Plan din 19 aprilie 2006

---------

ANEXĂ*)

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

1.

Puncte de plecare

Planul de acțiune are la baza strategia Ministerului Sanatatii in domeniul sanatatii mintale. Punctele de plecare ale planului de acțiune sunt formulate

mai

jos.

Nevoi

Putem presupune ca principiu de lucru că morbiditatea prin boli mintale se aseamănă mai mult sau mai puțin cu cea înregistrată în alte țări europene. Rata suicidului este (cu unele excepții etnice) relativ scăzută.

-

Nu se cunoaște numărul persoanelor care au nevoie de servicii de sănătate mintală Nu sunt disponibile informații referitor la listele de așteptare.

-

Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap are în grijă un număr neprecizat de persoane cu tulburări psihice

Cifrele referitoare la numărul persoanelor aflate în instituții care oferă îngrijiri

pe

termen lung nu sunt de încredere.

Prevenire

Prevenirea tulburărilor psihice este foarte dificilă. Totuși, având în vedere că stigmatizarea și discriminarea persoanelor cu tulburări psihice sunt înalt prevalente în România, promovarea sănătății mintale ar trebui să reprezinte o parte esențială a planului de acțiune.

"Carta

verde" asupra sănătății mintale a Comisiei Europene va reprezenta punctul de plecare pentru formularea politicilor românești în domeniul prevenirii

În general, programele de prevenire primară nu au rezultate imediate Prevenirea secundară și terțiară sunt fezabile și eficiente.

Servicii

Numărul paturilor din spitalele de psihiatrie este mic și comparabil cu alte țări europene (sub 1 la 1OOO de locuitori); numărul exact al pacienților și tipul pacienților cronici aflați în instituții aparținând Autorității Naționale a Persoanelor cu Handicap este necunoscut

Perioada medie de spitalizare poate

fi

scurtată dacă ar fi disponibile servicii ambulatorii și locuințe protejate

Calitatea clădirilor este scăzută

Serviciile comunitare de sănătate mintală sunt doar în stadiu experimental; există așa numitele "laboratoare de sănătate mintală" care au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sanatate.

Capacitatea de îngrijire pe termen lung pentru pacienții cu demențe ar trebui să fie în acord cu ultimele modificări demografice

(demența

este o boală dependentă de vârstă).

In

2005, majoritatea pacienților demențiați stau acasă cu familiile.

Proiectele de locuințe protejate sunt doar

în

stadiu experimental, în câteva locuri. Modelul de îngrijire este, cu unele excepții remarcabile, învechit

-

nu este centrat pe client.

Cu unele excepții, nu există consilii regionale în care să se întâlnească toți factorii de decizie pentru a coordona serviciile de îngrijire.

Finanțare

-

Bugetul național destinat sănătății este în general scăzut; bugetul pentru îngrijirile de sănătate mintală este o mică parte din acesta.

ONG-urile sunt aproape inexistente; spitalele psihiatrice sunt toate deținute de stat. Guvernul decide asupra facilităților care sunt incluse în sistemul de sănătate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate este organismul care asigură finanțarea serviciilor medicale. Instituțiile (de stat) semnează un contract cu CNAS. Autoritățile locale trebuie să asigure clădirile. Autoritățile locale pot finanța anumite proiecte speciale.

-

Modalitatea de management nu este la standarde europene; acest fapt duce adesea la o insuficientă utilizare a serviciilor și a fondurilor.

ONG-uri din Marea Britanie, Germania, Belgia, Irlanda, Olanda și din alte țări oferă ajutor în natură sau cash unor parteneri regionali. Acest ajutor este foarte apreciat de români dar nu este monitorizat sau coordonat. Aceste ONG-uri se plâng adesea că birocrația românească interferă cu ajutoarele primite.

Proiectele PHARE și MATRA sunt binevenite în a dezvolta fațete ale planului de acțiune.

Resurse umane

Sănătatea mintală, bolile mintale, persoanele care activează în domeniul îngrijirilor de sănătate mintală au un statut scăzut în societate

-

pacienții sunt stigmatizați

Există o penurie de personal calificat în nursing; formarea în nursing psihiatric este posibila în numai două locuri.

-

Numărul de psihiatri este modest, majoritatea lucrează în orașele mari

-

Numărul psihologilor clinicieni este modest Există un număr insuficient de asistenți sociali

Medicii generaliști nu posedă instrumentele necesare pentru a face față rolului lor viitor de a lucra cu pacienți cu tulburări psihosociale/psihiatrice ușoare. Este nevoie de instruire postuniversitară.

ONG-uri din afara României oferă programe de educație și instruire care sunt foarte apreciate. Au fost traduse în română manuale de nursing psihiatric.

În general, programele de instruire pentru toate profesiunile implicate ar trebui regândite prin prisma noii abordări în domeniul sănătății mintale.

Legislație și aplicarea legii

Numărul internărilor nevoluntare sub auspiciile legii 487/2002 privind sănătatea mintală și protecția persoanelor cu tulburări psihice este incredibil de mic, având în vedere ce ar însemna o respectare adecvată a prevederilor legii și concepția actuală asupra drepturilor omului.

Din păcate aparatul judiciar pare să fie prea lent pentru a ține pasul cu reglementările Legii sănătății mintale.

Legătura dintre sistemul de sănătate mintală și serviciile sociale este slabă și uneori neproductivă

Legea sănătății mintale și "normele de aplicare" au fost examinate în comparație cu standardele europene de către o echipă de experți olandezi. Concluzia a fost că legea reprezintă un pas înainte, dar că în viitor va fi necesar să se facă unele modificări. Caracterul programatic al legii mai înseamnă și că formularea anumitor reglementări este deficitară în ce privește claritatea legală și nu se specifică cine este responsabil de respectarea acestor "drepturi" și unde pot fi trimise plângerile dacă aceste "drepturi"

nu sunt respectate. Această lipsă de claritate legală este problematică

mai ales in următoarele domenii pe:

•

procedurile de internare nevoluntară

•

procedurile de administrare a tratamentului nevoluntar

•

restricțiile la adresa drepturilor și libertăților

•

dreptul de a adresa plângeri

-

Pentru a face posibilă evaluarea internărilor nevoluntare, este necesar ca instituțiile care oferă îngrijiri de sănătate mintală să fie obligate să țină evidența statutului legal al pacienților (internați voluntar, internați nevoluntar, sub interdicție, reprezentanți legali). Un registru național al pacienților cu tulburări psihice internați nevoluntar ar fi de asemenea un instrument util care ar ajuta Ministerul Sănătății și alte organisme competente să fie la nivelul responsabilităților care le revin în supervizarea calității îngrijirilor și respectarea drepturilor omului ale pacienților cu tulburări psihice.

2.

Elemente cheie

a.

Bugetul Ministerului Sănătății 1

Regula lui 10

-

în 1

O

ani, 10% din produsul intern brut ar trebui să revină cheltuielilor din

sănătate: 1

O

% din acest buget ar trebui să revină sănătății mintale.

Integrarea serviciilor de sănătate mintală în cadrul general al serviciilor de sănătate ar trebui să fie obiectivul final; în situația prezentă este recomandabil a avea un buget separat pentru îngrijirile de sănătate mintală. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci ar trebui create mecanismeJe pentru a se indica partea din bugetul integrat care revine sănătății mintale.

În absența unui buget adecvat, reforma sistemului de sănătate mintală nu este un obiectiv realist. Pe lângă implementarea acțiunilor propuse, aceasta ar aduce România la același nivel cu alte țări din Europa.

Potrivit Organizației Mondiale a Sanatatii, banii cheltuiți pe sănătatea mintală sunt o investiție rentabilă, având un efect benefic asupra productivității în general în România

b.

Crearea unei rețele de servicii comunitare de sănătate mintală

Acesta reprezintă axa principala al politicii privind sănătatea mintală a guvernului român. De aceea, planul de acțiune, în special în prima sa fază, se va concentra pe crearea centrelor comunitare de sănătate mintală. Totuși, aceste centre vor putea funcționa doar în cadrul unui sistem de servicii de sănătate mintală și îngrijiri sociale. Buna funcționare a centrelor depinde de disponibilitatea unor paturi de spital pentru acuți (această condiție este larg acceptată), dar depinde în egală măsură și de existența unor proiecte de locuințe protejate!

c.

Resursele financiare și umane

Prin contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie reglementata acoperirea tuturor serviciilor oferite de centrele comunitare de sanatate mintala. O schiță financiară a cheltuielilor pe care le presupune un singur astfel de centru standard oferă informații valoroase privind bugetul total anual necesar.

Va fi nevoie de un număr mare de profesioniști precum asistente medicale, psihologi, asistenți sociali și psihiatri. Aici, planificarea resurselor umane este esențială. Trebuie de asemenea

1

Cheltuielile pentru medicație și bugetul pentru persoanele care suferă de o tulburare mintală aflate în instituții aparținând de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap sunt excluse)

avută în vedere capacitatea centrelor de instruire și formare. În plus, programele de instruire trebuie ajustate. Ministerul Educației și universitățile trebuie implicate în acest domeniu.

d.

Prevenirea și promovarea sănătății mintale

Prevenirea și promovarea sănătății mintale deține întotdeauna un rol proeminent în documentele OMS. Recenta

"cartă

verde"

a Comisiei Europene asupra promovării sănătății mintale și asupra protecției și prevenirii bolilor mintale poate fi un model de urmat.

Folosirea noilor moduri de comunicare, televiziunea și internetul, trebuie să facă parte din strategiile de prevenire.

e.

Schimbarea mentalităților (problema stigmatizării)

Stigmatizarea

este frecvent menționată ca un obstacol. Nu doar pacienții au de suferit, dar

și

cei care lucrează în domeniu. Această situație duce la un buget scăzut, facilități de proastă calitate, îngrijiri la standarde scăzute și pericolul inerției și lipsei de entuziasm în rândul lucrătorilor deoarece sunt prost plătiți și supraaglomerați.

Factorii care mențin stigmatizarea sunt:

o

Lipsa interesului din partea ministerelor și a publicului

o

Instituții în stare de degradare

o

Lipsa de resurse

o

Sisteme inadecvate de gestionare a informației

o

Legislație inadecvată

Este un cerc vicios. De aceea trebuie acționat simultan pentru imbunatatirea calității serviciilor si pentru combaterea stigmatizării si discriminării.

f.

Schimbarea modelului de îngrijire

În anumite locuri din România, profesioniștii încep să lucreze în echipe multidisciplinare. În cea mai mare parte a cazurilor, nu există însa o evaluare multiaxială a nevoilor sociale, psihologice și fizice ale fiecărui pacient. Ca rezultat, nu există un plan de îngrijire individualizat care să se adreseze acestor nevoi.

Modelul preferat in momentul actual este cel centrat pe client. Cei aflați în poziții de decizie,

managerii și profesioniștii ar trebui să înceapă să gândească în acești termeni.

g.

Accent pus pe management.

Profesioniștii români sunt în general bine informați cu privire la evoluțiile din domeniul sănătății mintale. Obstacolul este reprezentat de faptul că ei nu pot sau nu sunt în poziția de a organiza schimbările necesare. Profesioniștii nu sunt formați în management. De asemenea, ei ar trebui să învețe să accepte beneficiile managementului modern profesionist.

Managementul modern și cercetarea în serviciile de sănătate vor fi de ajutor aici.

h.

Dezvoltarea instituțională

Toate spitalele psihiatrice aparțin statului. În alte țări, toate instituțiile care oferă îngrijiri de sănătate mintală pot fi gestionate de organizații private non-profit. În general, ONG-urile pot lucra mai flexibil decât instituțiile de stat. Bineînțeles, ele trebuie să opereze ținând cont de condițiile impuse de guvern. În România, ONG-urile pot depăși dificultățile generate de sincronizarea între planificarea locală și autoritățile centrale.

Totuși, în ce privește planificarea pe termen scurt, credem ca actualul sistem ar trebui reformat si folosit. Schimbările de mentalitate pot antrena schimbări remarcabile în calitatea îngrijirilor oferite chiar și în cadrul actualului sistem și

al

actualului buget. Un spital de

psihiatrie poate face parte, de exemplu, dintr-un grup local care coordonează sănătatea mintală.

i. Implicarea organizațiilor de pacienți/ beneficiari/ membri ai familiilor

OMS a fost de acord să includă

și

să implice activiști cu poziții cheie și organizațiile lor la Conferința Ministerială de la Helsinki din ianuarie 2005. Tot felul de persoane care au un interes în sănătatea mintală și comunitățile lor locale sunt astfel implicate. Este vorba aici de beneficiari și familiile lor, doctori și asistenți sociali, politicieni și jurnaliști, grupuri religioase și avocați, oameni de afaceri și multe alte grupuri. Este de asemenea vorba despre beneficiari are

se

mobilizează în a lua parte deplină la procesul de creare a politicilor.

ln România, organizații precum ARIPI și Orizonturi pot fi folosite ca un nucleu pentru dezvoltări ulterioare.

