Strategia din 4 decembrie 2003

1. Prevederi generale

Proprietatea intelectuală, privită sub cele doua componente ale sale, proprietatea industriala, pe de o parte, și drepturile de autor și drepturile conexe, pe de altă parte, este una dintre parghiile de baza ale dezvoltării economice, sociale și culturale a națiunii. În acest context se poate aprecia ca protecția drepturilor de proprietate intelectuală este de o mare importanța, esenta, scopul și finalitatea acesteia fiind protejarea produsului inteligentei umane și în același timp garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs.

Strâns legată de acest domeniu este activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare, care constituie o componenta strategica, hotărâtoare pentru dezvoltarea economică și pentru progresul social. Astfel, știința, tehnologia și inovarea reprezintă domenii care generează constant progres tehnologic, asigurând durabilitatea dezvoltării și competitivitatea economică de perspectiva a României. Totodată inovarea și transferul tehnologic sunt soluții pentru rezolvarea problemelor economice și pentru innoirea permanenta a tehnologiilor necesare prin racordarea cercetării românești la cerințele și presiunile unei piețe libere, în expansiune, în contextul globalizarii.

În procesul de infaptuire a reformei în domeniul proprietății intelectuale se va tine cont de problemele sociale și economice, în special în legătură cu transferul tehnologic, comerțul electronic, biotehnologiile și tehnologia informatiei.

De asemenea, se impune o reorientare în ceea ce privește schimburile tehnologice și noile modele de gestiune economică apte sa includă problematica proprietății intelectuale ca element de coeziune economică între marii producători și întreprinderile mici și mijlocii capabile să facă fața noilor provocari.

Analizele instituționale și de specialitate care au fundamentat elaborarea prezentei strategii au condus la concluzia ca o asemenea abordare novatoare a problematicii este necesară în promovarea protecției proprietății intelectuale în România.

Pentru a fundamenta în mod unitar și coerent acțiunile sectoriale și reglementările specifice ale instituțiilor care au responsabilități în realizarea, protecția și valorificarea creațiilor intelectuale în România, prezenta strategie identifica obiectivele majore, precum și măsurile necesare îndeplinirii acestor obiective.

În concordanta cu obiectivele Programului de guvernare și ale strategiilor sectoriale și pe baza contribuțiilor instituțiilor care au competente în domeniul proprietății, a fost elaborata prezenta strategie.

2. Situația actuala în domeniul proprietății intelectuale

2.1. Cadrul instituțional și legislativ

În România, asigurarea protecției proprietății intelectuale se realizează în principal prin doua instituții de specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci - în domeniul proprietății industriale - și Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor - în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe.

În temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 573/1998 , Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci este organul de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Guvernului, cu autoritate unica pentru asigurarea protecției proprietății industriale, care elaborează și supune spre aprobare Guvernului strategia dezvoltării protecției proprietății industriale în România și aplica politica Guvernului în domeniu.

Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor este organizat și funcționează, potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 758/2003 , ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul României în ceea ce privește evidenta, observarea și controlul aplicării legislației în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe.

Acordarea asistenței de specialitate în domeniul proprietății industriale și reprezentarea persoanelor fizice și juridice române sau străine interesate în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci se asigura prin consilieri în proprietate industriala, organizați în cadrul Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industriala din România în conformitate cu dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 66/2000

privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industriala, republicată.

Instituțiile implicate în elaborarea Strategiei naționale în domeniul proprietății intelectuale sunt: Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Agenția Naționala pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperatie, Autoritatea Naționala a Vamilor, Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Comerțului, Camera Naționala a Consilierilor în Proprietate Industriala din România, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București.

Politica guvernamentală în domeniul cercetării-dezvoltării și inovarii urmărește intensificarea proceselor de inovare și creșterea calității și competitivitatii produselor și serviciilor oferite de întreprinderile românești.

Instrumentul prin care se realizează politica guvernamentală în domeniu este Planul național pentru cercetare, dezvoltare și inovare (PNCDI), coordonat de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Prin înființarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie (MIMMC) conform

Hotărârii Guvernului nr. 15/2001 , cu modificările și completările ulterioare, s-a concretizat recunoașterea funcției economice și sociale pe care acest sector o are în dezvoltarea economică a tarii. Ca urmare a procesului de reorganizare a Guvernului activitatea MIMMC a fost preluată de Agenția Naționala pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperatie (ANIMMC), aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea directa a primului-ministru, conform prevederilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 64/2003

pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice, modificată prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 90/2003 , și ale

Hotărârii Guvernului nr. 753/2003

privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperatie.

ANIMMC a preluat activitatea de la MIMMC, păstrând aceleași atribuții și responsabilități și, în principal, de elaborare a strategiei și politicilor de stimulare a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), de elaborare, de implementare și monitorizare de programe pentru sectorul IMM, de elaborare a legislației în domeniu.

Departamentele care funcționează în cadrul ANIMMC cu scopuri specifice în dezvoltarea activităților și responsabilităților enumerate sunt: Direcția strategii și politici pentru întreprinderi mici și mijloci și integrare europeană, Direcția de evaluare, implementare și monitorizare programe pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperare internationala, Direcția strategii, politici și programe pentru comerț interior și Direcția strategii, politici și programe pentru cooperatie.

