîrsta de cel puțin 14 ani care locuiește împreună cu el.

Ministrul Justiției, Ministrul Afacerilor Interne și Ministrul pentru Problemele Organelor Locale ale Administrației de Stat vor elabora instrucțiuni comune pentru aplicarea prevederilor alineatului precedent.

Articolul 10

Nici o executare nu se va putea face înainte de ora 8 și după ora 18.

Executarea începută va putea continua totuși în aceeași zi sau în zilele următoare.

Articolul 11

La cererea organelor care efectuează executarea, pe baza prezentului decret, organizațiile socialiste, precum și persoanele particulare care dețin bunuri supuse urmăririi, ori datorează sume de bani celui urmărit, au obligația sa dea informațiile necesare efectuării executării.

Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alineatul precedent, constituie contravenție și va fi sancționată prin instrucțiunile ce se vor da de Ministrul Finanțelor și Ministrul Justiției.

Bunuri urmaribile

Articolul 12

Sînt supuse urmăririi veniturile bănești ale debitorului în măsura prevăzută de lege, cum și orice alte bunuri ale sale, cu excepțiile și după distincțiile de mai jos.

Nu se pot urmări pentru realizarea creanțelor bănești:

a) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului și familiei sale;

b) alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de o luna, iar dacă debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, pînă la noua recolta;

c) combustibilul necesar debitorului și familiei sale pentru încălzit și prepararea hranei pe timp de 3 luni;

d) bunurile mobile ce servesc la exercitarea ocupației debitorului; dacă acesta este agricultor, i se vor lasă: inventarul agricol, semințele și furajele în măsura necesară continuării muncii în gospodărie.

Bunurile prevăzute la lit. d pot fi urmărite în vederea realizării creanțelor garantate prin gaj constituit asupra lor.

Pentru debite din impozite și taxe nu poate fi urmărită casa de locuit folosită efectiv de debitor și familia sa, împreună cu anexele și terenul din jur în suprafața stabilită pentru curți prin decizia comitetului executiv al sfatului popular raional sau orasenesc. În cazul cînd construcția are mai multe apartamente, este exceptat de la urmărire numai apartamentul în care locuiește debitorul și familia sa, precum și terenul și anexele corespunzătoare.

Articolul 13

Nu pot fi urmărite în temeiul hotărîrilor care condamna la confiscarea averii bunurile exceptate de la confiscare de legea penală.

Articolul 14

Veniturile - în natura sau bani - primite de debitor de la gospodăriile agricole colective, de la cooperativele de producție agricolă sau de la gospodăriile piscicole pot fi urmărite în proportiile și după distincțiile prevăzute în art. 409 din Codul de procedură civilă.

La cererea organului de executare, consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective, al cooperativei de producție agricolă sau al gospodăriei piscicole va putea dispune rețineri din veniturile în natura sau bani cuvenite debitorilor membri ai acestora pentru plata datoriilor lor în proportiile și după distincțiile arătate în alineatul precedent.

Terenurile aduse în intovarasiri agricole sau cooperative agricole de producție, cum și animalele și inventarul agricol aduse în intovarasiri agricole, nu pot fi urmărite pentru datoriile intovarasitilor sau cooperatorilor.

Articolul 15

Pentru repararea prejudiciilor cauzate prin infracțiuni sînt supuse urmăririi și bunurile persoanelor care au gospodarit împreună cu infractorul, ori au avut raporturi strinse cu el, în măsura în care s-a constatat judecătorește ca au tras foloase de pe urma infracțiunii.

Articolul 16

Impozitele și taxele pot fi urmărite asupra imobilelor pentru care sînt datorate și după dobindirea acestora de către alte persoane.

Articolul 17

Amenzile nu se pot executa decît față de persoanele amendate.

Măsuri asiguratorii

Articolul 18

Organizațiile socialiste creditoare sînt obligate ca, odată cu introducerea acțiunii civile împotriva debitorului ori a persoanelor care răspund potrivit art. 15, sa ceara, după caz, înființarea unei popriri asigurătoare sau a unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile urmaribile; pentru imobile, se va cere luarea unei inscripții ipotecare.

Orice acte de dispoziție cu privire la aceste imobile făcute după luarea inscripției ipotecare vor fi nule de drept față de creditorii următori.

Organizația socialistă creditoare este obligată sa indice instanței judecătorești persoana în miinile căreia urmează să se înființeze poprirea, ori locul unde se afla bunurile urmaribile.