Într-o primă perioadă, procesul poate fi de sus în jos; în a doua perioadă și în cele care vor urma, procesul poate fi din ce în ce mai mult de jos în sus.

j. Fondarea Centrului Nat . ional de Sănătate Mintală

Centrul poate monitoriza acest domeniu și va oferi informații despre sănătatea mintală a

populației României celor care formulează politicile și politicienilor. Va putea conduce cercetări a upra organizațiilor, accesibilității, calității și eficienței facilităților de prevenire și îngrijire. In plus, va putea dezvolta noi metode de prevenire, tratament și administrare, noi ghiduri și programe.

Institutul va putea susține cursuri de instruire în sănătatea mintală pentru a ajuta profesioniștii și organizațiile să-și îmbunătățească calitatea îngrijirilor oferite. Centrul Național trebuie să fie independent. De aceea, el ar trebui organizat ca un ONG. El va putea fi finanțat, printre alții, de guvern. Înfiintarea centrelor comunitare de sanatate mintala putea oferi primele oportunități de colaborare susținută intre Ministerul Sanatatii si Centrul Național de Sănătate Mintală.

3.

Obiective pe termen scurt/mediu - perioada 2006-2009

3.1

Centrele Comunitare de Sănătate Mintală

În grupul de lucru privind sistemul de îngrijiri, membrii au căzut de acord ca centrele să aibă o arie de acoperire de circa 100 OOO - 150.000 de locuitori. România are o populație de 21 de milioane de locuitori. În total, este nevoie de 150 de centre. Din mai multe motive, este imposibil să acoperi întreg teritoriul României cu centre într-o perioadă scurtă de timp. Creșterea numărului de centre ar trebui să evolueze împreună cu creșterea capacității de formare și educație continua.

Introducerea pe scară largă a acestor centre este total nouă pentru România. De aceea trebuie monitorizată. Este recomandabil să se evalueze funcționarea acestor centre pe o perioadă de patru ani (cercetarea serviciilor de sănătate).

Funcționarea serviciului de criză format dintr-o echipă de psihiatri și nurse de psihiatrie joacă un rol cheie în prevenirea internărilor nenecesare. Acest serviciu poate ajuta poliția și medicii de familie. Prin oferirea unui real ajutor și consultații se va putea depăși stigma asociată serviciilor de sănătate mintală. De asemenea, procedura internărilor nevoluntare va putea să se ridice la nivelul modem al standardelor privind drepturile omului.

3.1.1

Puncte principale

1.

Centrul de greutate al serviciilor se va schimba dinspre spital și alte instituții de sănătate mintală (cum ar fi ambulatorul sau Laboratorul de Sănătate Mintală - cum erau denumite în anii '70 și

'80)

spre Centrul Comunitar de Sănătate Mintală (CCSM) și

echipa terapeutică.

CCSM este o structură nouă care se bazează, acolo unde sunt disponibile locațiile, pe vechile Laboratoare de Sănătate Mintală sau ar trebui să se bazeze

pe

o locație nouă, cu respectarea principiilor de accesibilitate a serviciilor. Diversele unități ale CCSM (cum ar

fi

unitatea de outreach sau cea de reabilitare) pot avea localizare în locuri separate geografic, dar

echipa terapeutică

trebuie văzută ca un grup de profesioniști alocați unei arii de acoperire (vezi mai jos), indiferent de instituția sau de locația unde lucrează.

2.

Pentru a crește calitatea îngrijirilor continue, această propunere promovează ideea

ariilor de acoperire

- sau, importat din modelul francez, a

sectoarelor.

Un sector este o arie geografică

și

populațională bine delimitată deservită de un CCSM și de o echipă terapeutică. Pentru România, un sector ar putea acoperi un segment de populație de 100.000 până la 150.000 de locuitori (cu posibilitatea reducerii mărimii până la jumătate în cazul apariției unei finanțări adecvate - aceasta ar însemna o arie de acoperire de 300.000). Sectoarele menționate în această propunere sunt doar pentru asistența psihiatrică a adulților (psihiatria copilului și a altor populații speciale cu probleme de sănătate mintală nu sunt incluse în acest document)

3.

Paturile de psihiatrie

- 30 - 35 de paturi ar trebui să fie disponibile într-un spital de psihiatrie sau într-un spital general. Spitalele psihiatrice deja existente în teritoriu (și în special cele din orașele mari) ar trebui pentru început "divizate" pentru a acoperi nevoile fiecărui sector. Când vor fi disponibile fonduri, se recomandă a se muta facilitățile intraspitalicești cât mai aproape de sector.

4.

Centrul Comunitar de Sanatate Mintala

(CCSM) acoperă nevoile diverse de asistență de sănătate mintală. Personalul unui CCSM este alcătuit din 4 psihiatri, 5 nurse de psihiatrie pentru unitatea de criză, 3 nurse de psihiatrie și un asistent social pentru unitatea mobilă, I O nurse pentru spitalul de zi și pentru unitatea de reabilitare, 2

½ psihologi și 5 asistenți sociali. Personalul din unitatea mobilă și din unitatea de reabilitare este responsabil de asigurarea continuității în îngrijire a persoanelor cu tulburări mintale severe. Serviciile oferite de CCSM sunt următoarele:

a.

Conexiunea cu sistemul de îngrijiri medicale primare

- echipa terapeutică asistă în mod constant medicii de familie din sector în a oferi îngrijiri de sănătate mintală pentru cazurile de tulburare mintală ușoară sau moderată și primește trimiterile. Echipa terapeutică dintr-un sector este responsabilă de training-ul medicilor de familie, de asistența psihiatrică on-site și de trimiterile care părăsesc CCSM către un anumit medic de familie din teritoriu.

b.

Psihiatrie ambulatorie

- specialiștii psihiatri care sunt acum activi în cadrul policlinicilor vor aparține de CCSM și vor oferi consultații de specialitate persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Consultațiile vor veni din partea sectorului de asistență medicală primară (pentru cazuri cu o simptomatologie moderată și severă), de la alți profesioniști în sănătate sau de la serviciile sociale din sector.

c.

Conexiunea cu spitalul de psihiatrie

- echipa terapeutică este în permanență în legătură cu unitatea spitalicească și fiecare caz externat va fi discutat cu psihiatrul curant. Pacienții externați din spital sunt transferași către CCSM în caz că au nevoie de asistență în plus. În cazul în care un pacient refuză să fie transferat la CCSM, el va fi referit către unitatea mobilă a centrului.

d.

Munca de teren (outreach)

-

3 nurse de psihiatrie și un asistent social vor oferi servicii pe teren pentru pacienții care se vor dovedi dificil de tratat, pentru rezolvarea situațiilor de criză sau pentru diferite nevoi speciale ale clienților din sector.

e.

Paturi pentru cazurile de criză

-

CCSM oferă 5 paturi pentru cazurile de criză (cu o perioadă de internare de maxim 7 zile) pentru clienții aflați într-o situație de criză, cu respectarea principiului celui mai puțin restrictiv mediu posibil. În cazul în care criza nu este rezolvată, pacientul poate fi transferat în secția spitaliceasca.

f.

Spital de zi

-

CCSM posedă 20 de locuri pentru îngrijiri în regim de spital de zi (terapie ocupațională, psihoterapie individuală și de grup, programe speciale

de reabilitare)

g.

Servicii de reabilitare

-

în funcție de personalul

disponibil

și de oportunitățile locale, fiecare CCSM poate oferi programe specializate de reabilitare cum ar fi reabilitare vocațională, activități de petrecere a timpului liber ,

programe de educație sau locuințe protejate

h.

Facilități în regim rezidențial

-

un număr mic de pacienți psihiatrici va avea

nevoie de îngrijire și supervizare continua. În colaborare cu Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap

și

cu Ministerul Muncii Solidarității Sociale si Familiei, se va realiza un efort conjugat de a oferi îngrijiri psihosociale pentru aceste persoane (vezi locuințe protejate)

3.1.2. Managementul CCSM

Un CCSM este o instituție de stat, aflată sub conducerea unui manager de sector. Finanțarea activităților de bază ale unui CCSM (consultații, spital de zi

și

serviciile de reabilitare de bază) ar trebui acoperit

în întregime

de către stat (în România, comunitățile locale sunt de obicei reticente în a încuraja astfel de finanțări). Servicii suplimentare (cum ar fi lucrul pe teren (outreach), echipele de rezolvare a situațiilor de criză, reabilitarea specializată etc . ), pot fi cofinantate de comunitătile locale.

fi

'

'

Anumite servicii (cum ar

outreach, echipele de rezolvare a situațiilor de criză, reabilitarea

specializată sau centrele de zi sau alte faciJități recreaționale) pot fi organizate în parteneriat sau în totalitate de către ONG-uri, cu respectarea principiului non-duplicării serviciilor.

CCSM poate oferi îngrijiri de bază persoanelor cu probleme de sănătate mintală legate de adicții sau abuz de droguri doar atunci când nu există facilități specializate în proximitate.

3.1.3

Planificarea resurselor umane

În general ,

va fi necesară realocarea funcțiilor și sarcinilor pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de îngrijiri de sănătate mintală în România. Din analiza nevoilor devine tot mai clar că, de exemplu, este nevoie de un număr mai mare de asistente medicale în sistemul îngrijirilor medicale primare. De asemenea, va fi nevoie de schimbări în rândul personalului care lucrează în cadrul spitalelor de psihiatrie (mai mulți psihologi, asistenți sociali și terapeuți ocupaționali) .

Urmând pacienții care se vor orienta spre asistența ambulatorie ,

personalul va fi inevitabil nevoit să se reorienteze dinspre spital spre serviciile ambulatorii.

3.1.3.1.

Psihiatri

Dezechilibrul

in repartizarea medicilor psihiatri dintre ambulatoriu si asistenta spitaliceasca rezu]tat din legislație si concepții. Se mențin normative în parte neadaptate noilor modele de îngrijire în psihiatrie.

ln

2005

normativul este de

1 psihiatru la 60.000 de locuitori adică ar fi necesari 373 de specialiști pe tara. In asistenta ambulatorie de stat lucrează 256 psihiatri cu un minus 117 fata de normativ. Repartizarea psihiatrilor intre spital si ambulatoriu este extrem de inegala intre județe. Propunem reorientarea planificata a psihiatrilor către asistenta ambulatorie pentru a atinge 40- 60% din total. Situația fiecărui județ (evaluare si recomandări adaptate) va fi supusa Ministerului Sanatatii si autoritati1or locale in vederea rezolvării.

3.1.3.2.

Psihologi clinicieni

Fata de numărul existent este nevoie de un număr suplimentar de 250-500 psihologi. In România in rețeaua de stat, psihologii sunt utilizați in prezent, aproape exclusiv pentru examinări, care le ocupa aproape tot timpul. Implicarea in terapie este minima. Se aplica câteva teste clasice, cognitive, de afectivitate, proiective. Lipsesc scalele de abilitați pentru viata, abilitați sociale, de evaluare a terapiei sî evoluției. Lipsește obiceiul evaluării sistematice in reabilitare, reinsertia socio-profesionala, psihoterapie. Oficial, nu există meseria de psiholog clinician. Pregătirea psihologilor pentru practica clinica este nereglementata instituțional. Lipsesc concepția, instituțiile, programele de fonnare, certificarea din partea autoritatilor sanitare. Legea psihologului (2003) lasă totul pe seama Asociației Psihologice Romane care nu are tangente cu lumea medicala si regulile ei.

Instituțiile psihiatrice nu au investit in dotarea cu teste sau chestionare, ca bunuri de inventar. Costul lor este minim în comparație cu alte echipamente. Nu s-a stabilit pachetul minim de instrumente psihologice, ceea ce împiedica cuantificările necesare si omogenizarea practicii psihologico-psihiatrice. Se ignora dreptul la proprietate intelectuala prin reproducerea haotica.

Calificarea pentru intervenții terapeutice este foarte inegala sau lipsește. Psihoterapia nu este menționata in documentele medicale, indicații tehnice, număr de ședințe, orar. Capacitatea de integrare într-o echipa terapeutica este scăzuta, lipsește experiența pentru lucrul in echipa. Adaptarea repertoriului de tehnici aplicate la specificul si nevoile instituției: cronici sau acuți, staționar de zi etc. Competenta in domeniile respective ar trebui sa devina un criteriu fundamental in angajare.

Calificarea actuala trebuie substanțial imbunatatita in : evaluare neuropsihologica si psihosociala, cunoștințe de sanatate mintala, psihoigiena si promovarea sanatatii mintala, psihologia persoanei bolnave, specificul îngrijirilor medicale si a celor psihiatrice, reabilitarea psihosociala, abilitați de interviu si de consiliere, noțiuni de medicina comportamentala, psihoterapie. Cunoștințele vor trebui completate prin practica clinica corespunzătoare si supervizare si un sistem de evaluare a calității.

3.1.3.3.

Nurse de psihiatrie

In 2005 exista un număr de 4168 de asistente medicale. Doar în jur de 300 au un training specific în psihiatrie.