Importanța sectorului IMM în economie este subliniata de faptul ca peste 42% din forta de muncă angajata la nivelul întregii economii lucrează în acest sector. De asemenea, peste 46% din totalul cifrei de afaceri din economie este realizată de IMM, iar peste 28% din volumul total al creditului a fost directionat către acest sector. Măsurile și programele de încurajare și sustinere a activității IMM, precum și cele de constientizare a importantei proprietății intelectuale în rândul acestora sunt prioritati ale Programului de guvernare. Initiativele de promovare ale sectorului vizează creșterea competitivitatii IMM într-o piața concurentiala în care este vitala orientarea pe piața, cunoașterea concurentei și perfecționarea abilităților și capacităților manageriale; de aceea preocuparile ANIMMC s-au orientat spre dezvoltarea de programe naționale multianuale destinate dezvoltării sectorului, ale căror componente au ca scop atingerea obiectivelor menționate. Astfel, programele naționale multianuale pe perioada 2002-2007, în derulare, sunt:

- Programul național multianual de sustinere a investițiilor realizate de către întreprinderi nou-înființate și microintreprinderi, precum și a investițiilor de modernizare/ retehnologizare a IMM;

- Programul național multianual pentru susținerea accesului IMM la servicii de instruire și consultanța;

- Programul național multianual de sprijinire a IMM în dezvoltarea exportului;

- Programul național multianual pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale - EMPRETEC;

- Programul pentru organizarea Targului pentru IMM.

Protecția drepturilor de proprietate industriala este reglementată, în principal, prin următoarele legi speciale:

Legea nr. 64/1991

privind brevetele de invenție, republicată,

Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice,

Legea nr. 129/1992

privind protecția desenelor și modelelor industriale, republicată,

Legea nr. 16/1995

privind protecția topografiilor circuitelor integrate, modificată prin

Ordonanța Guvernului nr. 41/1998

privind taxele în domeniul proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 383/2002 ,

Legea nr. 255/1998

privind protecția noilor soiuri de plante.

Protecția dreptului de autor și a drepturilor conexe este reglementată de

Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, care reprezintă legea-cadru în domeniu, și de doua acte normative complementare care cuprind măsuri destinate combaterii fenomenului pirateriei, respectiv

Ordonanța Guvernului nr. 45/2000

privind unele măsuri pentru combaterea producerii și comercializării neautorizate a fonogramelor, aprobată și modificată prin

Legea nr. 624/2001 , și

Ordonanța Guvernului nr. 124/2000

pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor și drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio și video, precum și a programelor pentru calculator, aprobată și modificată prin

Legea nr. 213/2002 .

Alte reglementări ale drepturilor de proprietate intelectuală sunt cuprinse în:

Legea nr. 11/1991

privind combaterea concurentei neloiale, cu modificările și completările ulterioare,

Legea nr. 202/2000

privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vamuire, cu modificările ulterioare,

Ordonanța Guvernului nr. 21/1992

privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Legea nr. 26/1990

privind Registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 299-301 din Codul penal.

2.2. Stimulente în sprijinul dezvoltării proprietății intelectuale

Legislația în vigoare oferă stimulente în sectoarele principale pentru dezvoltarea activelor de proprietate industriala.

Astfel,

Ordonanța Guvernului nr. 41/1998

privind taxele în domeniul proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora prevede o serie de reduceri de taxe pentru procedurile legale de protecție a obiectelor de proprietate industriala, în funcție de venitul mediu brut lunar pe ultimele 12 luni al persoanei fizice solicitante sau titulare a protecției.

De asemenea, în conformitate cu

Legea nr. 64/1991 , "profitul sau venitul obținut prin aplicarea efectivă în țara de către titular sau, după caz, de către licentiatii acestuia a unei invenții brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, este scutit de impozit în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului".

De prevederile de mai sus beneficiază titularul brevetului aplicat, respectiv persoanele juridice sau persoanele fizice care exploatează inventia.

Venitul obținut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia este scutit de impozit.

Susținerea financiară a activității de cercetare-dezvoltare la nivel național, precum și realizarea politicilor naționale în domeniul cercetării-dezvoltării și inovarii se realizează prin PNCDI.

PNCDI cuprinde programe de cercetare-dezvoltare și inovare.

De asemenea, exista planuri de cercetare ale autorităților administrației publice centrale, denumite planuri sectoriale, care conțin programe și proiecte de interes prioritar pentru diferite domenii.

În cadrul PNCDI exista Programul INVENT, destinat valorificării rapide în economie a inventiilor, în special a celor din domeniile tehnice avansate, realizării și testarii modelelor demonstrative (functionale, experimentale) sau a prototipurilor pentru produsele, tehnologiile ori serviciile noi sau cu îmbunătățiri semnificative, bazate pe brevete ale inventatorilor români.

Potrivit

Ordonanței Guvernului nr. 57/2002

privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 324/2003 , în situația în care agenții economici cofinanteaza 50% din valoarea unei lucrări de cercetare-dezvoltare, în scopul aplicării rezultatelor acesteia, pot beneficia în totalitate de rezultatele cercetării, cu acordul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

De asemenea, "agenții economici pot prelua cu titlu gratuit, pe bază de contract, rezultatele cercetării, cu excepția brevetelor de invenție, certificatelor de înregistrare a desenelor și modelelor industriale și altele asemenea, și pot primi din fonduri publice, în regim de cofinantare, o sumă de până la 20% din cheltuielile totale aferente aplicării rezultatelor selectate. Contractele vor conține clauze asiguratorii în vederea realizării transferului tehnologic, clauze privind proprietatea industriala și neinstrainarea rezultatelor cercetării preluate".