Organul de executare va aplica sechestrul asigurator asupra tuturor bunurilor mobile urmaribile în măsura necesară asigurării creanței.

Cînd cu ocazia aplicării măsurilor de asigurare se constata existenta unor venituri urmaribile nepoprite ori a unor imobile urmaribile cu privire la care nu s-a luat inscripție ipotecară, organul de executare va incunostiinta despre această instanță care va lua de îndată, din oficiu, măsurile de asigurare corespunzătoare.

Dacă averea personală a debitorului căsătorit nu este suficienta pentru acoperirea creanței, pot fi sechestrate și bunurile comune ale soților, spre a se asigura despăgubirea și din aceste bunuri, după imparteala lor.

În cazul cînd suma pretinsa, fără accesorii, nu depășește 500 lei, luarea măsurilor de asigurare nu este obligatorie.

Articolul 19

Obiectele din metale sau pietre prețioase, mijloacele de plată străine, titlurile de valoare interna, obiectele de arta și colectiile de valoare, obiectele de muzeu, sumele de bani, precum și bunurile perisabile, care fac obiectul sechestrării vor fi ridicate în mod obligator. Obiectele, în privinta cărora sînt necesare măsuri spre a împiedica substituirea vor fi sechestrate cu punere de sigilii.

Organul care aplica sechestrul constata operațiile efectuate printr-un proces verbal, din care se va lasă cîte un exemplar custodelui și debitorului iar alt exemplar se va depune la instanța.

Măsuri premergătoare executării

Articolul 20

În procesele în care s-au recunoscut ori s-au acordat drepturi de orice fel statului sau organizațiilor socialiste, dispozitivul hotărîrilor se comunică, în vederea executării - după caz - organului financiar al comitetului executiv al sfatului popular din localitatea unde domiciliază debitorul sau organizației socialiste creditoare.

Comunicarea se face în instanța în fața căreia hotărîrea devine executorie, trimitindu-se odată cu dispozitivul hotărîrii ce se executa și copie după procesele verbale încheiate la aplicarea măsurilor asiguratorii.

În cazul cînd s-a luat inscripție ipotecară potrivit art. 18 alin. 1, se va arata în comunicare și aceasta.

Adresa instanței cuprinzînd comunicarea dispozitivului constituie titlu executor.

Prin aceeași adresa pot fi comunicate mai multe dispozitive.

În ce privește impozitele, taxele și amenzile fiscale, titlul executor îl constituie actul, aprobat de organul competent, prin care se stabilește impozitul, taxa sau amenda datorată.

În cazul celorlalte venituri bugetare, titlul executor îl constituie actul prin care s-a stabilit suma de plată la buget.

Articolul 21

Numele persoanelor condamnate la pedeapsa confiscării totale sau parțiale a averii se afișează pe usa instanței în fața căreia hotărîrea devine executorie, cu mențiunea dreptului creditorilor de a lua cunoștința de dosarul executării.

Un extras după hotărîrea de condamnare se păstrează la tribunalul popular în circumscripția căruia și-a avut ultimul domiciliu condamnatul.

Dacă hotărîrea a devenit executorie în fața altei instanțe, extrasul se trimite tribunalului popular prevăzut la alineatul precedent.

Articolul 22

Executarea creanțelor bănești este precedată de o înștiințare de plată, comunicată debitorului de către organul de executare cu trei zile înainte de ziua fixată pentru executare.

Pentru debitele din impozite și taxe, care se datorează la termene fixe și pentru care înștiințarea de plată s-a făcut înainte de expirarea termenului, sechestrul se poate înființa fără alta înștiințare, îndată după îndeplinirea termenului.

De asemenea, se executa fără înștiințarea prevăzută la alineatul 1 amenzile și despăgubirile civile în materie de contravenții, în toate cazurile cînd în cauza nu s-au pronunțat hotărîri judecătorești.

Cînd suma de plată este constatată prin hotărîre judecătorească, iar debitorul s-a prezentat, fie chiar o singură dată în cursul judecării cauzei, nu se va face înștiințare de plată decît dacă organizația socialistă creditoare o cere.

Executarea despăgubirilor pentru prejudicii cauzate prin infracțiuni se face fără înștiințare prealabilă.

Articolul 23

Cînd se urmăresc bunuri imobile, organul de executare va face debitorului, cu trei zile înainte de începerea executării, înștiințare de plată, dispozițiile art. 22 alin. 2-5 inclusiv nefiind aplicabile.