Formarea nurselor de psihiatrie este o prioritate. Acțiuni de unnat:

•

Nursing-ul psihiatric recunoscut formal ca specializare. 12-18 luni de training după modulul de bază în nursing general (3 ani)

•

Aprobarea programei de formare; aceasta va include un modul pe nursing de psihiatrie comunitară.

•

Acreditarea școlilor de nursing psihiatric; având în vedere numărul mare de nurse de instruit în viitorul apropiat, este necesar un modul de formare de formatori;

•

Formarea nurselor ar trebui susținuta și răsplătita prin stimulente financiare și profesionale.

Pentru atragerea și menținerea nurselor calificate în domeniul psihiatriei, creșterea

salariilor ar fi benefică

.

Salariile ar trebui sa fie egale pentru spital și ambulatoriu.

3..1.3.4. Asistenți sociali

In 2005 în România exista aproximativ 100 de asistenți sociali in sistemul serviciilor de sănătate mintală. Este nevoie de un plus de 400 - 600.

Calitatea pregătirii asistenților sociali (nivel universitar) poate fi considerata bW1a.

3.1.4

Calendarul propus pentru procesul de reformă

De remarcat că viteza dezvoltării CCSM depinde de bugetul casei naționale de asigurări de sănătate, de bugetul comWlităților locale și de disponibilitatea personalului!

Este de așteptat ca principalii doi factori

-

resursele umane și cele financiare

-

să determine un start modest, încet dar cu o accelerare graduală.

Procesul necesită monitorizare și susținerea profesioniștilor. Guvernul trebuie să contracteze o Wlitate de management cu expertiză în acest domeniu ,

pe o perioadă de

5

ani (o unitate

specializată în dezvoltare și consiliere organizațională).

,. Diferența uriașă între marile orașe și zonele rurale dictează o abordare flexibilă .

In zonele rurale cu un transport public slab dezvoltat sau inexistent ,

un CCSM ar trebui să fie mai mult orientat spre outreach decât într-un oraș și să folosească, de exemplu, cabinetul medicului de familie pentru a ajuta oamenii să intre în contact cu serviciile de sanatate mintala.

Termene pentru realizarea obiectivelor propuse sunt prezentate

în

planul operațional prezentat in capitolul 6.

•

I - · - · - · - · - · - · - · -·- · -·- · - · - · - · - · - • - · - · - · - · - · - · - · - · - · - ·-· - · -·- · - · - · -·-·-•- · - ·-· -·- · - · -·- · - · - · -·- · - · - · -·-·- · - · - ·

• ,

•

ACT ,

IUNI

I

1.

Decizie guvernamentală privind centrele comunitare de sănătate mintală (in 2006)

2.

Ministerul Sănătății va contracta pentru o perioadă de 5 ani o unitate de management care va monitoriza dezvoltarea centrelor comunitare de sănătate mintală. Atributii ale unitatii de management:

o

Coordonarea procesului de sectorizare psihiatrica

o

Crearea standardelor de îngrijire și a politicilor operaționale pentru serviciile de sanatate mintala

o

Elaborarea profilul managerului de sector psihiatric

o

Planificarea primului val de 10 centre

o

Recrutarea managerilor de sector si instruirea acestora

o

Planificarea recrutării personalului si a dotarii centrelor

o

Evaluare detaliată a spitalelor psihiatrice · care ar putea oferi paturi pentru sectoarele psihiatrice

3.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate va modifica contractele spitalelor

generale și de psihiatrie în acord cu începerea funcționării CCSM

4.

Primele 1O centre încep să funcționeze în 2007

I

5.

Evaluarea funcționării acestor centrelor comunitare de sănătate mintală (din punct de vedere profesional și al managementului), după 4 ani, de către un organism independent.

-- · - · - · - · -·- · - · - · - · - · - · - · -·- · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · -·- · - · -·- · - · - · - · - · - · - · - · - · -·- · -·- · - · -·-·-·- · - · - · -·- • - · - · -·- I

·

3.2

Formare și educație continua

3.2.1

Formarea nurselor de psihiatrie

Formarea nurselor de psihiatrie se face doar în școala de la Spitalul Obregia din București, la

Iași, Craiova și Brașov. Acest tip de educație nu este

totuși recunoscută oficial

și

răsplătită financiar.

Centrele comunitare de sănătate mintală propuse sunt extrem de dependente de calitatea și cantitatea nurselor de psihiatrie. Fiecare centru va avea 20 de nurse! Capacitatea școlilor existente este de departe insuficientă. Nursele de psihiatrie comunitara pot fi angajate și în prima linie, să asiste medicii de familie, prevenind astfel o parte din internările în spitalul de psihiatrie.

Instruirea unei nurse

cu

educație de bază pentru

a

deveni mrrsă de psihiatrie comunitara durează în general 12 - 18 luni. Instruirea aditionala trebuie valorizata ca specializ.are .

De aceea se justifică o creștere a salariului. În viit r, nursingul ar trebui considerat ca un tip de educație care poate duce la obținerea unui grad de master. Ca parte a proiectului de twinning,

s-a

realizat un raport care compară programa existentă cu standardele europene.

ACT ,

IUNI

1.

Formarea în nursing psihiatric sa fie realizata în mai multe școli, preferabil în locurile unde se planifică înființarea centrelor comunitare de sănătate mintală

2.

Capacitatea școlilor ar trebui temporar crescuta.

3.

Curricula trebuie adusă la nivelul standardelor europene

4.

Nursingul psihiatric ar trebui să devină o specialitate recunoscuta și răsplătita ca ; atare

.

I

I

··- · -·- · -·- · - · -·-·- · - · -·-·-·- · - · - · -·- · -·-·- · - · - · -·-·- · -·-·- · - · - · - · -·-·-·- · -·-·- · - · -·-·-·-·-·- · -·- · - · - · -·-·- · - ·

3.2.2

Trainingul trainerilor - proiectul pentru medicii de familie

In

cadrul proiectului twinning light a fost inclusa instruirea în sănătate mintală a 36 de medici de familie. Aceștia vor trebui să formeze fiecare la câte 1O colegi. În acest fel, 360 de medici de familie au fost contactați, 3% din numărul total al medicilor de familie din România.

Educația continua in sănătate mintală ar trebui să reprezinte o componenta importanta in formarea oricărui medic de familie. Nu este vorba aici doar de cunoștințe de psihiatrie .

Înseamnă și lucrul împreună cu nursele de psihiatrie socială și cu psihologii, într-o abordare de tip holistic.

Programa de instruire pentru cei 36 de medici de familie poate fi folosită ca un model general. Centrul Național pentru Studii de Medicina Familiei din București ar putea fi invitat să dezvolte curicula si ghidurile necesare. Aceasta ar fi în acord cu recomandarea proiectului de Twinning de armonizare a Grupurilor Naționale de Specialități și Curricule Medicale în acord cu reglementarea Uniunii Europene (twinning light contract RO 2002/1B/OT-03 TL). O abordare holistică îndreptată spre rezolvarea problemelor ar trebui inclusă în cuprinsul programei de training în medicină de familie.

Noii profesori de Medicina Familiei ar trebui să fie ei înșiși medici de familie și să aibă experiența lucrului cu sistemul de sănătate mintală. O universitate ar trebui să se concentreze pe sănătatea mintală în practica mcdicinii de familie.

Medicii de famiJie se plâng de lipsa timpului. Deoarece pacienții cu probleme psihosociale au nevoie în general de mai mult timp decât paciențiăisomatici " , această situație ar putea fi un obstacol.

i-·-·- ·-· - · - · - · - · - · - · - · - · - ·-· -·-·-·- · -·- · -·- · -·- · - · -·-·- · -·-·-·-·-·- · -·-·-·- · -·- · -· - ·- · - · - · -·-·-•- · - · -·- · -·- · - ·

i

ACTIUNI

I

'

1.

Instruirea a 360 de medici de familie terminata în 2006

2.

Sănătatea mintală ocupă un loc permanent în educația și formarea medicilor de familie; o nouă programa de instruire este creată

3.

Cinci proiecte pilot vizând colaborarea între medicii de familie și nursele de psihiatrie socială (în colaborare cu centrele comunitare de sănătate mintală)

4.

Un profesor de medicină de familie (medic de familie) ar trebui să-și concentreze activitatea pe sănătatea mintală

5.

Reevaluarea procedurilor administrative consumatoare de timp

· ' - · -·- · - · - · ··- · - · - · -·

· - · - · -·- · -·- · - · - · -·- · -·- · - · - · -·-·-·- · -·-·-·-·- · -·-···- · - · -·-·-·- · - · -·- · - · - · -·- · - · --- · - • - · 4

3.2.3. Managementul îngrijirilor de sanatate - proiect pilot de formare

Un model de îngrijire include și un model de management. În Olanda

și

în alte țări, se face o educație specială în managementul îngrijirilor de sănătate, la nivel universitar. În România este necesară demararea

unui proiect pilot de formare în managementul îngrijirilor de sănătate mintala.

I

· - ·

• - • -

- • - • - • -•- • -•- • - • -·-•-•- • - • -·- • -•- • - • - • - • -·-•-•-•- • --- • - · - • - • - • - • - • - • - • - - - • - • - • - • -•- • -•- • - • -•-•-•,

I

,

i ACTIUNI

I

'

I

1. Proiect pilot de management al îngrijirilor de sănătate

I

I

-

finanțat de Ministerul Sănătății și de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale

I

I

I

și Familiei si/sau de Ministerul Educației

și

Cercetării,

I

-

în colaborare cu Liga Română pentru Sănătate Mintală

ȘI

Asociația ;

I

I

Psihiatrică Română.

I

durata proiectului :

4 ani; durata cursului 2 ani;

-

nwnăr de cursanți

-

în acord cu nwnărul de centre comunitare de sănătate mintală din prima fază .

cu asistență internațională (recomandabil)

3.2.4 Formare și educație continuă În psihiatrie socială

Psihiatrul care lucrează în ambulator trebuie să aibă cunoștințe despre situația socială din acea zona, să aibă experiență cu metodele și tehnicile care pot fi aplicate în ambulator. De asemenea, el trebuie să lucreze pe teren. Psihiatrul social are o sarcină în cadrul procedurii de internare nevoluntară. Este nevoie de lucru multidisciplinar .

Munca în colaborare cu medicul de familie și asistenții sociali este o realitate a fiecărei zile.

Formarea și educația continua a unui psihiatru ar trebui să aibă in vedere această arie relativ nouă. Rezidenții ar trebui să urmeze un stagiu obligatoriu la un CCSM. O subspecializare în psihiatrie socială ar trebui să devină oficială.

AI

trebui să existe cel puțin un profesor de psihiatrie socială. Ea/ el ar trebui să lucreze într-un CCSM.

· - I

· -·- · -·-·-·- · -·- · -·-·-·- · - ·

·- · -·-·-·-·- · - · - · - · -·- · -·- · - · - · -·-·-·-·- · - · -·- · - · - · -·-·-·-·- · - · - · - · - · - · - · -·-· •

: ACȚIUNI

I

I I

I

1. Asociația Psihiatrică Română va propune ajustarea instruirii psihiatrilor si va

I

I

introduce psihiatria socială ca o subspecializare oficială

I

2. Ministerul Educației va susține cel puțin o poziție de profesor în psihiatrie socială

I

· I - · - · - · --- · -·-·-·- · -·- · -·- · -·- · -·- · -·-·- · -·- · -·- · - · -·-·- · -·- · -·-·- · -·-·-···-·-·-·-·- · - · -·-·-·- · - · - · -•-·-·-·- · - · ·

3.3

Planul pentru îmbunătățirea calității în spitalele de psihiatrie

Clădiri și facilități

Este de notorietate faptul că spitalele psihiatrice sunt găzduite în clădiri vechi (unele având peste 100 de ani vechime). Toate au nevoie de renovare. Un avantaj este localizarea deosebită, adeseori într-un parc. Multe spitale psihiatrice sunt supraaglomerate. Prea multe paturi, puse împreună, spațiu insuficient pentru toalete, spații absente pentru terapie ocupațională și activități recreaționale, camere insuficiente pentru personal sunt doar câteva caracteristici. Toate acestea detennină niște condiții proaste de locuit pentru pacienți, dar și condiții proaste de lucru pentru personal. Pas cu pas, facilitățile existente ar trebui modernizate sau înlocuite cu clădiri noi. Această măsură este costisitoare și va lua ceva timp. Totuși, ea reprezintă o măsură bună, deoarece ajută la diminuarea stigmei.

Utilizarea eficienta a paturilor

Creșterea calității în spitalele de psihiatrie este posibilă doar dacă este diminuată presiunea la poarta de intrare și dacă există soluții la externare. Acest deziderat poate fi pus în practică după înființarea CCSM (prevenirea internărilor, externări rapide) și după ce devin accesibile locuințele protejate. Mai departe, unitățile de îngrijire extinsă și specializată (vezi mai jos) vor oferi un tratament mai bun și o utilizare mai eficientă a paturilor din spitalele de psihiatrie generală. Capacitatea spitalelor poate fi utilizată mai eficient dacă persoanele rară adăpost nu mai sunt internate în spitalele de psihiatrie (vezi mai jos: planul pentru adăposturi)

O scădere a numărului de paturi nu este recomandabilă în următorii 5-10 ani. Numărul paturilor este deja relativ mic în comparație cu alte țări europene. Impactul centrelor comunitare de sănătate mintală și al proiectelor de locuințe protejate asupra gradului de ocupare a paturilor de spital va fi observabil de-abia după câțiva ani. Pentru viitor, transformarea paturilor în scaune reprezintă o opțiune realistă ( pe termen lung).