Prin

Hotărârea Guvernului nr. 442/2003

privind aprobarea unor măsuri pentru atragerea, pregătirea și stabilizarea tinerilor în cercetare, se stabilește ca, pentru promovarea activității de transfer tehnologic, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului poate susține finanțarea proiectelor de valorificare și transfer tehnologic în economie al rezultatelor cercetării obținute în domenii tehnologice de vârf, în limita a 30% din suma alocata anual în bugetul acestui minister cu aceasta destinație.

În baza contractului de intermediere, unitatea de cercetare-dezvoltare acorda tanarului în cauza o sumă de până la 5% din valoarea negociata pentru transferul rezultatului cercetării, inclusă în contractul de intermediere, după încasarea contravalorii acestui contract, în termen de 15 zile.

Transferul rezultatelor cercetării se efectuează cu condiția ca în contractul de intermediere sa existe clauze asiguratorii privind confidențialitatea, proprietatea industriala și neinstrainarea rezultatelor cercetării preluate, precum și obligația aplicării.

De asemenea, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului poate suporta din bugetul propriu, în limita a 10% din suma alocata finanțării proiectelor de valorificare și transfer tehnologic, o parte din costurile pentru aplicarea unor rezultate ale cercetării, cu caracter inovativ, promovate de tineri de până la 35 de ani, prin firmele proprii, care reprezintă cofinantarea cu o sumă de până la 20% a cheltuielilor totale aferente aplicării rezultatelor activității de cercetare.

2.3. Crearea și dezvoltarea infrastructurii în domeniul proprietății industriale

Statul susține dezvoltarea infrastructurii de inovare și transfer tehnologic la nivel național, regional și local, prin crearea de:

a) centre și servicii specializate pentru asistența și informare științifică și tehnologică, precum și pentru diseminarea, transferul și valorificarea rezultatelor cercetării;

b) zone și infrastructuri cu facilități speciale pentru înființarea și funcționarea de agenți economici inovativi care dezvolta și aplica tehnologii noi, infrastructuri care pot fi: centre de transfer tehnologic, centre incubatoare de afaceri, centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria, parcuri științifice și tehnologice;

c) unități de ramura specializate în transfer tehnologic, finanțate pe seama rezultatelor transferate în economie și în viața socială. În acest sens unitățile de transfer răspund de întocmirea contractelor tripartite dintre furnizorul de tehnologie, unitatea de transfer și unitatea care aplica rezultatele.

Susținerea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare și transfer tehnologic la nivel național, regional și local se realizează din fondurile alocate ministerelor de ramura și din fondurile autorităților administrației publice locale interesate.

În anul 2003 Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 406 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind constituirea, funcționarea, evaluarea și acreditarea entitatilor din infrastructura de inovare și transfer tehnologic, precum și modalitatea de sustinere a acestora.

Un pas important în susținerea dezvoltării infrastructurii de transfer tehnologic a fost realizat prin adoptarea

Ordonanței Guvernului nr. 14/2002

privind constituirea și funcționarea parcurilor științifice și tehnologice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 50/2003 . Acest act normativ pune la dispoziție un instrument concret de reglementare a modului de înființare și funcționare a acestor parcuri.

În vederea exploatării drepturilor de proprietate intelectuală și a rezultatelor cercetării se constituie infrastructura de inovare și transfer tehnologic (infrastructura de ITT).

Crearea infrastructurii de ITT are ca scop susținerea dezvoltării economico-sociale, stimularea inovarii și transferului tehnologic, atragerea de investiții în vederea valorificării rezultatelor de cercetare-dezvoltare și inovare și a resurselor umane din sistemul național de cercetare-dezvoltare.

Rețelele existente de cercetare-dezvoltare funcționează ca niște parghii între resurse și costuri, astfel ca prin rezultatele cercetării se obțin produse sau tehnologii noi, costuri de fabricație reduse și economie de resurse (se obțin produse cu valoare adăugată mare, cu tehnologie îmbunătățită).

În prezent protecția proprietății intelectuale în România este similară cu cea din statele membre ale Uniunii Europene, deoarece legislația naționala este armonizata în cea mai mare parte cu reglementările comunitare.

În procesul de combatere a contrafacerii și pirateriei un rol important îl au protocoalele care s-au încheiat la nivel național între diferite autorități.

În acest sens pot fi menționate protocoalele de colaborare încheiate în anul 2001 de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor cu Direcția Generală a Vamilor în sprijinul îndeplinirii de către autoritățile vamale a atribuțiilor de control și supraveghere a operațiunilor de vamuire asupra mărfurilor ce beneficiază de protecție potrivit legilor de proprietate intelectuală.

În același scop Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor a încheiat protocoale de colaborare cu Inspectoratul General al Poliției în anul 1999, protocol reactualizat în anul 2003, precum și cu Inspectoratul General al Poliției de Frontiera în anul 2003.

De asemenea, în scopul cooperării cu titularii de drepturi de proprietate intelectuală, Autoritatea Naționala a Vamilor a încheiat un protocol de colaborare cu Uniunea Producătorilor de Fonograme din România.

În anul 2001 a fost înființată în România filiala Rețelei Europene Anticontrafacere REACT, care colaborează cu Autoritatea Naționala a Vamilor, în scopul combaterii traficului cu mărfuri contrafăcute și pirat.

În vederea sensibilizarii mediului de afaceri din România, în domeniul proprietății industriale un rol important îl are Protocolul de colaborare dintre Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, încheiat în anul 2000 și reînnoit în luna mai 2003, având ca principal scop constituirea de centre regionale de proprietate industriala pentru diseminarea informațiilor din domeniu.

Un protocol de colaborare similar având ca obiectiv creșterea gradului de informare a mediului de afaceri cu privire la importanța dreptului de autor și drepturilor conexe în economia bazată pe cunoaștere a fost încheiat și între Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor și Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București în luna mai 2003.