Înștiințarea de plată cuprinde:

- un extras al titlului executor atunci cînd nu se alătură acest extras;

- datele necesare pentru identificarea imobilului urmărit;

- arătarea ca în caz de neplata imobilul va fi valorificat potrivit art. 31 pct. II;

- data și semnatura organului de executare.

Articolul 24

Un exemplar al înștiințării de plată se trimite tribunalului popular în raza căruia domiciliază debitorul, odată cu înștiințarea debitorului conform articolului precedent.

Înștiințările de plată se trec, îndată ce sînt primite de tribunal, într-un registru special.

Articolul 25

Creditorii condamnatului la pedeapsa confiscării averii ori ai debitorului sînt obligați să-și anunțe pretențiile organului de executare într-un termen de 30 de zile care curge, în cazul confiscării, de la afișarea prevăzută la art. 21, iar în celelalte cazuri de la trecerea înștiințării de plată în registrul special prevăzut la art. 24.

Dacă, potrivit legii, nu se face afișare nici înștiințare de plată, creditorii nu sînt obligați să-și anunțe în prealabil pretențiile.

Executarea prin poprire

Articolul 26

Cînd executarea se face prin poprire, chiar pentru sume mai mici de 500 lei, organizația socialistă creditoare va înființa poprirea, fără prealabilă înștiințare de plată, printr-o adresa care va fi trimisa terțului poprit, împreună cu o copie de pe titlul executor. Odată cu aceasta comunicare, va fi înștiințat și debitorul de măsura luată.

În materie de contravenții, adresa de înștiințare a popririi se face:

- de organele prevăzute la

art. 30 alin. 1 lit. a și b din decretul nr. 184/1954

republicat la 28 mai 1955 în ce privește amenzile și despăgubirile civile stabilite pe bază de tarif;

- de organizația socialistă căreia i s-a admis acțiunea pentru despăgubiri, în celelalte cazuri.

Poprirea nu este supusă validării.

Poprirea, înființată ca măsura de asigurare, devine executorie prin comunicarea titlului executor terțului poprit și înștiințarea debitorului despre aceasta, de către organizația socialistă creditoare.

Copiile de pe titlurile executorii ce se comunică de organizațiile socialiste creditoare vor fi certificate de acestea.

Dacă poprirea privește sume datorate pe baza încheierilor date conform

art. 19 din decretul nr. 184/1954

și a proceselor verbale prevăzute de art. 35 din același decret, se vor atașa extrase certificate de pe aceste acte.

Terțul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la comunicarea ce i se face potrivit alin. 1 și 4, sa înștiințeze organizația socialistă creditoare dacă datorează sau nu vreo suma de bani debitorului.

Împotriva popririi se pot face contestații la tribunalul în circumscripția căruia își are sediul sau domiciliul terțul poprit.

Termenul, în care pot fi introduse contestații de către debitor ori terțul poprit, este de 5 zile de la primirea comunicării sau înștiințării prevăzute la alineatul 1.

Pe baza contestației, instanța poate suspenda executarea, chiar fără cauțiune, pronunțăndu-se în cel mult 3 zile de la primirea cererii.

Dacă poprirea a fost înființată de organele prevăzute la art. 3 din prezentul decret, ori de

art. 30 din decretul nr. 184/1954 , la judecarea contestației se citeaza și comitetul executiv al sfatului popular în raza căruia își are sediul sau domiciliul terțul poprit.

Terțul poprit este obligat ca, după cinci zile de la înființarea popririi sau de la scadenta datoriei dacă scadenta este posterioară infiintarii popririi, sa consemneze la C.E.C. suma de bani reținută și sa trimită recipisa organizației creditoare.

Valoarea recipisei nu va putea fi încasată decît după expirarea termenului, în care pot face contestații terțul poprit sau debitorul.

Dacă sumele datorate debitorului sînt poprite de mai mulți creditori, terțul poprit va anunta despre aceasta pe creditori și - dacă ei nu se înțeleg asupra împărțirii sumelor reținute - va depune recipisele de consemnare la tribunalul popular în circumscripția căruia își are sediul sau domiciliul terțul poprit.

Instanța va proceda la distribuirea sumelor, la cererea oricărui interesat, ordinea de preferinta a creditorilor fiind aceea prevăzută de art. 33.

Comunicările și înștiințările prevăzute în acest articol se fac prin scrisoare recomandată.