Spitalele psihiatrice trebui să aibă o unitate de primiri și pentru îngrijiri intensive pentru cazurile acute, unități pentru îngrijiri specializate si unitati pentru îngrijiri de lunga durată.

Programe de îngrijire

Este foarte mare nevoie de un nou model de îngrijire. Acesta va include o evaluare multiaxială a nevoilor fiecărei persoane din punct de vedere social, psihologic și fizic, un plan de tratament individualizat și lucrul într-o echipă multidisciplinară. Acest model poate scurta perioada de internare a pacienților.

În prezent, multe persoane nu au acces la terapie ocupațională sau la activități recreative în cadrul instituțiilor. Neavând parte de un program de zi, ei stau în pat. Pacienții îmbrăcați în pjjama pe de o parte și personalul în halate albe pe de altă parte scot în evidență dezechilibrul de putere și faptul că sistemul de îngrijire nu este centrat pe nevoile clientului.

Asociațiile de profesioniști, Liga Română pentru Sanatate Minta.la și organizațiile pacienților / beneficiarilor ar trebui să elaboreze un model integrat de îngrijiri. Aici este extrem de importantă introducerea ghidurilor de bună practică și a unui sistem electronic de evidență a datelor (bazat pe intranet); în plus, fiecare instituție ar trebui să aibă un website.

Pacienții și familiile lor

Spitalele de psihiatrie

trebuie să aibă un consiliu consultativ oficial format din pacienți / clienți / membri ai familiilor. De asemenea, într-o instituție de stat, un reprezentant al pacienților ar trebui să fie membru al consiliului de administrație. În ONG-uri, reprezentantul poate fi

un

membru al boardului.

Personalul

Raportul personal

/

pacienți este mic în România, în comparație cu alte țări. Un efect secundar periculos al acestei situații este supramedicarea, concentrarea atenției pe îngrijirile somatice și închiderea pacienților.

Personalul care lucrează în sănătatea mintală se "bucură" și de un statut social scăzut. O educație buna precum și o creștere graduală a salariilor sunt moduri de a remedia această situație.

Psihiatrii, cu unele excepții ,

vorbesc cu pacienții lor câteva minute pe zi. Lipsește timpul ,

dar și disponibilitatea pentru consultații multidisciplinare.

Managementul

Vezi proiectul pilot pe management.

.

I - • - · - · - ·

-

- -·- · -·- · • · - · - · - · --- · -·-·--- · - · - · ---·- · -·-· • - · -·- · -·-·- · - · -·-·-·- · -·- · - · -·-·- · -·- · -·-·- · -·-·- · -·- · -·

I

•

•

ACTIUNI

•

I

I

I

1.

Investiții pentru modernizarea infrastructurii finanțate de Ministerul Sănătății.

I

I

2. lnfiintarea in fiecare spital psihiatric a unui consiliu consultativ al pacientilor

I

I

(incepand

cu

2007)

I

I

3. Evaluarea spitalelor după o perioadă de

5

ani de către Centrul Național de Sănătate

I

I

Mintală

I

I

I

I

4. Planuri pentru terapie ocupațională și activități recreaționale

-

de realizat de către

I

Asociația Psihiatrică Română, organizațiile de pacienti / beneficiari și principalele

I

ONG-uri

I

5. Proiecte pilot pentru diversificarea activitatilor terapeutice in spitale

6. Proiecte pilot pentru managementul de caz

- I

-·- · - · -·-·- · - · - · - · - · - · -·- · - ·

-

· - · --- · - · - · -·- · -·- · - · -·- · - · - · - · - · -·- · -·- · -·- - - · - · -·- · -·- · - · -·- · - · - · -·- · -·- · -·- ·

3.4

Programul anti-stigma

Informația ar trebui să fie univocă și ar trebui să se adreseze publicului larg. Diseminarea informației prin intermediul Internetului este ieftină și a fost dovedită ca eficientă. Oamenii pot accesa informația atunci când doresc. Pragul de accesibilitate este mai mic decât, de exemplu, o vizită la un centru de resurse sau la un medic de familie. Pe website-ul este posibil

sa fie incluse teste de autoevaluare de exemplu asupra sindromului de bumout, depresiei, dependențelor, etc .

În acest fel, oamenii pot fi convinși să caute ajutor profesionist. Informația despre unde poate

fi

accesat ajutorul profesionist este disponibilă (tot) pe internet - pe site-ul ofertantului de servicii.

Stigmatizarea în cazurile cele mai grave este echivalentă discriminării. Acest fenomen poate apărea în cazul persoanelor cu tulburări mintale sau al celor cu un handicap psihic cărora li se refllZ-ă accesul normal la îngrijiri de sănătate sau sociale. Acești pacienți se află într-o poziție slabă. Ei nu pot depune plângeri .

Informația de bună calitate este unul din principiile de bază ale relațiilor publice (PR). Interesul presei poate fi schimbat gradual dinspre scandalurile de presă spre știrile pozitive. O activitate de PR de bună calitate este necesară pentru a face mai atrăgătoare o carieră în domeniul sănătății mintale și pentru a-i oferi un statut mai înalt în societate și în special în cadrul profesiilor medicale .

La nivel național ,

este necesară existența unei persoane care să asigure munca de P.R.; la nivel local, organizațiile de pacienți/consumatori/familii pot ajuta .

Institutele de educație (de ex. ,

medicale, nursing ,

pedagogice ,

etc) ar trebui să fie avute în vedere.

În cazul mu1tor persoane care caută ajutor, medicul de familie este profesionistul cel mai de încredere și primul apelat. Medicul de familie va trata din ce

în

ce mai mult tulburări psihiatrice ușoare ,

cu ajutorul echipei multidisciplinare din cadrul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală.

Pacientul va trebui să depășească un nou prag atunci când îi este recomandat să consulte un specialist psihiatru. Înălțimea acestui din urmă prag depinde de atitudinea medicului de familie față de sănătatea mintală în general și față de psihiatri în special. Medicii de familie ar trebui să - și dezvolte o atitudine mai pozitivă față de psihiatrie și sănătatea mintală. Acest obiectiv poate fi atins printr-o regândire a stagiului de psihiatrie pentru rezidenți in medicina de familie. Medicii de familie și psihiatrul ar trebui să ajungă la un acord asupra modulu i

în care pacienții pot fi trimiși și externați (de exemplu., informația necesară ;

modul de a face față unui pacient; factorii sociali; consultația

la

externare etc)

jAcnum

;

•

-·

- · · - · - ·-

· - · - · - · -·- · - ·

- ·-·- · - · - · -·-·- · - · - · - · - · -·- · -·- · -·- · - · - · - · -·-·- · -·- · - ·

•

-

·

i

I

I

1.

Campanie antistigma a Ministerului Sanatatii

2.

Un

centru național de informare

care să întrețină un website pe sănătate mintală si sa ofere ajutor tuturor instituțiilor pentu ca acestea să poată să își creeze și sa-si exploateze website-urile. ONG-uri cu experienta in domeniu ,

cum ar fi Liga Romana pentru Sanatate Mintala ar trebui implicate in acest proiect.

3.

Consiliul Național împotriva Discriminării din România ar putea lansa o campanie pentru o mai bună conștientizare a posibilităților de exprimare a plângerilor

4.

Guvernul român ar trebui să promoveze o rețea de grupuri (platforme) regionale pentru sănătate mintală. O parte a muncii lor ar trebui să fie reprezentată de programele antîstigmă. Training-ul și expertiza pot fi oferite de organizații care au dovedit a avea succes cum ar fi Orizonturi, din Campulung Moldovenesc

5.

Ministerul Sanatatii va desemna o persoana care sa se ocupe de relatiile cu publicul in domeniul sanatatii mintale

.

6. Medicii de familie ar trebui să participe în grupurile regionale de sănătate mintală

,

' · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · -·-·- · - · -·- · - · - · -·- · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · - · -·- · - · -·- · - · - · - · --- · - ·

3.5

Organizațiile de pacienți/consumatori/familii.

Nevoile pacienților sunt puncte centrale ale planificării modeme a tratamentului. Pe perioada bolii lor, pacienții nu sunt întotdeauna capabili să-și definească nevoile dar, după o perioadă, ei trebuie considerați

ca surse valoroase de informații

pentru doctori, profesioniști, responsabilii cu managementul și politicile. Organizațiile de pacienți pot opera la mai multe niveluri - în instituții ca un consiliu consultativ al board-ului însărcinat cu management-ul.

Un

reprezentant

al

paciențiJor/familiilor ar trebui să fie membru a] consiliului de administrație al instituțiilor de stat.

În

ONG-uri, un reprezentant al pacienților/familiilor poate fi membru al board-ului. Organizațiile de pacienți pot realiza teste de control al calității. Ele își pot împlini acest rol daca au o instruire adecvată și există facilitare.

ACTIUNI

'

1.

Poziția organizațiilor de pacienți/consumatori/familii ar trebui formalizate legal. Acest lucru este posibil prin aplicarea legii sau printr-o extensie a legii sănătății mintale sau printr-o decizie ministerială. Trebuie definit în ce arie se vor aplica aceste măsuri și cum vor fi selectați reprezentanții.

2.

Membrii organizațiilor de pacienți/consumatori/familii ar trebui să primească educație și training. (acest lucru poate fi obținut cu ajutorul organizațiilor surori din străinătate)

3.

Organizațiile de pacienți/consumatori/familii ar trebui să realizeze planuri de acțiune. Ministerul sănătății ar trebui să susțină financiar planurile aprobate ale acestor organizații timp de minim 5 ani.

·

-

I

· - · - · - · -·- · -·- · - · -·- · -·-·- · - · - · - · - · - · - · -·-·- · - · - · - · - · - · -·-·-·-·- · -·-·- · -·--- · - · - · -·- · -·-·- · - · - · - · -·-·-·-·- ·

3.6

Promovarea

sănătății

mintale

și

prevenirea

tulburărilor mintale

Acest capitol cuprinde un program de acțiune pentru promovarea sănătății mintale, protecția și prevenirea tulburărilor mintale. Este

în

acord cu strategia națională privind sănătatea mintală și cu recomandările organismelor internaționale precum UE și OMS pentru a face demersuri de promovare a sănătății mintale, pentru a preveni afectarea sănătății mintale și pentru a se soluționa problemele legate de stigmă și drepturile omului. Unele programe sunt inspirate de acțiuni care au fost declarate ca eficiente de către OMS și în carta verde a UE.

Obiective specifice

1.

Evaluarea la nivel național a programelor și activităților dezvoltate până acum în România în domeniul promovării sănătății mintale și prevenirii tulburărilor psihiatrice.

2.

Realizarea unei coaliții naționale care ar include principalele instituții, organizații, asociații, ca și toți factorii implicați în diverse domenii conexe sanatatii mintale.

3.

Numirea unei structuri care să coordoneze, monitorizeze și evalueze programele de promovare a sănătății mintale (Liga Română pentru Sănătate Mintală).

4.

Integrarea României în diverse rețele pe promovarea sănătății mintale și prevenire a tulburărilor psihice.

Priorităt , i

1.

Promovarea sănătății mintale în școli

2.

Promovarea sănătății mintale în rândul publicului larg

3.

Promovarea sănătății mintale la locul de muncă

4.

Interes special pentru acele grupuri populaționale care sunt la risc de

a

dezvolta tulburări psihiatrice

5.

Prevenirea depresiei și suicidului

6.

Prevenirea violenței și abuzului de substanțe

7.

Implicarea sistemului de asistență medicală primară și secundară

8.

Prevenirea stigmatizării

.-

·

•

·- - --- -

:

ACȚIUNI

l

I

I

I

I

1.

Colaborarea României cu diverse rețele europene de promovare a sănătății mintale

I

cum ar fi IMHPA "Implementing Mental Health Promotion Action: Indicators,

I

Interventions and strategies", proiect aflat în stare de pregătire

I

2.

Numirea unei structuri care să coordoneze, monitorizeze și evalueze programele :

I

de promovare a sănătății mintale

3.

Sprijinirea formarii unei

aliante nationale pentru sanatate mintala

I

-·-

·

-

·

-·-

·

-

·

-·-

-

·

-·-

·

-·-

·

-·-

·

-·

·- · - · -·- · -·- · -·-·- · - · -·- · - ·

·

-·-

·

-·-

·

-·-

·

-·

·-·

-

·

-·-

·

-

·

-

·

3.7. Adaptarea legilor

Introducerea unei legi noi ar trebui să includă și o perioadă de evaluare. Are legea efectul scontat? Care sunt efectele secundare nedorite? Este nevoie de adaptări? Evaluarea legii sănătății mintale și a normelor de aplicare ar trebui făcută circa

5

ani după introducerea lor .