2.4. Legislație europeană preluată

Prin actele normative enumerate anterior au fost transpuse sau preluate în legislația naționala o serie de acte normative comunitare. Astfel, au fost transpuse integral:

Directiva 89/104/CEE

privind mărcile, Directiva 98/71 CE privind protecția juridică a desenelor, Directiva 98/44 CE privind protecția juridică a inventiilor biotehnologice,

Directiva 91/250/CEE

privind protecția juridică a programelor de calculator,

Directiva 92/100/CEE

referitoare la dreptul de închiriere și împrumut și la anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale,

Directiva 93/83/CEE

privind coordonarea anumitor reglementări privind dreptul de autor și drepturile conexe aplicabile radiodifuzarii prin satelit și retransmiterii prin cablu,

Directiva 93/98/CEE

privind armonizarea duratei de protecție a dreptului de autor și drepturilor conexe. De asemenea, a mai fost transpusa parțial

Directiva 96/9/CE

privind protecția bazelor de date.

Dintre regulamentele Uniunii Europene au fost preluate integral: Regulamentul CE nr. 2.100/1994 instituind un regim de protecție comunitara a noilor soiuri de plante, Regulamentul CE nr. 40/1994 privind marca comunitara, Regulamentul CE nr. 241/1999 pentru modificarea Regulamentului CE nr. 3.295/1994 și Regulamentul CE nr. 2.549/1999 care modifica Regulamentul nr. 1.367/1995. Parțial au mai fost preluate Regulamentul CE nr. 3.295/1994 fixând măsuri în vederea interzicerii punerii în circulație libera, exportului, reexportului și plasarii sub un regim suspensiv a mărfurilor contrafăcute și pirat și Regulamentul CE nr. 1.367/1995 care stabilește dispozițiile de aplicare a Regulamentului nr. 3.295/1994.

2.5. Situația în plan internațional

România este membru fondator al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), creata prin Convenția pentru instituirea OMPI, semnată în 1967. De asemenea, România este din anul 1920 membru al Uniunii de la Paris pentru protecția proprietății industriale, creata în baza Convenției de la Paris din 1883, iar din anul 1927 este membru al Uniunii de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice, creata în baza Convenției de la Berna din 1886.

În conformitate cu obligațiile asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, România a devenit membra a Organizației Europene de Brevete începând cu data de 1 martie 2003, aceasta confirmand faptul ca sistemul român de protecție a proprietății industriale este un sistem modern și conform normelor europene.

În anul 2001 România a ratificat cele mai noi reglementări internaționale în domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe în mediul numeric, respectiv Tratatul OMPI privind dreptul de autor și Tratatul OMPI privind interpretarile, executiile și fonogramele, semnate în 1996 la Geneva.

Constiente de importanța și amploarea pe care a dobândit-o proprietatea intelectuală și de rolul OMPI în domeniu, autoritățile române se afla în permanenta colaborare cu aceasta organizație.

În cadrul acestei cooperări active elementul cel mai important îl constituie Programul de cooperare dintre Guvernul României și Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, semnat la București la 7 iunie 2001 și aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 974/2001 . Documentul reprezintă baza cooperării dintre România și OMPI, oferind cadrul necesar pentru stabilirea unei relații strânse între instituțiile românești implicate, prin elaborarea unor acorduri sectoriale și planuri de acțiune, asigurându-se condițiile pentru valorificarea programelor promovate de OMPI în domeniul proprietății intelectuale.

România este membru fondator al Organizației Mondiale a Comerțului și parte la Acordul pentru instituirea Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv la Acordul privind unele aspecte ale drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (anexa 1C).

În procesul de pregătire pentru aderarea României la Uniunea Europeană, domeniul proprietății intelectuale se bucura de o importanța deosebită, acesta fiind inclus în mai multe capitole de negociere, respectiv Dreptul societăților comerciale, Libera circulație a mărfurilor, Uniunea vamală, Cultura și audiovizualul.

3. Scop

Scopul prezentei strategii naționale este de a compatibiliza și armoniza sistemul proprietății intelectuale din România cu mecanismele existente la nivelul Uniunii Europene. Astfel prezenta strategie va contribui prin elementele sale componente la dezvoltarea economică, socială și culturală a României, conducand astfel la atingerea nivelului de performanțe cerut de dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere.

4. Obiective strategice

● Armonizarea legislației naționale din domeniul proprietății intelectuale cu normele de drept comunitar și cu prevederile acordurilor internaționale la care România este parte

● Îmbunătățirea aplicării în România a legislației din domeniul proprietății intelectuale

● Constituirea unei infrastructuri administrative corespunzătoare în cadrul instituțiilor naționale implicate în asigurarea protecției proprietății intelectuale

● Formarea resurselor umane specializate în domeniul proprietății intelectuale

● Realizarea unei cooperări transparente între instituțiile și organismele naționale implicate în asigurarea protecției proprietății intelectuale

● Sensibilizarea, educarea și constientizarea publicului cu privire la domeniul și importanța drepturilor de proprietate intelectuală

5. Măsuri strategice privind armonizarea legislației naționale în domeniul proprietății intelectuale cu normele de drept comunitar și cu prevederile acordurilor internaționale la care România este parte

a) Continuarea procesului de armonizare a legislației în domeniul proprietății industriale prin transpunerea acquisului comunitar și alinierea reglementărilor naționale la acordurile internaționale la care România este parte

Acțiuni specifice:

1. implementarea sistemului brevetului european, ca urmare a aderării României la Convenția brevetului european la data de 1 martie 2003;