Articolul 27

În cazul cînd terțul poprit nu face organizației socialiste creditoare comunicarea prevăzută la alineatul 7 al articolului precedent, sau cînd în înștiințarea facuta arata că nu datorează vreo suma de bani debitorului urmărit, ca și atunci cînd nu se fac rețineri, tribunalul, în circumscripția căruia își are sediul sau domiciliul terțului poprit, sesizat de oricare interesat, va cita de urgenta pe creditorii urmăritori, pe debitori și pe terțul poprit și dacă din probele administrate va rezultă ca terțul poprit este datornicul debitorului, va menține poprirea în limitele pe care le va stabili, iar în caz contrar o va desfiinta. Hotărîrea prin care se menține poprirea, rămasă definitivă, obliga pe terțul poprit la plata față de creditorii urmăritori, în condițiile fixate de instanța.

Prin aceeași hotărîre, se va pronunța și o amenda civilă pînă la 500 lei împotriva angajaților organizațiilor socialiste din vina cărora nu s-au făcut comunicările, ori nu s-au efectuat retinerile prevăzute de articolul precedent.

Articolul 28

Deci debitorii au venituri cunoscute, pe seama cărora creanta poate fi realizată în cursul anului financiar pentru debitele ce se urmăresc prin organele prevăzute la art. 3 și într-un interval de 12 luni pentru celelalte debite, urmărirea se face în primul rind prin poprire.

Pentru datoriile pînă la 1000 lei inclusiv, ale salariaților și pensionarilor, executarea prin poprire este obligatorie în cazurile cînd datele necesare pentru a înființa poprirea sînt cunoscute iar salariul ori pensia nu sînt grevate de alte urmăriri.

Urmărirea bunurilor

Articolul 29

Înainte de a se trece la valorificarea bunurilor mobile ale debitorului, acestea trebuie sechestrate.

Pentru bunurile sechestrate asigurator, nu este necesară o noua sechestrare pe baza titlului executor.

Articolul 30

Procesul verbal de sechestru va cuprinde:

- enunțarea titlului executor în virtutea căruia se face executarea, iar în cazul impozitelor și taxelor a temeiului executării;

- numele și prenumele celui care aplica sechestrul, numărul legitimatiei și calitatea în care lucrează;

- numele, prenumele și domiciliul părților, precum și al altor persoane care au fost de fața la urmărire;

- somația verbală facuta debitorului ca sa plătească și răspunsul lui, dacă a fost de fața;

- datele necesare pentru identificarea și stabilirea obiectelor urmărite, care vor fi astfel determinate încît sa zadarniceasca încercările de sustragere sau substituire;

- eventualele obiecții făcute de persoanele de fața la aplicarea sechestrului;

- arătarea locului, zilei și orei cînd s-a făcut urmărirea.

Articolul 31

Bunurile urmărite se valorifica după cum urmează:

I. Bunurile mobile prin:

a) preluare directa de către organizația socialistă creditoare în contul creanței;

b) vînzare directa către organizații socialiste;

c) predare spre vînzare în comerțul socialist;

d) vînzare la licitație.

II. Bunurile imobile prin:

a) preluare directa de către organizația socialistă creditoare;

b) vînzare directa către organizații socialiste;

c) vînzare la licitație;

d) predare fără plata comitetelor executive ale sfaturilor populare.

Terenurile agricole se valorifica numai prin predarea lor fără plata comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, orășenești sau de raion orasenesc, pe teritoriul cărora sînt situate; acestea le vor transmite apoi unor organizații socialiste din agricultura care au primit autorizații în acest scop.

Terenurile, care nu folosesc agriculturii, precum și construcțiile pot fi dobîndite de organizații socialiste fără autorizație.

Distribuirea prețului

Articolul 32

Sumele de bani rezultate din executarea silită se eliberează creditorilor urmăritori pînă la acoperirea integrală a creanțelor, cheltuielilor de judecată și cheltuielilor de executare, eventuala diferența se eliberează debitorului, în măsura în care nu a operat pedeapsa confiscării averii.

Articolul 33

În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulți creditori, organul de executare procedează la repartizarea sumei realizate potrivit următoarei ordine de preferinta:

a) cheltuielile făcute cu urmărirea bunurilor al căror preț se distribuie;

b) creanțele din salarii și alte creanțe asimilate acestora, sumele datorate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum și despăgubirile pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vătămări corporale care au pricinuit incapacitate de muncă;

c) obligațiile de întreținere;

d) creanțele statului izvorite din impozite și taxe și alte creanțe care privesc bugetul statului, precum și primele de asigurare;

e) rambursarea împrumuturilor bancare;

f) despăgubirile pentru repararea pagubelor pricinuite proprietății socialiste prin infracțiuni;

g) creanțe provenind din livrări de produse, prestări de servicii și executări de lucrări;

h) alte creanțe.