Un registru național al pacienților cu tulburări psihice internați nevoluntar ar reprezenta

un

instrument util care ar ajuta Ministerul Sănătății și alte organisme competente să se ridic la înălțimea așteptărilor în a superviza calitatea îngrijirilor și respectarea drepturilor omului la pacienții cu tulburări psihice.

Alte legi ar putea influența calitatea îngrijirilor. Grupul de lucru asupra legislației a realizat o listă de legi care ar putea avea un efect negativ asupra politicii Ministerului Sănătății in domeniul sănătății mintale. Dezvoltarea ONG-urilor ar trebui susținută și nu obstrucționată de lege.

•

- · - · -·- · - · --- · - · - · -·-·-·- · - · -·- · -·- · -·---·- · - · - · - · -·- · - · -·-·-·- · -·-·-·- · -·-·-·- · -·-·- · - · -·- · -·- · -·-·- · -·- · - ·

'

ACȚIUNI

I

I I

1.

Introducerea unui registru național al pacientilor internați nevoluntar

:

2.

Centrul Național pentru Sănătate Mintală va trece în revistă legile menționate de ' grupul de lucru pe legislație pentru a verifica gradul lor de armonizare cu politica

j

de sănătate mintală si va raporta Ministerului Sănătății în 2007.

3.

Evaluarea Legii Sănătății Mintale în anul 2009. Centrul Național de Sănătate Mintală va realiza această sarcină în colaborare cu Centrul pentru Resurse Juridice, Liga Română pentru Sănătate Mintală, Asociația Psihiatrică Română și fundația ARIPI.

4.

Fundația ARIPI va evalua înființarea consiliilor consultative și va raporta anual la

Minister - cu începere din 2007

I

·- · --- · - · - · - · - · - · - · - · - · - · -·- · - · - · - · - · -·- · -·-·-·-•- · - · -·- - - · - - - · ---·-·- · - · - · -·-·- · - · - · - · - · - ·

· - · - · -·-·- · - · - · -·

3.8

Parteneriatul cu organizațiile neguvernamentale

Colaborarea cu organizațiile neguvernamentale

și

delegarea unor responsabilități în special domeniul promovării sănătății mintale, al educației, instruirii diferitelor categorii profesionale din domeniu precum și al monitorizării implementării obligațiilor asumate de către guvern pot și trebuie să constituie sarcini pentru organizațiile neguvernamentale și care să fie pe deplin acceptate

și

de către structurile guvernamentale.

Este obligatorie crearea unui parteneriat

viabil

care să poată

fi

baza de plecare pentru realizarea unor proiecte comune care să poată duce la îndeplinire obiectivele conținute în acest plan. Trebuie avut în vedere că ONG-urile au o structură flexibilă care se poate plia mult mai rapid decât structurile guvernamentale existente precum și personal bine instruit atât în domeniul profesional, drepturilor omului cât și al managementului.

În

cadrul acestui parteneriat trebuie să existe consultări periodice care să ducă la stabilirea unor priorități și planuri comune În care ONG-urile să aibă rolul lor bine delimitat.

Guvernul trebuie să aloce fonduri care vor fi distribuite către organizațiile neguvernamentale în urma unor licitații de proiecte pentru domeniile de promovare, instruire și monitorizarea drepturilor omului.

3.9

Proiectele de locuințe protejate

Prevenirea internărilor într-un spital de psihiatrie și externarea

pe

scară largă sunt posibile doar în condițiile unei capacități adecvate a programelor de locuințe protejate. Care ar trebui să fie standardul? În mare, această capacitate ar trebui estimată la o treime din numărul paturilor din spitalele de psihiatrie. Locuințele protejate pot avea mai multe forme .

Pot

fi

reprezentate de o unitate pentru 20-30 de (foști) pacienți/clienți, dar și un apartament pentru 3 - 4 persoane. Esențial este faptul că ele sunt localizate în comunitate și că fiecare client are propria sa cameră. Au propriul medic de familie și au dreptul la toate serviciile de care se bucură orice cetățean. Regimul special este dat de sprijinul oferit de echipa compusă din nurse de psihiatrie și asistent social. Acest aspect este esențial! Asistenta este responsabilă de medicație, poate detecta precoce o tulburare (mintală) sau deteriorarea condiției existente. De asemenea, este monitorizat procesul de grup. Clienții primesc îngrijirile psihiatrice (medicația, consultațiile) de Ia psihiatrul care lucrează în Centrul Comunitar de Sănătate Mintală.

Clienții pot avea o slujbă sau pot frecventa un centru de zi. Uneori este bine să se grupeze clienții (de exemplu, persoane vârstnice). Unii clienți pot locui singuri. Ei primesc supervizare și ajutor doar la nevoie (trai protejat). Alți clienți au nevoie doar de asistență temporară. Ei pot

fi

ajutați în cadrul unui așa numit internat social.

Noul proiect de locuințe protejate poate fi modelat după cele ale unor fundații deja existente cum ar

fi

ESTUAR În București. Creșterea capacității pentru asigurarea de locuințe protejate trebuie strâns legată de înființarea centrelor comunitare de sănătate mintală

și

ar trebui să urmeze schema menționată mai sus. Este crucială cooperarea deplină a medicilor de familie și a serviciilor sociale. Autoritățile locale ar trebui să ajute la identificarea unor locuințe adecvate. Organizațiile care oferă locuințe protejate ar trebui să facă parte din grupurile regionale pe sănătate mintală.

Evaluarea proiectelor este necesară și poate fi legată de evaluarea centrelor comunitare de sănătate mintală.

Proiectele de locuințe protejate își primesc bugetul din mai multe surse. Clienții, ca orice cetățean, au dreptul la toate serviciile și asistența socială și de sănătate. Acestea includ ajutorul de la medicul de familie și de la nursa de psihiatrie și/sau de la psihiatrul din CCSM. Foarte adesea, serviciile sociale vor trebui să asiste un client de exemplu prin achitarea unei părți din chirie. Sprijinul oferit de nurse trebuie considerat ca serviciu de sănătate

și

finanțat

ca atare. În prezent, Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap este prima organizație responsabilă metodologic pentru elaborarea planului pentru locuin!e protejate.

--

'

diverse-zile de naștere, re ații, etc

+--20

---+-1_2

+-----+

1

Subtotal

------'

11--

1

coordonator

450

12

77.760

Nr. de ersoane

1

5.400

Excursii

ntrl!

beneficiari

e

an/ pe persoana

·-

artament

150

500

600

50

9

9

Subtotal

Suhtotal

TOTAL GENERAL

i

7.500

4.500

5.400

17.400

1.000

1.000

205.780

Costurile pentru 50 de locuri într-un proiect de locuințe protejate (după modelul aplicat de fundația Estuar) sunt prezentate mai jos.

Trai protejat- Buget necesar

Necesar lunar

(jn euro)

Nr. de

Nr. de

luni

Total

alimente

40

12

24.000

Produse de curățenie

10

12

6.000

---1-----r----

recreere

15

12

9.000

medicamente

30

Întâlnirea

echi

ei

60

Intâlnire beneficiari

250

150

Subtotal

Activități tera eutice

150

12

9

-'. 16.200

Utilități

250

12

9

27.OOO

Chirie

(dacă_!_n_ecesar)

300

12

9

32.400

1 Asi - ste - nt - so - ci - al --------

t- 30 - 0

1

tera

ut _()C_t 1p_a ți_o_n_a_l

300

-

12

12

8

28.800

---1--=-----+--'---I

1

3.600

l_p_siholo

300

12

1

3.600

Subtotal

41.400

Bugetul ia în considerare 9 apartamente pentru 50 de persoane (7 apartamente de 4 camere x 6 beneficiari per apartament, 2 apartamente de 3 camere x 4 beneficiari per apartament)

- ,

3.10

Planificarea îngrijirilor specializate de sănătate mintală · ·

3.10.1

Gerontopsihiatria - Propuneri pentru un program de reformă în asistența de psihiatrie geriatrică

A.

Măsuri cu caracter general

1.

Evaluarea sistematică și globală a nevoilor de asistență psihiatrică a vârstnicilor

2.

Organizarea unor centre regionale de dezvoltare a asistenței psiho-geriatrice.

2

Propunerile prezentate in acest subcapitoJ au un caracter orientativ. Sunt necesare proiecte speciale pentru a putea propune planuri specifice.

3.

Încurajarea dezvoltării asistenței de tip comunitar, încurajarea autorităților locale în a­ și aswna nu nwnai responsabilitățile dar și în a găsi soluții originale adaptate particularităților zonei.

4.

Elaborarea de criterii pentru dezvoltarea diferitelor tipuri de servicii în funcție de nevoile de asistență ale pacienților.

5.

Evaluarea unei legislații clare din care să reiasă responsabilitățile fiecărei autorități guvernamentale implicate

în

asigurarea unui sistem integrat de asistență cu stabilirea clară a costurilor intervențiilor (Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate, MMPS, ANPH, autoritățile locale și nivelul necesar de contribuție personală­ familială).

6.

Dezvoltarea unei metodologii conform căreia să se facă evaluarea nivelului de suport și de intervenție medicală, socială, economic necesare fiecărui vârstnic cu sindrom de dependență psihică.

7.

Elaborarea unei legislații clare privind protecția persoanei și a bunurilor personale ale pacienților dependenți psihic.

B.

Personal

1.

Stabilirea numărului de psihiatri/asistente de psihiatrie comunitară/îngrijitori la 10.000 persoane vârstnice și I.OOO persoane cu sindrom de dependență

2.

Pregătirea acestui personal în domeniul psihiatriei geriatrice comunitare; programe de

perfecționare pentru medicii de familie, cu recunoașterea de către Casa de Asigurări de Sănătate a competențelor dobândite

C.

Dezvoltarea de servicii

1.

țncurajarea multiplicării de servicii de asistență primară și secundară

2.

Imbunătățirea și modernizarea infrastructurii

D.

Familia vârstnicului cu tulburări psihice

1.

Recunoașterea rolului de îngrijitor membrului din familie implicat în supravegherea unei persoane vârstnice suferinde

2.

Înființarea de centre de consiliere și organizarea de programe educaționale destinate familiilor, care să aibă măcar un sprijin parțial din partea autorităților locale (în prezent numai ONG-urile, fără susținerea statului, oferă aceste activități)

3.10.2

Promovarea sanatatii mintale la copii si adolescenți

Sănătatea mintala la adolescenți si tineri este afectata de o serie de factori

de mediu, incluzând familia, școala si educația continua, statutul social si economic, ca si sărăcia

si

deprivarea. Alți factori care constituie o amenințare la adresa sanatatii mintale a tinerilor includ expunerea la violenta, abuz, relaționate cu sărăcia, abuzul de droguri sau de alcool, discriminarea sau alte dificultati, ca si pierderea unor persoane importante in viata tinerilor prin divorț sau deces.

Promovarea sanatatii mintale la acest grup de vârsta poate fi văzuta ca un proces complex si dinamic, care depinde in mare parte de politicile si practicile implementate in scolî, alte centre educaționale, in familii, in grupurile de egali, si in sănătatea publica si medii sociale.

Problemele

în adolescenta

variază considerabil

si pot fi ordonate de la probleme comportamentale minore pana la boli grave debilitante. Adolescenții si tinerii sunt supuși unei presiuni de a se adapta. Când problemele care par mai puțin severe nu

dispar odată cu maturizarea si rămân

netratate, ele pot avea efecte de durata in viata sociala si în relațiile interpersonale pe care tinerii le vor avea când vor fi adulți.

Sănătatea mintala a adolescenților si tinerilor reprezintă o problema cruciala si are un impact nu numai in sănătatea acestei generații, nu numai in acest interval de vârsta ci si când vor deveni adulți. Problemele sanatatii mintale a adolescenților si tinerilor pot sa interfereze cu felul in care ei gândesc, simt si acționează. Aceste probleme limitează abilitatile tinerilor sa fie productivi si pot afecta demersul lor academic, cauza conflicte familiale, pot duce la abuz de substanțe, violenta, tulburări de alimentare, si câteodată chiar sinucidere.

Este așadar extrem

de

important ca tinerii sa

aibă

oportunitatea sa se dezvolte emoțional, intelectual si într-un mediu creat in așa fel încât sa-i ajute sa treacă peste situații stresante cum ar fi violenta domestica si abuzul, divorțu] parental sau separarea, transferul școlar, eșecu] școlar._amenințări cu violenta sau oricare alt stres din partea egalilor. O viata de familie sigura, activitățile, implicarea, invatarea unor noi tehnici si relaxarea sunt toți factori care au un impact pozitiv asupra bunei gândiri a tanarului.

Este important sa înțelegem ca tulburările mintale si problemele sanatatii mentale pot afecta

pe oricine si apar la familii din toate clasele sociale si de origini diverse. Promovarea sanatatii mintala este relevanta pentru toata lumea. Nu exista sanatate fara sanatate mintala.