2. elaborarea de noi reglementări privind sistemele traditionale de înregistrări în domeniul brevetelor, precum și de reglementări conexe, cum sunt know-how și transferul de tehnologie;

3. implementarea sistemului marcii comunitare și a desenului comunitar;

4. identificarea posibilelor conflicte între denumiri (mărci, indicații geografice, nume comerciale, denumiri ale soiurilor de plante, nume de domeniu);

5. elaborarea de reglementări privind protecția numelor comerciale și conflictul între mărci și nume de domeniul Internet;

6. evaluarea nivelului de armonizare a sistemului de protecție a noilor soiuri de plante, precum și elaborarea de reglementări conexe;

7. continuarea îmbunătățirii legislației privind mijloacele de respectare a drepturilor de proprietate intelectuală în România;

8. Analizarea cadrului legislativ în vigoare privind proprietatea intelectuală și a jurisprudenței aferente și prezentarea propunerilor de completare a actelor normative respective, în vederea eficientizarii protecției drepturilor de proprietate intelectuală în sistemul justiției;

9. înființarea de complete de judecată specializate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală, conform reglementărilor comunitare;

10. inițierea de noi acte normative, cu consultarea prealabilă a tuturor instituțiilor implicate în punerea în aplicare a acestora.

b) Asigurarea cadrului juridic corespunzător prin armonizarea continua cu normele internaționale în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe

Acțiuni specifice:

1. transpunerea prevederilor tratatelor Internet: Tratatul OMPI privind dreptul de autor și Tratatul OMPI privind interpretarile, executiile și fonogramele, 1996, Geneva, ratificate de România, în legislația naționala, pentru perfecta conformitate și eliminarea eventualelor contradictii;

2. transpunerea altor prevederi internaționale în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, conform obligațiilor asumate în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană;

3. continuarea transpunerii directivelor europene privind dreptul de autor în societatea informationala și, respectiv, dreptul de suita.

c) Adaptarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare la cerințele de integrare în Uniunea Europeană

Acțiuni specifice:

1. armonizarea programelor naționale de cercetare, dezvoltare și inovare cu cele ale Uniunii Europene, pentru facilitarea accesului României la spațiul european de cercetare;

2. stimularea participării instituțiilor cu profil de cercetare și dezvoltare la programele privind protecția proprietății industriale, derulate în spațiul Uniunii Europene, prin asigurarea cofinanțării în cadrul acelor programe la care România este parte;

3. dezvoltarea programelor bilaterale în domeniile cercetării, dezvoltării și inovarii, în vederea accelerarii procesului de protecție a proprietății industriale;

4. sprijinirea cooperării diferitelor entități, având competente specifice, cu structuri similare internaționale;

5. îmbunătățirea cadrului legislativ, financiar și organizatoric pentru asigurarea participării la programele-cadru ale Uniunii Europene;

6. identificarea și valorificarea oportunitatilor de atragere în țara a unor activități din programele avute în vedere de OMPI pentru zona Europei Centrale și de Sud-Est.

6. Măsuri strategice privind îmbunătățirea aplicării în România a legislației în domeniul proprietății intelectuale

a) îmbunătățirea aplicării legislației în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe

Acțiuni specifice:

1. realizarea de analize comparative ale soluțiilor definitive ale instanțelor judecătorești, pronunțate în procesele de proprietate intelectuală, și publicarea jurisprudenței în colecții specializate;

2. realizarea unor studii privind modul în care instanțele judecătorești infaptuiesc actul de justiție privind proprietatea intelectuală și comunicarea acestor studii instanțelor judecătorești în vederea îmbunătățirii jurisprudenței;

3. modificarea cuantumului amenzilor prevăzute în legislația în vigoare, prin corelare cu rata inflației, astfel încât sancțiunile sa devină descurajante pentru persoanele care intenționează sa încalce dreptul de autor și drepturile conexe.

b) Asigurarea aplicării legislației privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală la frontiera

Acțiuni specifice:

1. intensificarea controalelor vamale, pe baza analizei de risc, pentru depistarea mărfurilor susceptibile a fi piratate sau contrafăcute;

2. realizarea unor module informatice și baze de date în domeniul combaterii traficului de mărfuri pirat și contrafăcute;

3. asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vamuire și aplicarea în mod corespunzător a sancțiunilor prevăzute de dispozițiile legale în vigoare;

4. intensificarea schimbului de informații și a cooperării cu alte administrații vamale, în scopul combaterii faptelor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală.

c) Adoptarea unor măsuri de protecție a consumatorilor împotriva riscului de a achizitiona produse sau de a li se presta servicii care ar putea să le afecteze viața, sănătatea, securitatea sau interesele economice

Acțiuni specifice:

1. realizarea de controale tematice la nivel național, pe grupe de produse, în scopul depistarii produselor pirat sau contrafăcute, și informarea corespunzătoare a tuturor instituțiilor implicate în procesul de supraveghere a pieței;

2. eliminarea de pe piața a produselor pirat sau contrafăcute, în conformitate cu dispozițiile legale și reglementările europene, și informarea adecvată a consumatorilor asupra celor constatate;

3. implicarea asociațiilor de reprezentare a intereselor consumatorilor în diseminarea, informarea și educarea acestora.

d) intensificarea intervenției parchetelor din cadrul Ministerului Public în combaterea fenomenelor contrafacerii și pirateriei, a încălcării dispozițiilor legale privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală

Acțiuni specifice:

1. evaluarea semestriala și anuală a stării infractionale în domeniul drepturilor de proprietate industriala, al dreptului de autor și drepturilor conexe, efectuarea de analize criminologice și statistice ale fenomenelor de contrafacere și piraterie, elaborarea de măsuri în scopul prevenirii criminalitatii în domeniu;

2. asigurarea la nivelul tuturor parchetelor din teritoriu a existenței unei baze de date cu privire la cauzele soluționate în domeniul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală;

3. intensificarea demersurilor în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ al combaterii infractionalitatii privind regimul drepturilor de proprietate intelectuală.

e) Intensificarea activității unităților de poliție

Acțiuni specifice:

1. organizarea de activități specifice de control pentru prevenirea, descoperirea și cercetarea faptelor săvârșite cu ocazia importului și comercializării de produse alimentare și nealimentare care poarta mărci contrafăcute;

2. înființarea unor compartimente de proprietate intelectuală în cadrul unităților de poliție la nivel central și teritorial;

3. pentru realizarea sarcinilor ce revin formatiunilor cu competența în domeniul proprietății intelectuale, se va avea în vedere creșterea numărului de politisti cu responsabilități pe aceasta linie atât în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția Poliției Economico-Financiare, cat și la serviciile economice din inspectoratele județene de poliție și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București;

4. asigurarea logisticii necesare pentru desfășurarea activităților profesionale de evidenta și de investigare a fraudelor privind proprietatea intelectuală.

7. Măsuri strategice privind constituirea unei infrastructuri administrative corespunzătoare în cadrul instituțiilor naționale implicate în asigurarea protecției proprietății intelectuale

a) Dezvoltarea sistemului informatic și modernizarea echipamentelor folosite în îndeplinirea procedurilor de acordare a protecției drepturilor de proprietate industriala de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

Acțiuni specifice:

1. continuarea dezvoltării și modernizării dotării tehnice a sistemului informatic existent în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci;

2. dezvoltarea și modernizarea sistemului de baze de date administrative și de documentare utilizate de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, necesare aplicării procedurilor de acordare a drepturilor de proprietate industriala;

3. adoptarea și implementarea de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci a standardelor europene în domeniul depunerii electronice a cererilor de protecție a proprietății industriale;

4. continuarea procesului de compatibilizare a sistemului informatic din Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci cu sistemele informatice ale Oficiului European de Brevete.

b) Constituirea unei infrastructuri administrative corespunzătoare a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor

Acțiuni specifice:

1. încadrarea corespunzătoare cu resurse umane prin creșterea personalului necesar ca număr și pregătire;

2. dotarea corespunzătoare cu mijloace materiale necesare îndeplinirii atribuțiilor, printr-o finanțare corespunzătoare;

3. derularea unor campanii de creștere a gradului de informare a publicului larg asupra importantei domeniului dreptului de autor și al drepturilor conexe (baza de date publice conținând informații privind repertoriul și titularii dreptului de autor, drepturilor conexe, informații deținute de organismele de gestiune colectivă etc.).

c) Diseminarea informatiei referitoare la problemele de proprietate intelectuală

Acțiuni specifice:

1. dezvoltarea unui sistem eficient de promovare a proprietății industriale și de constientizare a importantei domeniului în programele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și prin intermediul centrelor regionale pentru diseminarea informațiilor de proprietate industriala, centrelor de cercetare și inovare, Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industriala din România, Camerei de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București și al camerelor de comerț și industrie teritoriale, inclusiv prin rețeaua centrelor EURO-INFO;

2. dotarea logistica corespunzătoare a Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industriala din România, potrivit legii;

3. dotarea logistica a centrelor regionale de diseminare de informații din domeniul proprietății industriale, compatibila cu a centrelor din țările europene dezvoltate, potrivit legii;

4. crearea unui centru de documentare dedicat proprietății intelectuale și a unui buletin de cazuistica publicat de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci;

5. crearea unor structuri specializate pentru formare și studii în domeniul proprietății intelectuale;

6. înființarea unui centru de formare și specializare în domeniul proprietății intelectuale în cadrul Facultății de Drept, Universitatea București, în baza Acordului-cadru de cooperare încheiat în anul 2002 între Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale și Ministerul Educației și Cercetării;

7. sprijinirea creării unor fundații locale pentru promovarea proprietății industriale;

8. organizarea de seminarii și conferințe destinate IMM pentru cunoașterea sistemului proprietății intelectuale;

9. dezvoltarea de publicații cu informații tehnice de specialitate în domeniul sistemului proprietății intelectuale, în scopul pregătirii specialiștilor din cadrul IMM în utilizarea sistemului.

d) Îmbunătățirea sistemului de proprietate intelectuală în vederea creșterii competitivitatii unităților de cercetare și dezvoltare și a IMM, precum și a entitatilor din infrastructura de inovare și transfer tehnologic

Acțiuni specifice:

1. elaborarea studiului "IMM și proprietatea intelectuală" de către ANIMMC;

2. înființarea Societății pentru transfer tehnologic și dezvoltare, care va avea ca obiect de activitate susținerea investițiilor tehnologice prin acordarea de granturi sau împrumuturi cu dobânzi avantajoase și preluarea riscului de piața pentru aplicarea rezultatelor cercetării-dezvoltării;

3. finanțarea dezvoltării și infiintarii de noi centre de transfer tehnologic, oficii de legătură cu industria, centre incubatoare de afaceri, prin promovarea de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a unui program destinat sustinerii acestor entități din infrastructura de ITT;

4. finanțarea infiintarii și dezvoltării parcurilor științifice și tehnologice prin promovarea de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a unui program destinat sustinerii acestora;