Articolul 34

Organul de executare este obligat sa încunoștiințeze din oficiu, pentru a participa la distribuirea prețului, pe creditorii care și-au declarat creanțele conform art. 25, precum și organele financiare ale comitetului executiv al sfatului popular în raza căruia se afla bunul.

Creditorii care nu au participat la urmărire pot depune titlul lor în vederea distribuirii, numai pînă la întocmirea procesului verbal de distribuire de către organul de executare.

Distribuirea sumei se poate face numai după trecerea unui termen de 5 zile de la data cînd suma a fost depusa.

Articolul 35

În cazul în care creditorii prevăzuți la articolul precedent au asupra bunului vîndut drepturi de preferinta conservate, în condițiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultată din vînzarea bunului, creanțele respective vor fi plătite înaintea creanțelor prevăzute de art. 33 la literele g și h.

Creanțele garantate prin ipoteca sau gaj, conservate în condițiile legii, vor fi plătite din prețul bunurilor afectate garanției, cu preferinta chiar față de cele prevăzute la art. 33 lit. b-h inclusiv dacă restul averii debitorului sau cîștigul sau din munca asigura satisfăcător plata acestor din urma creanțe.

Articolul 36

Dacă executarea poarta asupra unor bunuri cumpărate, în rate, în curs de achitare în condițiile dispozițiilor legale privitoare la vînzările în rate, acestea vor putea fi urmărite numai dacă restul de preț datorat este plătit fie de către debitor, fie de către organizația socialistă creditoare care are interes la aceasta.

Executarea confiscării

Articolul 37

Pedeapsa confiscării totale sau parțiale a averii debitorului nu împiedica urmărirea bunurilor confiscate, pentru indestularea creanțelor de orice fel născute înaintea pornirii procesului penal în care s-a pronunțat confiscarea, a creanțelor care sînt urmarea unor acte încuviințate de organele de urmărire penală sau de judecată în același proces, a sumelor cuvenite organizațiilor socialiste pentru repararea pagubelor produse prin infracțiuni, cum și a sumelor datorate bugetului de stat.

În caz de confiscare parțială, pentru indestularea creanțelor prevăzute la alineatul precedent se vor urmări mai întîi bunurile neconfiscate.

Articolul 38

Sumele realizate din vînzarea bunurilor confiscate - mai puțin cheltuielile necesitate de valorificare - se vărsa la bugetul de stat, de organul prin care s-a făcut încasarea.

Asupra sumei rezultate din valorificarea bunurilor confiscate pe baza art. 80 din Codul penal și

art. 8 din decretul nr. 184/1954

republicat, creditorii nu pot formula nici o pretentie.

Articolul 39

Imobilele confiscate care nu au fost urmărite pentru acoperirea creanțelor prevăzute la art. 37, precum și imobilele rămase după indestularea acelorași creanțe, se predau de către organele de executare, delegatului comitetului executiv al sfatului popular comunal, orasenesc sau de raion orasenesc în raza căruia sînt situate.

Pentru imobilele neurmarite pînă la predarea lor conform alineatului precedent, creditorii care și-au anuntat pretențiile în condițiile art. 25 vor putea cere urmărirea în termen de 3 luni de la predare. După expirarea acestui termen, creditorii nu vor mai putea formula nici o pretentie în legătură cu imobilele predate, acestea raminind în administrarea comitetelor executive ale sfaturilor populare.

Articolul 40

Amnistia nu produce efecte asupra executării pedepsei complimentare a confiscării averii, pronunțată prin hotărîri rămase definitive anterior amnistiei.

Contestația la executare

Articolul 41

Împotriva actelor de executare, îndeplinite în cursul urmăririlor efectuate potrivit prezentului decret, se poate introduce contestație la executare.

Contestația se introduce la tribunalul popular competent potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă.

Cînd urmărirea este pornită în baza unei hotărîri penale, instanța poate suspenda executarea în temeiul contestației numai cînd din înscrisuri doveditoare cu data certa se invedereaza temeinicia contestație sau - în lipsa acestor înscrisuri - dacă partea consemnează cu titlu de cauțiune contravaloarea bunurilor a căror urmărire este contestată, dar nu mai mult decît valoarea creanței, inclusiv cheltuielile de executare.