Obiective

Proiectul de acțiune pe sănătatea mintala a copiilor si adolescenților cuprinde cinci obiective:

1)

Restructurarea sistemului de îngrijiri de sanatate mintala care va oferi o profilaxie primara, secundara si terțiara.

2)

Sa adopte si sa dezvolte conceptul de promovare a sanatatii mintale pozitive la vârsta preșcolara

3)

Sa organizeze schimbul de informații si experiențe

4)

Sa încurajeze diseminarea generala a proiectului si a experiențelor

5)

Sa identifice, adune si sa catalogheze exemplele programelor de succes

Recomandări

Rețeaua Europeana pentru Promovarea Sanatatii Mintale recomanda creșterea conștientizării importantei sanatatii mintale la copii si dezvoltarea politicilor de promovare a sanatatii mintale si a stării de bine la copii si familiile lor prin:

1-

Incurajarea persoanelor de a deveni părinți, parentarea responsabila si sensibila, facilitarea dezvoltării relației copil/părinte

2-

Atenție la copii vulnerabili

3-

Promovarea unui mediu înconjurător sigur, pe placu] copiilor, non-violent care promovează si protejează sănătatea mintala a copiilor

4-

Dezvoltarea de centre de

zi si

gradinite unde sa se reaJizeze promovarea sanatatii mintale

5-

Cresterea recunoașterii nevoilor copiilor in cadrul serviciilor comunitare si de sanatate (de exemplu: îngrijiri de sanatate primara, medici de familie, spitale si alte servicii de sanatate, biblioteci, spatii de joaca, etc.) având ca obiectiv prevenirea si intervenția precoce precum si educația si suportul social pentru copii si familii

6-

Incurajarea angajatorilor sa ofere un mediu care sa promoveze sănătatea mintala a părinților si sprijină viata de familie

7-

Stimularea si monitorizarea sistemului de îngrijiri destinate copiilor si a cadrului legal de protecție a copilului spre a facilita si asigura promovarea si protejarea sanatatii mintale la copii

8-

Pentru a implementa si a consolida aceste recomandări este vital a se oferi fonduri speciale pentru a susține dezvoltarea, implementarea si continuitatea unor inițiative eficiente si cost-eficiente, pentru a promova sănătatea mintala, starea de bine a copiilor si familiilor in

diferite medii, si pentru a susține cercetarea, trainingul, dezvoltarea de ghiduri si transferul d cunoștințe.

Metode de intervenție

I-Promovare - intervenții care vizează promovarea unei sanatati mintale pozitive prin crearea condițiilor care vor favoriza un optim psiho-social

2-

Preventie

primara - acțiuni create a promova sănătatea mintala pozitiva si a reduce

incidenta problemelor in primul rând sau, daca riscurile sunt deja prezente, sa ajute adolescenții si tinerii ca si pe părinții lor sa isi dezvolte capacitatea de a face fata

3-

Preventie secundara- intervenții care țintesc detecția precoce si tratamentul problemelor in stadiile de început, spre a le reduce prevalenta

Printre metodele

folosite in programele selectate pentru a promova sanatatea mintala la adolescenți, au fost identificate următoarele metode de interventie:

1-

Crearea si distribuirea

de pachete de resurse si ghiduri.

Aceste pachete, deseori însoțite de casete video sau CD-uri, sunt destinate elevilor, părinților si/sau profesorilor. Ele sunt in special eficiente si reușesc sa se ridice Ia inaltimea așteptărilor tinerilor daca sunt create si dezvoltate chiar de ei insisi.

2-

Sesiunile de consiliere de grup si individuala.

Sesiunile diferă in funcție de grupul ținta Intervențiile pot fi eficiente

în

cadrul prevenției primare, secundare si terțiare si includ consiliere pentru marnele adolescente, in special

in perioada celui de al 3-lea trimestru al sarcinii si in primele trei luni post partum, terapii parentale, individuale si de grup, terapii de familie, drama-terapie, art-terapie, activitati psiho-educationale pentru adolescenți la risc, alături de suportul familiei.

3-

Lucrul in echipa. instruire si coaching de către egali.

Egalii joaca un rol important in viata tinerilor si nu pot fi

înlocuiți de părinți sau alți adulți. Relațiile intre egali sunt foarte importante si influente pe perioada adolescentei; ei pot invata formal si informal unul de la altul. Este important sa se realizeze educația si supervizarea tinerilor când încep sa lucreze cu egali in comunitate.

4-

Seminarii in scoli.

In funcție de situație si de vârsta, astfel de sesiuni pot include schimb de informații si experiențe în dezvoltarea

psihosociala, probleme emoționale si de invatare, probleme de comportament, dinamica grupului, masuri împotriva violentei, colectarea de informații despre subiectele sanatatii mintale, etc. Sesiunile pot fi conduse de profesori, profesioniști în sănătatea mintala, psihologi si voluntari neprofesioniști.

5-

Programele care ii pregătesc pe tineri pentru a deveni părinți.

Sarcina la adolescenta este considerata o condiție de mare risc pentru bunăstarea psihologica a mamei si copilului ei. Nașterea unui copil dintr-o mama adolescenta afectează întreaga familie si are consecințe economice, sociale si psihologice pentru toți implicați. Mamele adolescente se afla adesea la risc de abandon școlar, depresie, in pericol de a experimenta dificultati financiare si ar putea avea nevoie de mai mult sprijin pe perioada tranziției spre vârsta adulta. Ele se afla la risc de a dezvolta depresie post partum si alte dificultati psihologice, de a oferi îngrijiri si o interacțiune inadecvate copilului si adesea de a fi neglijente cu acesta.

ln ciuda diferențelor dintre ele, toate aceste metode de intervenție au scopul comun de a creste cunoștințele tinerilor si abilitatule lor de a face fata si de a descrește riscul de a dezvolta o boala.

Importanta primilor ani de viata ai copilului pentru dezvoltarea ulterioara a personalitătii si vieții sociale este in afara oricărei discuții. Acțiunea factorilor de risc pe durata acestor ani poate duce la vulnerabilitati si pune in pericol obiectivele de dezvoltare pe termen lung.

Se cunosc deja multe lucruri despre factorii protectori care asigura o dezvoltare sănătoasa a copilului. Cele doua condiții parentale pentru a capata un început so]id in viata sunt:

-

capacitatea parentala de a răspunde cu empatie si sensibilitate la copil

-

capacitatea parentala de a ajuta copilul sa isi exprime sentimentele si de a reflecta asupra situațiilor interpersonale

Școlile-cel mai obișnuit mediu pentru activitățile de promovare a sanatatii mintale

Implementarea acțiunilor de promovare a sanatatii mentale pentru adolescenți si tineri oferă un număr de avantaje:

In primul rând, exista un contact zilnic intre personalul scolii si elevi, ceea ce oferă oportunitatea perfecta de a-i invata pe copii, chiar si pe aceia fara probleme aparente de sanatate mintala, cum sa controleze stresul, sa ia o decizie si sa-si imbunatateasca competenta sociala. In multe cazuri profesorii si personalul scolii Școala este primu] loc unde elevii isî dezvolta alte relații cu adulți si cu egalii, in afara familiei.

La

rândul lor, profesorii nu trebuie sa-si subestimeze responsabilitățile ca si modele si de promovare a sanatatii mintale la adolescenți si tineri in scoli.

Profesorii au nevoie sa fie susținuți la toate nivelele, au nevoie sa le fie ascultate opiniile in ce privește aspectele managementului si organizării scolii si trebuie sa fie in măsura sa beneficieze personal din training.

ACTIUNI

1.

Crearea unor Centre Comunitare de Sanatate Mintala pentru copii si adolescenti . Centrele vor avea echipe multidisciplinare formate din medici psihiatri, psihologi clinicieni, psihoterapeuti, educatori. Personalul unui centru cuprinde 4 medici psihiatri specializati in psihiatri copilului si adolescentului, 5 asistente medicale pentru serviciul de interventie în criza, 3 asistente medicale pentru programul outreach, 10 asistente medicale pentru spitalizarea de zi si departamentul de reabilitare, 2 psihologi clinicieni si 3 psihopedagogi. Centrul va oferi servicii de evaluare si tratament specializat psihoterapic si medicamentos, servicii individuale sau de grup de consiliere, grupuri psihoeducationale, workshopuri pentru parinti. La un centru de sanatate mintala vor fi arondati intre 200.000 si 400.000 de locuitori.

2.

Programe de consiliere in scoli

3.

Programe de tip scoala parintilor

4.

Elaborarea de materiale de promovare a sanatatii mintale pentru copii si adolescenti

3.10.3

Psihiatria forensica

Planul specific de reforma pentru spitalele de psihiatrie si masuri de siguranța va fi elaborat în cadrul unui proiect MATRA

3.10.4

Persoanele cu handicap mintal

Agenția responsabilă pentru asistarea persoanelor care suferă de dizabilități mintale și a celor cu handicap mintal este Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH).

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap a propus și Guvernul României a aprobat

Strategia Națională pentru protecția specială

și

integrarea socială a persoanelor cu

dizabilități din

România,

astfel tăcându-se un prim pas spre îmbunătățirea structurală a poziției persoanelor adulte cu dizabilități. Dezinstituționalizarea și reintegrarea persoanelor cu dizabilit.ăți în comunitate sunt două dintre principiile călăuzitoare ale strategiei.

Un plan de acțiune pentru anii 2006 - 2013 a fost elaborat. Este necesar ca

Planul de acțiune pentru implementarea strategiei în domeniul sănătății mintale și Planul de implementare a

strategiei

naționale pentru protecția specială și integrarea socială

a

persoanelor

cu

dizabilități din România

să fie coroborate.

O colaborare strânsă este necesară pentru realizarea următoarelor puncte:

•

Reforma instituțiilor de tip rezidențial

•

Evaluarea problemelor de sănătate mintală a persoanelor care se află acum în centre de reabilitare aparținând ANPH; unele suferă de tulburări mintale cronice;

•

Amestecul de nevoi medicale și sociale ale persoanelor cu tulburări mintale (ar trebui evaluate de o comisie comună și rezolvate printr-o repartizare adecvată a sarcinilor între ANPH, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei).

•

Criteriile pentru stabilirea gradului de handicap și nivelul de suport medical și social necesar

•

Coroborarea planului de acțiune pentru locuințe protejate al ANPH cu dezvoltarea centrelor comunitare de sănătate mintală

•

Definirea protocoalelor de colaborare în cadrul managementului de caz.

•

Adoptarea unor standarde reciproc compatibile pentru servicii (pentru locuințele protejate, pentru asistența socială, pentru centrele medico-sociale)

3.10.5

Persoane fara adăpost

Se estimează că, în special pe perioada iernii, 1O până la 20% din paturile de psihiatrie sunt ocupate de persoane fără adăpost. Cifrele exacte lipsesc. Spitalul primește înapoi doar echivalentu] a trei zile așa că după această perioadă, aceste persoane reprezintă o povară financiară greu de suportat.

În București, Samusocial din România oferă ajutor. Aceasta este un ONG finanțat în totalitate din donații. Pe baza experienței acumulate, ei propun un sistem comprehensiv de ajutorare.

În alte țări, ONG-uri specializate (adeseori aparținând de organizații religioase cum ar fi bisericile sau Armata Salvării), finanțate în parte de autoritățile locale oferă adăpost și ajutor acestor persoane.

Proiect persoanefără adăpost-

Strate2ii de intervenție:

1. Adăposturi specializate pentru cazurile psihiatrice

Buget

(cu un psihiatru, 4 nurse, alt personal - 3): 60 OOO € pe an

2. Spații pentru resocializare și terapie ocupațională (centre de zi)

Bugetul unui centru de zi

cu un

psiholog, un asistent social și doi

animatori: 30 OOO €

pe

an

3. Echipe mobile specializate în oferirea în stradă de îngrijiri medicale cazurilor psihiatrice

Bugetul unei echipe mobile

cu un psihiatru, o mrrsă, un șofer (3 nopți

e să tămână): 35 OOO€ e an

4. Farmacii specializate, cu circuit închis pentru adulții fără adăpost - in stricta colaborare cu

echi a sihiatrică mobilă

5. Parteneriat cu spitalele de psihiatrie pentru a spitaliza și vindeca cazurile critice chiar dacă

ersoana nu osedă asi

are medicală

·

I -·-·-·- · - · - · - · -·- · ---·- · -·- · -·-·- · - · -·- · - · - · - · - · -·- · · · -·- · -·-·- · ··-·- - - · - · -·-·- · - · - · - ·-· - · -·-·-·· · -·-·-·- ·-· - ·

. ;

ACȚIUNI

I

1.

Politici de ajutorare a persoanelor fără adăpost - de dezvoltat de către Ministerul Protecției Sociale și de Ministerul Sănătății până în anul 2008.

2.

Inițierea proiectelor pilot pentru persoanele fără adăpost din București și în alte două

orașe.