5. utilizarea componentei destinate constituirii și dezvoltării infrastructurii aferente parcurilor științifice și tehnologice din cadrul programului "Parcuri industriale";

6. constituirea unui grup de lucru format din specialiști din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperatie, Camerei de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București și al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, pentru consolidarea unei baze de date necesare pentru a facilita accesul IMM la rezultatele cercetării științifice, inclusiv la activitatea de cercetare în domeniul inovarii orientat spre promovarea de servicii și produse noi pe piața interna și internationala;

7. stimularea proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare și dezvoltare tehnologică din rândul IMM cu vocație tehnologică și absorbtia tehnologiilor noi;

8. crearea unei agenții naționale de valorificare a proprietății intelectuale în scopul stimulării inovarii, care să promoveze valorificarea proprietății intelectuale în condițiile economiei de piața, inclusiv prin accesul la programele comunitare destinate sectorului. Aceasta se va realiza cu participarea tuturor instituțiilor care au atribuții în domeniu;

9. înființarea în cadrul unităților de cercetare-dezvoltare și în cadrul universitatilor a unor compartimente specializate, care să se ocupe de promovarea rezultatelor cercetării și prospectarea rezultatelor pieței;

10. promovarea comerțului electronic pentru integrarea IMM românești în platformele electronice constituite la nivel european;

11. dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri și deschiderea de noi piețe;

12. susținerea IMM inovative și creșterea competitivitatii acestora prin promovarea de programe finanțate de la bugetul de stat pentru investiții, introducerea de echipamente și tehnologii noi pentru instruire și consultanța, pentru facilitarea accesului IMM pe piețe externe, precum și pentru dezvoltarea de incubatoare de afaceri;

13. dezvoltarea de servicii suport pentru susținerea IMM (inclusiv prin rețeaua centrelor EURO-INFO);

14. identificarea unor noi modalități pentru promovarea în străinătate a creațiilor românești și pentru creșterea competitivitatii acestora pe piețele internaționale, inclusiv prin inițierea de către România a unor proiecte și programe de cooperare în domeniul proprietății intelectuale;

15. facilitarea punerii în contact a creatorilor în proprietate intelectuală cu utilizatorii obiectelor specifice, prin organizarea sistematica de burse de contacte, parteneriate de afaceri pentru transfer tehnologic, expoziții tematice, saloane comerciale specializate și târguri pentru valorificarea rezultatelor cercetării și dezvoltării științifice.

e) Promovarea produselor, serviciilor și a transferului tehnologic, precum și dezvoltarea serviciilor de consiliere a entitatilor din infrastructura de ITT și a IMM

Acțiuni specifice:

1. dezvoltarea în România a serviciilor de informare și asistența în domeniul cooperării și parteneriatelor între IMM și unitățile de cercetare-dezvoltare și dezvoltarea unor scheme de finanțare;

2. racordarea la programele comunitare specifice domeniului;

3. dezvoltarea parteneriatului între întreprinderi mari și IMM, precum și între acestea și unități de cercetare-dezvoltare;

4. dezvoltarea capacității de consultanța din cadrul centrelor de afaceri dezvoltate de Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București și camerele de comerț și industrie teritoriale, Camera Naționala a Consilierilor în Proprietate Industriala din România, centrelor regionale de promovare a drepturilor de proprietate industriala și al rețelei centrelor EURO-INFO;

5. dezvoltarea entitatilor din infrastructura de ITT (centre incubatoare de afaceri inovative, centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria) care să își propună sprijinirea demersurilor în promovarea rezultatelor cercetării brevetate și nebrevetate;

6. continuarea și dezvoltarea manifestării "Trofeul creativitatii", organizată de Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București și de camerele de comerț și industrie teritoriale.

f) Includerea unor elemente de proprietate intelectuală în procesul de informatizare a sistemului judiciar

Acțiuni specifice:

1. furnizarea, în condițiile legii, de date statistice instituțiilor interesate privind activitățile instanțelor judecătorești și ale parchetelor în domeniul proprietății intelectuale, incluzând și domeniul concurentei neloiale;

2. actualizarea permanenta a bazelor de date administrate de Ministerul Justiției și Ministerul Public, în vederea facilitării informării magistraților asupra evoluției legislației în domeniu.

8. Măsuri strategice privind formarea resurselor umane specializate

a) Dezvoltarea unui program de pregătire a specialiștilor implicați în procesul de asigurare a protecției proprietății intelectuale

Acțiuni specifice:

1. perfecționarea pregătirii examinatorilor Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și organizarea unor programe de studiu în cadrul Uniunii Europene, în scopul îmbunătățirii protecției prin brevet;

2. organizarea unui program de perfecționare pentru consilieri în proprietate industriala, în scopul îmbunătățirii calității cererilor de protecție depuse la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și al accesului acestora la programele de instruire organizate de Uniunea Europeană;

3. perfecționarea pregătirii specialiștilor Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și ai altor autorități competente implicate în protecția soiurilor de plante, inclusiv instruire la Oficiul European al Soiurilor de Plante;

4. organizarea de seminarii/mese rotunde/intalniri între specialiști ai Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, ai Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și reprezentanți ai fiecărei categorii profesionale implicate în procesul apărării drepturilor de proprietate intelectuală (politisti, judecători, procurori, lucrători vamali, inspectori din domeniul protecției consumatorilor);

5. participarea specialiștilor români la cursuri/ seminarii/reuniuni organizate în străinătate, astfel încât sa ia contact cu realitatile din țările respective și sa cunoască problemele cu care se confrunta respectivele instituții în apărarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe;

6. organizarea periodică de instruiri ale inspectorilor din domeniul protecției consumatorilor, precum și ale lucrătorilor vamali;

7. instruirea specialiștilor din cadrul ANIMMC în domeniul proprietății intelectuale.

b) Dezvoltarea unei strânse colaborări între Academia Mondială OMPI și institutele de formare a tineretului din România (nivel universitar, postuniversitar etc.)