Dispozițiile alineatului precedent se aplică și în cazul cînd urmărirea este pornită pentru impozite sau taxe, cu deosebire ca - în lipsa de înscrisuri doveditoare cu data certa - cauțiunea ce se depune este de 30% din valoarea bunurilor a căror urmărire este contestată, dar nu mai mult decît valoarea creanței, inclusiv cheltuielile de executare.

La cererea oricărei părți interesate, instanța poate decide - în cadrul judecării contestației - și asupra împărțirii bunurilor comune.

Cînd contestația este admisă după executare, bunurile predate fără plata se înapoiază celor îndreptățiți, iar pentru cele vîndute, se restituie prețul de către cei care l-au primit.

Articolul 42

În contestațiile împotriva executarilor efectuate prin organele prevăzute la art. 3 sau purtind asupra unor bunuri confiscate, instanța va cita și comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc în raza căruia se găsesc bunurile.

Articolul 43

Contestația la executare se poate introduce:

- pînă la eliberarea sau distribuirea prețului în cazurile cînd sînt aplicabile dispozițiile art. 32 și 33;

- pînă la predarea bunului, în condițiile prezentului decret, în celelalte cazuri.

Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 44

Dreptul de a cere executarea silită a impozitelor și taxelor se prescrie prin împlinirea unui termen de 5 ani socotit de la ultimul act de urmărire cu data certa sau, în cazul cînd nu s-a pornit urmărirea, de la data înscrierii debitului în rol.

Articolul 45

Prevederile prezentului decret nu sînt aplicabile datoriilor ce se plătesc prin rețineri făcute angajaților conform Codului muncii sau altor dispoziții speciale.

Articolul 46

În cazul cînd asupra acelorași bunuri se urmăresc și creanțe ce se executa potrivit altor dispoziții legale, executarea se face pentru toate creanțele - chiar dacă printre creditori sînt și persoane fizice - în conformitate cu dispozițiile prezentului decret.

Articolul 47

Executările în curs la punerea în aplicare a prezentului decret se vor continua potrivit dispozițiilor acestuia de către organele care le-au început, actele îndeplinite anterior raminind valabile.

Termenele în curs la publicarea decretului se socotesc după normele în vigoare la data cînd au început să curgă.

Articolul 48

Pentru repararea pagubelor produse organizațiilor socialiste prin infracțiuni, vor fi urmărite mai întîi bunurile persoanelor fizice vinovate - în cazul cînd sînt solvabile - și numai după aceea bunurile organizațiilor socialiste răspunzătoare civilmente.

Articolul 49

La data apariției prezentului decret se vor da la scădere:

- debitele înscrise în evidentele organelor financiare ale comitetelor executive ale sfaturilor populare, restante de peste trei ani și care privesc persoane ce nu pot fi identificate;

- debitele de orice fel din anii precedenti pînă la 10 lei inclusiv.

Articolul 50

Organizațiile socialiste pot cere luarea de măsuri asiguratorii fără a depune cauțiune.

Articolul 51

Dispozițiile prezentului decret, privitoare la executarea silită a impozitelor și taxelor, se aplică și primelor pentru asigurările prin efectul legii.

Articolul 52

Dispozițiile

art. 12, 13 și 14 din Decretul nr. 387/1952 , republicat, sînt aplicabile creanțelor care nu se executa potrivit prezentului decret.

Articolul 53

Dispozițiile privitoare la persoanele fizice sînt aplicabile și persoanelor juridice altele decît organizațiile socialiste.

Articolul 54

Modul de valorificare a bunurilor urmărite sau confiscate, înlesnirile de plată, normele privind cazurile de insolvabilitate sau dispariție, precum și orice alte măsuri pentru aplicarea prezentului decret, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Articolul 55

Legea nr. 269 din 1 aprilie 1942

pentru codul de procedura fiscală, cu toate modificările ulterioare,

decretul nr. 224 din 12 decembrie 1951

privitor la urmărirea imobiliară pentru realizarea creanțelor statului,

decretul nr. 417 din 15 octombrie 1958

pentru luarea unor măsuri în vederea recuperării pagubelor produse organizațiilor socialiste prin infractiuni și pentru executarea pedepsei confiscării averii, cum și orice alte dispoziții contrarii prezentului decret, se abroga.