I

· -·-·- · -·- · - · - · - · - · - · -·-·- · - · - · -·-·- · -·- · -·- ·

-·-·-

· - · -·-·- · - · - · -·-·- · - · - · -·- · - · -•- · - · - · -·- · -·- · - · - · - · -·- · - · - · -·-

3.11.

Act • iuni în funct • ie de init • iator

3.11.1

Ministerul Sănătății

•

Campanie antistigma cu începere în 2006

•

Susținerea financiară a organizațiilor de beneficiari/ familii pe o perioadă de 5 ani pe baza unui plan de acțiune cu începere în 2006

•

Ordin ministerial de funcționare a centrelor comunitare de sănătate mintală cu sprijinul Casei naționale de Asigurări de Sănătate

-

cu începere în 2006

•

În ordinul ministerial asupra îngrijirilor comunitare, să fie inclusă sănătatea mintală

•

Crearea unei baze financiare pentru proiectele de locuințe protejate - pentru sănătate mintală - cu începere în 2006

•

Unitatea de management

o

Contract pe o perioadă de 5 ani - unitate de management specializată în monitorizarea implementării noilor servicii (dezvoltare și sfat instituțional) care să realizeze primul val de centre comunitare de sănătate mintală

o

Plan de acțiune pentru promovarea sănătății mintale și prevenirea tulburărilor mintale - 2007

o

Înființarea Centrului Național pentru Sănătate Mintală - 2006. Aceste centru trebuie să fie independent (Institut de importanță națională). Relația cu o universitate ar putea fi productivă. Contract cu Centrul Național pentru Sănătate Mintală de promovare a grupurilor regionale pentru sănătate mintală pe o perioadă de 5 ai

o

Finanțarea evaluării centrelor comunitare de sănătate mintală și a proiectelor de locuințe protejate de către Centrul Național pentru Sănătate Mintală

o

Evaluarea Legii Sănătății

mintale în colaborare cu Ministerul

Justiției comisionată Institutului Național pentru Sănătate Mintală, cu consultarea Centrului pentru Resurse Juridice, Ligii Române pentru Sănătate Mintală, Asociației Psihiatrice Române și a organizațiilor de pacienți/beneficiari

/familii

•

Colaborarea cu alte ministere de inițiat în 2006: creșterea capacității școlilor de nursing psihiatric; dezvoltarea curriculei de nursing psihiatric comunitar; locuri de

instruire în cadrul centrelor comunitare de sănătate mintală, în proiectele de locuit}le protejate și în spitalele de psihiatrie. Nursingul psihiatric ridicat la rangul de specialitate; planificarea educației pentru gradul de master;

•

Ordin ministerial care să permită nurselor de psihiatrie să obțină un bonus la salariul de bază

•

Proiect pilot pe managementul serviciilor de sănătate - dezvoltarea unui plan in 2006 împreună cu celelalte ministere implicate.

•

Introducerea wmi registru național al pacienților cu tulburări mintale internați nevoluntar (în cooperare cu Ministerul Justiției)

•

Negocieri cu Ministerul Muncii, Solidarității Sociale si Familiei în legătura cu responsabilitățile in privința asistentei persoanelor cu dizabilitati mintale .

3.11.2

Centrul Național de Sănătate Mintală

•

Dezvoltarea unui website pe sănătate mintală

-

din 2006

•

Oferirea de ajutor instituțiilor de sănătate mintală pentru crearea propriului website (și intranet) - din 2006.

•

Înființarea Centrului Național de Informare în Sănătate Mintală- 2006

•

Coordonarea metodologica a sectorizării psihiatrice

•

Unitatea va face o schiță detaliată a unui CCSM.

•

Crearea standardelor de îngrijire și a politicilor operaționale pentru servicii. Standarde comune de îngrijire și ale serviciilor cu alți posibili parteneri (Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap și Ministerul Muncii și Protecției Sociale)

•

Unitatea va schița profilul unui manager de sector.

•

Planificarea organizării primelor 1O centre comunitare de sanatate mintala

•

Evaluare detaliată a spitalelor psihiatrice care ar putea oferi paturi pentru cele 1O centre

•

Recrutarea managerilor de sector si instruirea acestora

•

Planificarea recrutării personalului

•

Planificarea activităților de promovare a sănătății mintale și prevenire a bolilor psihice

3.11.3

Liga Română pentru Sănătate Mintală

•

Partener principal in organizarea campaniei antistigma a Ministerului Sanatatii

•

Partener principal al Centrului Național de Sanatate mintala in planificarea activităților de promovare a sănătății mintale și prevenire a bolilor psihice

•

Evaluarea legii sanatatii mintale in 2009

3.11.4

Organizații ale pacienților-beneficiarilor

•

P.R. Ia nivel local și național - planificare și acțiuni de început in 2006-2007

•

Plan de acțiune pe o perioadă de 5 ani pentru obținerea suportului financiar de la Ministerul Sănătății

•

Program pe educație și training -2006

•

Raport la Ministerul Sănătății despre progresele înregistrate de consiliile consultative înființate în instituțiile de sănătate mintală - de început în 2006

•

Participarea la evaluarea Legii Sănătății mintale - 2009

3.11.5

Parteneri internaționali

Timp de câțiva ani după 1989, contactele între instituțiile și organiz.ațiile românești și cele din străinătate au crescut foarte mult. Alte contacte însă nu au fost fructuoase din cauza lipse unui

cadru de oferire a asistenței. Cea mai mare parte a asistenței a fost oferită ad hoc, în lipsa unui plan. Acum, dintr-o perspectivă internațională, este nevoie de o utilizare ghidată a resurselor umane și materiale.

De acum înainte, punctul de start al parteneriatelor internaționale ar trebui să fie planul de acțiune al guvernului român.

Se propun următoarele acțiuni:

•

Ajutorarea organizațiilor de pacienți - beneficiari să își structureze programe de educație și training - de către parteneri internaționali și/sau organizații internaționale de pacienți/beneficiari.

•

Asistență în înființarea proiectului pilot de management în sănătate.

•

Sfat pe problema persoanelor fără adăpost

3.11.;'6, Al . tii

Ministerul Muncii, Solidarității Sociale si Familiei

o

Proiect de locuințe protejate în colaborare cu Ministerul Sănătății

o

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap: crearea unei politici de ajutorare a persoanelor fără adăpost

-

în 2006,

în

colaborare cu Ministerul Sănătății

o

Start in 2007 a proiectelor pilot pentru persoanele rară adăpost

o

Negocieri cu Ministerul Sănătății despre transferul instituțiilor care acum se află sub tutela Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap către ministerul Sănătății

o

Evaluarea legilor care pun o greutate în plus pe umerii sistemului de servicii de sănătate mintală

Ministerul Educației si Cercetării

o

Adaptarea curriculei pentru facultățile de medicină generală - stagiul de 3 săptămâni de studiu al sănătății mintale ar trebui mărit. Ar trebui acordată atenție practicii în medicina de familie

o

Un profesor de Medicină de Familie ar trebui să se concentreze pe problemele de sănătate mintală în practica zilnică a medicilor de familie.

o

Un profesor de psihiatrie socială

o

Specializarea în domeniul nursingului - in special al nursingului psihiatric și nursingului de psihiatrie socială

Ministerul Justiției

o

Evaluarea Legii Sănătății Mintale în colaborare cu ministerul Sănătății, comisionată către Institutul Național pentru Sănătate Mintală cu consultarea Centrului pentru Resurse Juridice, Ligii Române pentru Sănătate Mintală, Asociației Psihiatrice Române și a organizațiilor de pacienți - beneficiari

/familii. Start in 2007.

o

Introducerea unui registru național al pacienților cu tulburări mintale internați nevoluntar {în cooperare cu Ministeru] Sănătății)

o

ln viitor: procurori și judecători specializați în legile Sănătății {mintale)

Asociația Română pentru Medicina de Familie

o

Start in 2006 - dezvoltarea unei noi curricule pentru educația și instruirea medicilor d familie care să includă problemele psihiatrice și psihosociale în acord cu standardele UE.

o

Dezvoltarea unor ghiduri în domeniul sănătății mintale .

o

Start în 2006 - program anti-stigmă

Centrul pentru Resurse Juridice

o

Participarea la evaluarea Legii pentru Sănătate Mintală - 2009

Asociația Psihiatrică Română

o

Participarea la evaluarea Legii pentru Sănătate Mintală - 2009

o

Educație și training in psihiatrie socială (comunitară)

o

Psihiatria socială să fie recunoscută ca o subspecialitate

o

Profesori în psihiatrie socială

o

Dezvoltarea unor noi modele de îngrijire

-

împreună cu alți profesioniști

Asociația Română de Nursing

o

Dezvoltarea unei curricule de nursing în psihiatrie socială

o

Participarea la dezvoltarea unor noi modele de îngrijire

în

sănătatea mintală

4.

Costuri estimative

4.1

Centrele comunitare de sanatate mintala

Estimarea costurilor pentru un singur Centru Comunitar de Sănătate Mintală:

1. Investiții

Total costuri clădiri

463.000 Euro

Construcție

3 nivele, suprafața 150- 200m2

500 m2

X

600 €=300.000

€

Teren500m2

500x 150€=75.000 €

Infrastructură ( garduri, alee intrare mașini, iluminat etc.)

20.000€

microbuz/transport

30.000 €

Echipament medical

30.000€

Costuri totale

463.000€

2.

Costuri anuale administrative

6000

X

12=

72.000

€

Electricitate,

a

ă,

cură

enie,

consumabile,

securitate,

etc.

3.

Resurse umane

-

anual

4 psihiatri

45.560 €

5 psihologi

28.080€

20 nurse

106.800€

10 infirmieri

29.520 €

10 alt personal

36.000€

Total Resurse umane

(incluzând taxele bugetare, asigurările de sănătate, contribuțiile la fondul de șomai si de pensii)

246.184

€

4.2

Ac . tiuoi

•

Campanie antistigma - total€ 500.000

=

in 5 ani, cu începere in 2006

•

Suport financiar pentru organizațiile de beneficiari/familii pe o perioadă de 5 ani pe baza unui plan de acțiune care să înceapă în 2006 - proiect total

E

50.000

•

Contract pe o perioadă de 5 ani - unitate de management specializată în monitorizarea introducerii noilor servicii (dezvoltare

și

sfat organizațional) pentru

planul

pentru Centrele Comunitare de Sănătate Mintală:€ 500.000

•

Proiectele Centrului Național pentru Sănătate Mintală:

o

Evaluarea proiectului centrelor comunitare de sănătate mintală în 2009 € 15.000

o

Evaluarea Legii Sănătății Mintale în colaborare cu Ministerul Justiției cu

consultarea Centrului pentru Resurse Juridice, Ligii Române pentru Sănătate Mintală, Asociației Psihiatrice Române și a organizațiilor de pacienți - beneficiari /familii. € 25.000

o

Proiectul de promovare a grupurilor regionale pe sănătate mintală - total

€100.000

=

pe o perioadă de 5 ani

5.

Planificarea obiectivelor pe termen mediu si lung

Obiectivele pe termen lung vor fi in concordanta cu prioritățile stabilite in planul operațional :

dezvoltarea centrelor comunitare de sanatate mintala

pomovarea sanatatii mintale imbunatatirea calității serviciilor alinierea la standardele europene

implicarea pacienților / beneficiarilor / familiilor dezvoltarea parteneriatului si comunicării cu ONG-urile

Ajustarea fina a obiectivelor pe termen lung se va face in funcție de evaluarea rezultatelor obținute in prima faza. Cercetarea serviciilor de sanatate va fumiza instrumentele necesare unei bune evaluări.

6.

Plan operațional pentru realizarea obiectivelor pe termen scurt si mediu

Pe baza proiectului planului de acțiune propus de experții olandezi (prezentat in capitolele 1-5 ale prezentului document) un grup de experți români a propus un plan operațional pentru realizarea obiectivelor pe termen scurt si mediu cuprinse in planul de acțiune. Planul operațional a fost avizat de Comitetul Intersectorial de Coordonare in Sănătatea Mintala.

1.2.3. Propuneri de investiții pentru r"mpletarea infrastructurii sectoarelor psihiatrice

MS . APL

Septembrie 2006

34

1.3.

Formarea echipelor terapeutice multidisciplinare

1.3 . 1. Ordin de ministru privind salarizarea personalului care Jucrează în

MS

Mai2006

ambulator

1.3.2. Ordin de ministru privind recunoașterea specializării in nursing

psihiatric

MS

Mai2006

1.3.3. Angajarea de psihologi si asistenți sociali în serviciile de sanatate

MS

Iulie 2008

mintala

+ 100 psihologi

+

900

OOO

+ 150 asistenți

Euro/ an

sociali

1.3.4. Training pentru echipele terapeutice multidisciplinare

MS

Septembrie 2007

1,5 M Euro

30 echipe

1.3.5 .

Înființarea echipelor mobile (proiect pilot)

MS

Iulie 2008

4 echipe mobile

200 OOO Euro

(PHARE)

1.4.

Dezvoltarea legăturilor funcționale cu îngrijirile primare de sanatate

1.4.1.

Training pentru medicii de familie pe tema abordării problemelor de sanatate mintala in practica generala

1.4.2.