Acțiuni specifice:

1. promovarea unor inițiative românești în domeniul proprietății intelectuale, care să fie puse în practica cu sprijinul financiar și logistic al OMPI;

2. crearea condițiilor de dezvoltare a carierei științifice și tehnice a tinerilor în vederea reducerii fenomenului de "scurgere a inteligentei românești în exterior";

3. susținerea realizării unui proiect la nivel universitar și/sau postuniversitar pentru a se asigura noi specializări, cu posibilitatea obținerii de titluri corespunzătoare (broker de tehnologii);

4. susținerea programelor de burse pentru cercetare științifică, destinate formării și dezvoltării carierelor științifice și a colectivelor de cercetare de înaltă performanta.

c) Perfecționarea magistraților și a politistilor în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală

Acțiuni specifice:

1. instruirea magistraților în cadrul unor seminarii și al altor forme de pregătire organizate de autoritățile române și organizațiile internaționale de profil (OMPI, Organizația Mondială a Comerțului, Oficiul de Armonizare în Piața Interna, Organizația Europeană de Brevete etc.);

2. pregătirea magistraților în domeniul proprietății intelectuale prin cursuri incluse în programa de studii a Institutului Național al Magistraturii pentru auditorii de justiție și prin cursuri periodice de perfecționare pentru magistrații în funcție;

3. perfecționarea pregătirii profesionale a procurorilor din Ministerul Public în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, în formele organizate de Secția de analiza, studii, control și perfecționare profesională a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție și parchetele de pe lângă curțile de apel;

4. dezvoltarea unui program de pregătire a politistilor implicați în combaterea infracțiunilor din domeniul proprietății intelectuale, prin:

a) includerea politistilor cu responsabilități în domeniul proprietății intelectuale în programe de pregătire, seminarii și alte intalniri de specialitate, organizate de autoritățile române și organizațiile internaționale de profil;

b) includerea în programele de pregătire ale instituțiilor de învățământ de nivel preuniversitar și universitar din Ministerul Administrației și Internelor, precum și ale Centrului de Studii Postuniversitare (postacademice) al Ministerului Administrației și Internelor a unor tematici privind dreptul proprietății intelectuale, destinate formării și perfecționării cunoștințelor politistilor cu competente în domeniu.

9. Măsuri strategice privind realizarea unei cooperări transparente între instituțiile și organismele naționale implicate în asigurarea protecției proprietății intelectuale

Acțiuni specifice:

1. întărirea colaborării Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor cu OMPI, Organizația Mondială a Comerțului, Oficiul de Armonizare în Piața Interna, Organizația Europeană de Brevete și cu alte organizații internaționale în domeniul proprietății intelectuale;

2. cooperarea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor cu autoritățile vamale, prin punerea la dispoziția Autorității Naționale a Vamilor a informațiilor relevante din baza de date a acestor oficii;

3. cooperarea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor cu Ministerul Administrației și Internelor și cu Ministerul Public, în vederea împiedicării delictelor, prin furnizarea informațiilor solicitate;

4. dezvoltarea cooperării dintre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor și Inspectoratul General al Poliției de Frontiera în baza protocolului încheiat între acestea;

5. dezvoltarea cooperării dintre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor și Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, în vederea creșterii gradului de informare a mediului de afaceri cu privire la dreptul de autor, în baza protocolului încheiat între acestea;

6. încheierea unor protocoale de colaborare între Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, pe de o parte, și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, ANIMMC, pe de altă parte, în scopul promovării domeniului proprietății intelectuale;

7. cooperarea dintre Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, Autoritatea Naționala a Vamilor, Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Justiției, Ministerul Integrării Europene și Ministerul Public, în vederea realizării angajamentelor din sfera proprietății intelectuale, asumate în cadrul procesului de negocieri pentru aderarea României la Uniunea Europeană;

8. realizarea și implementarea portalului pentru acces la informații și servicii privind proprietatea intelectuală.

10. Măsuri strategice privind sensibilizarea, educarea și constientizarea publicului cu privire la rolul și importanța drepturilor de proprietate intelectuală

Acțiuni specifice:

1. derularea unor campanii de informare a publicului larg cu privire la importanța respectării drepturilor de proprietate intelectuală, precum și la facilitățile prevăzute în legislația română pentru deținătorii drepturilor de proprietate intelectuală;

2. instruirea agenților economici de diferite categorii pe probleme privind proprietatea intelectuală, prin organizarea de către camerele de comerț și industrie și alte structuri abilitate a unor cursuri de durate diferite și pe niveluri graduale de informare;

3. dezvoltarea activității de diseminare a informațiilor din domeniul proprietății industriale în cadrul centrelor regionale de promovare a protecției proprietății industriale și al centrelor EURO-INFO;

4. introducerea în învățământul liceal și universitar în cadrul disciplinei privind cultura antreprenoriala a unui modul specific destinat educării în domeniul utilizării eficiente a sistemului proprietății intelectuale;

5. organizarea Targului pentru IMM la nivel național și regional, diseminarea de materiale informative și ghiduri privind programele destinate sustinerii IMM inovative cu referire la domeniul proprietății intelectuale;

6. participarea IMM la programele naționale de cercetare-dezvoltare, inclusiv la cel de-al VI-lea program-cadru comunitar din domeniul cercetării-dezvoltării.