Protocoale de colaborare intre medicul de familie si sectorul psihiatric

MS

Decembrie 2006

500 medici

MS

Septembrie 2006

2.

Imbunatatirea calității serviciilor in instituțiile psihiatrice

2.1.

Modernizarea infrastructurii

2.1.1.

Reabilitare fizica a clădirilor

MS,APL

Decembrie 2008

200 M Euro

2.1.2.

Dotări (mobilier, echipamente, aparatura medicala)

.

.

-

··

-

··

-

-·-··

-

··-·· - · ·-

.•

-

·-

- ·.- -·

-··

----

--

-

-

·-··

- · - - ·

·

-

··

-

· ·-·--·

· - ·--·· -·· -

·· -· ·--

·

-

·---·-··

-

-·

-

·· - -· - .. -

•- - -. - ·- -· ·-

··-·· - ··

-

·

•

2.2.

Diversificarea programelor terapeutice

2.2.1.

Programe de management de caz (proiect pilot in 4 spitale)

MS

Iulie 2009

MS

Iulie 2008

11 MEuro

200 OOO Euro

(PHARE)

2.2.2.

Dezvoltarea activităților psihoterapeutice

-

revizuirea reglementarii si rambursării acestor activitati

2.3.

Managementul eficient al serviciilor de sanatate mintala

2.3.1.

Elaborarea programei de instruire în managementul serviciilor de sanatate mintala

2.3.2.

Instruirea managerilor serviciilor de sanatate mintala

2.3.3.

Înființarea unitatii de management a planului național de sanatate mintala

2.3.4.

Elaborarea standardelor de îngrijire

2.3.5.

Elaborarea registrului pentru tulburările mintale

MS,

CNAS

Septembrie 2006

MS

Septembrie 2006 MS, MEC

permanent

MS

Aprilie 2006

50 OOO Euro

in 2006

MS(CNSM)

Septembrie 2006

Inclus in bugetul

2.3.3 .

MS(CNSM)

Decembrie 2006

idem

3.

Respectarea drepturilor persoanelor cu probleme de sanatate mintala

35

3.1.

Destigmatizarea persoanelor cu probleme de sanatate mintala

3 . 1.1. Campanie antistigma

MS ,

MEC

2006 - 2010,

500 OOO Euro

evaluări la 6 luni

2006 - 2010

3.1.2.

Proiecte de promovare a alianțelor regionale pentru sănătate mintală

MS,APL

2006-2010

100 . 000 Euro

2006-2010

3.2.

Actualizarea cadrului legislativ

3.2.1.

Aprobarea normelor de aplicare la legea 487 / 2002

3.2.2.

Evaluarea legii sanatatii mintale

si

a altor legi si reglementari cu implicații asupra îngrijirilor de sanatate mintala si propunerea de modificări legislative

MS MS, MJ, MMSSF

36

Aprilie 2006

Decembrie 2007

30 OOO Euro

3.3.

lmbunatatirea condițiilor din spitalele de psihiatrie si masuri de siguranța

3.3.1.

Elaborarea standardelor de îngrijiri pentru spitalele de psihiatrie si masuri de siguranța (proiect MATRA)

3.3.2.

Instruirea personalului, inclusiv in privința drepturilor pacienților

3.3.3.

Reorganizarea spitalelor de psihiatrie si masuri de siguranța conform recomandărilor proiectului MATRA

3.4.

Sprijinirea dezvoltării asociațiilor de beneficiari ai serviciilor de sanatate mintala

3.4.1.

Program de sprijinire a dezvoltării asociațiilor de beneficiari ai serviciilor de sanatate mintala

3.4.2.

Includerea reprezentanților beneficiarilor in consiliile de administrație ale spitalelor

MS,MJ

Septembrie 2007

300 OOO Euro

{MATRA)

MS

Septembrie 2007

Inclus in 3.3.1.

MS,MJ

Iulie 2009

MS

2006-2010

50 OOO

Euro

2006-2010

MS

Decembrie 2007

4.

Promovarea sanatatii mintale si prevenirea tulburărilor mintale

4.1.

Informarea publicului asupra problemelor de sanatate mintala

4.1.1.

Desemnarea unei persoane pentru relații cu publicul pe problemele de sanatate mintala

MS

Iulie 2006

4.1.2.

Website cu informații despre.s»nătatea mintală

4.2.

Promovarea sanatatii mintale în scoli

4.3.

Promovarea sanatatii mintale la locul de munca

MS

Septembrie 2006

10.000 Euro

2006-2010

MS, MEC

MS,MMSSF

4.4.

Prevenirea violentei

MS, ...

4.5.

Prevenirea abuzului de substanțe

MS,ANA

5.

Colaborarea intersectoriala si comunicarea cu societatea civila

5.1.

Incluziunea sociala a persoanelor cu probleme de sanatate mintala

5.1.1.

Actualizarea criteriilor de stabilire a dizabilitatii

MMSSF, ANPH, MS

5.1.2.

Plan pentru locuințele protejate

ANPH, MS

5.2.

Parteneriatul cu ONG-urile

MS,

5.2.1 Crearea unui organism permanent de consultare și coordonare co ONG

LRSM*,CRJ** urilor (Alianța Națională pentru Sănătate Mintală)

37

5.3.

Actualizarea programelor de formare a profesioniștilor in domeniul sanatatii mintale

MS,MEC

Septembrie 2007

T A R I F E L E

aplicate pentru publicațiile prevăzute de lege a fi inserate în Monitorul Oficial al României începând cu 1 ianuarie 2006

1.

1.1.

Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice și de alte instituții publice,

490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris care nu sunt prevăzute de Constituție, republicată, în art. 78, 100, 108, 115 și 147

1.2.

Deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție

490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

2.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a III-a

2.1.

Pierderi de acte, sigilii, ștampile, ciocane silvice

120.000 lei/act/12 lei noi/act

2.2.

Schimbări de nume

120.000 lei/act/12 lei noi/act

2.3.

Citații emise de instanțele judecătorești

120.000 lei/act/12 lei noi/act

2.4.

Citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de unu

120.000 lei/act + 2.500 lei/cuvânt/

12 lei noi/act + 0,25 lei noi/cuvânt

2.5.

Publicarea ordonanței judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată,

650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris a cambiei și a biletului la ordin

2.6.

Acte procedurale ale instanțelor judecătorești, a căror publicare este prevăzută de lege

650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris

2.7.

Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română

750.000 lei/anunț/75 lei noi/anunț

2.8.

Concursuri pentru ocuparea de posturi didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici

650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris

2.9.

Anunțuri privind concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, la concursul de admitere în magistratură,

650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris la examenul de capacitate pentru magistrații stagiari, precum și pentru locurile vacante de magistrați, executori

judecătorești, notari publici

2.10.

Anunțuri privind concursul pentru posturile vacante de manager economic și celelalte posturi vacante de personal ale curților de apel și tribunalelor

650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris

2.11.

Anunțuri privind data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, precum și perioada

650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris de depunere a propunerilor de candidaturi pentru Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.)

2.12.

Publicarea ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor sau a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești,

650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris prin care se constată că proveniența bunurilor este justificată

2.13.

Publicarea declarațiilor de avere potrivit legii

490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

2.14.

Publicarea rapoartelor periodice de activitate ale autorităților publice și a raportului privind starea justiției

490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

2.15.

Bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național

490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

2.16.

Publicarea listei donatorilor și a donațiilor făcute partidelor politice

50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel

2.17.

Publicarea raportului de venituri și cheltuieli electorale ale partidelor

490.000 lei/pag. de manuscris + 50.000 lei/rând tabel

49 lei noi/pag. de manuscris + 5 lei noi/rând tabel

2.18.

Alte publicații cu prezentare tabelară

50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel

2.19.

Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege

2.500 lei/cuvânt/0,25 lei noi/cuvânt

3.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a IV-a

3.1.

Publicarea în extras sau integral a încheierilor judecătorului delegat de autorizare a constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora

315.000 lei/pag. de manuscris/31,5 lei noi/pag. de manuscris

3.2.

Alte hotărâri judecătorești prevăzute de lege

750.000 lei/pag. de manuscris/75 lei noi/pag. de manuscris

3.3.

Publicarea proiectului de fuziune sau divizare

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

3.4.

Bilanțuri și conturi de profit și pierdere (anunțuri-extras)

795.000 lei/anunț/79,5 lei noi/anunț

3.5.

Bilanțuri ale băncilor

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

3.6.

Acte adiționale

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

3.7.

Publicarea dispozitivului hotărârii definitive de excludere a unui asociat (S.N.C., S.C.S., S.R.L.), precum

400.000 lei/anunț/40 lei noi/anunț

și a hotărârii de declarare a nulității unei societăți comerciale

3.8.

Alte publicații ale agenților economici, sub formă de text, a căror publicare este prevăzută de lege (somații, convocări de adunări generale,

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris hotărâri ale adunărilor generale, acte de numire a lichidatorilor, bilanțuri contabile ale lichidatorilor, raportul cenzorilor în caz de lichidare etc.)

3.9.

Publicații cu prezentare tabelară

50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel

3.10.

Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

4.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a V-a

4.1.

Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură

Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat

5.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VI-a

5.1.

Publicarea anunțului de intenție pentru inițierea unor proiecte în condiții de parteneriat public-privat, conform O.G. nr. 16/2002

490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

5.2.

Publicarea hotărârilor judecătorești irevocabile pronunțate în aplicarea O.U.G. nr. 60/2001

720.000 lei/pag. de manuscris/72 lei noi/pag. de manuscris

5.3.

Publicarea anunțului de licitație publică deschisă în vederea delegării gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare

490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

5.4.

Publicarea anunțului de licitație publică deschisă pentru delegarea gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune

490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

5.5.

Publicarea anunțului de licitație publică deschisă privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public

490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

și privat de interes local

5.6.

Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege

490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris

6.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VII-a

6.1.

Încheierea judecătorului delegat de înmatriculare în registrul comerțului a societății cooperative, conform Legii nr. 1/2005

315.000 lei/pag. de manuscris/31,5 lei noi/pag. de manuscris

6.2.

Hotărârea adunării generale și/sau actul adițional cuprinzând textul integral al clauzelor modificatoare

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

6.3.

Hotărârea judecătorească irevocabilă de anulare a hotărârii adunării generale

400.000 lei/anunț/40 lei noi/anunț

6.4.

Hotărârea adoptată de adunarea generală a membrilor cooperatori prin care se aprobă situația financiară anuală

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

6.5.

Hotărârea adunării generale pentru majorarea capitalului social, numai dacă majorarea este mai mare de 10%

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

6.6.

Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, integral sau în extras

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

6.7.

Actul modificator al actului constitutiv al societății cooperative absorbante, vizat de judecătorul delegat

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

6.8.

Actul de dizolvare a societății

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

6.9.

Actul de numire a lichidatorilor, precum și orice alt act care ar aduce schimbări în persoana acestora

875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris

Tarifele de publicare cuprind T.V.A. în cotă de 19%.

P R E Ț U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2006

— pe suport tradițional —

Valoarea

Valoarea

crt.

anual

— lei noi —

Nr.

Denumirea publicației

abonamentului

abonamentului trimestrial

— lei noi —

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

1.

Monitorul Oficial, Partea I, în limba română

1.480

370,00

370,00

370,00

370,00

2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*)

250

—

—

—

—

3.

Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară

1.140

285,00

285,00

285,00

285,00

4.

Monitorul Oficial, Partea a II-a

1.700

425,00

425,00

425,00

425,00

5.

Monitorul Oficial, Partea a III-a

370

92,50

92,50

92,50

92,50

6.

Monitorul Oficial, Partea a IV-a

1.540

385,00

385,00

385,00

385,00

7.

Monitorul Oficial, Partea a VI-a

1.420

355,00

355,00

355,00

355,00

8.

Monitorul Oficial, Partea a VII-a

460

115,00

115,00

115,00

115,00

9.

Colecția Legislația României

375

93,75

93,75

93,75

93,75

10. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative

620

155,00

155,00

155,00

155,00

11.

Repertoriul actelor normative

117

—

—

—

—

12.

Decizii ale Curții Constituționale

100

—

—

—

—

13.

Ediții trilingve

350

—

—

—

—

*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.

Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:

u

COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.

— prin oficiile sale poștale

u

RODIPET — S.A.

— prin toate filialele

u

INTERPRESS SPORT — S.R.L.

— București, str. Hristo Botev nr. 6

(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

u

PRESS EXPRES — S.R.L.

— Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;

0745.133.712)

u

M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.

— București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;

255.48.16)

u

INFO EUROTRADING — S.A.

— București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)

u

ACTA LEGIS — S.R.L.

— București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

u

CURIER PRESS — S.A.

— Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

u

MIMPEX — S.R.L.

— Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

u

CALLIOPE — S.R.L.

— Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,

0244/51.48.01)

u

ART ADVERTISING — S.R.L.

— Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II

(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)

u

ZIRKON MEDIA — S.R.L.

— București, str. Călin Ottoi nr. 29

(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)