Decizia nr. 663/2006

Articolul 133

din Legea nr. 31/1990 : "(1) O dată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea executării hotărârii atacate.

(2) Președintele, încuviințând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cauțiune.

(3) Împotriva ordonanței de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.";

-

Articolul 240

din Legea nr. 297/2004 : "(1) În cazul majorărilor de capital social prin aport în numerar, ridicarea dreptului de preferință a acționarilor de a subscrie noile acțiuni trebuie să fie hotărâtă în adunarea generală extraordinară a acționarilor, la care participă cel puțin 3/4 din numărul titularilor capitalului social, și cu votul unui număr de acționari care să reprezinte cel puțin 75% din drepturile de vot.

(2) Majorările de capital social prin aport în natură trebuie să fie aprobate de adunarea generală extraordinară a acționarilor, la care participă cel puțin 3/4 din numărul titularilor capitalului social, și cu votul acționarilor ce dețin cel puțin 75% din drepturile de vot. Aporturile în natură pot consta numai în bunuri performante necesare realizării obiectului de activitate al societății emitente.

(3) Evaluarea aportului în natură se face de către experți independenți, în conformitate cu

art. 210 din Legea nr. 31/1990 .

(4) Numărul de acțiuni ce revine ca urmare a aportului în natură se determină ca raport între valoarea aportului, stabilită în conformitate cu alin. (3), și cea mai mare valoare dintre prețul de piață al unei acțiuni, valoarea pe acțiune calculată în baza activului net contabil sau valoarea nominală a acțiunii.

(5) În cazul ridicării dreptului de preferință, în conformitate cu prevederile alin. (1), numărul de acțiuni se stabilește după criteriul enunțat la alin. (4).

(6) C.N.V.M. va emite reglementări în aplicarea dispozițiilor prezentului articol.";

-

Articolul 29

alin. (6) din Legea nr. 47/1992 : "(6) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 16, 21, 24 și ale art. 146 lit. d) din Constituție, referitoare la egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la apărare și atribuțiile Curții Constituționale, precum și a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 133 din Legea nr. 31/1990 , Curtea constată că prin

Decizia nr. 107 din 14 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 10 aprilie 2006, a statuat că prin art. 21 din Constituție legiuitorul a lăsat la latitudinea instanței, în temeiul rolului activ al judecătorului în procesul civil, obligarea reclamantului la depunerea unei cauțiuni și la stabilirea cuantumului acesteia. Instanța de judecată este singura în măsură să aprecieze asupra cuantumului cauțiunii în raport de împrejurările existente în speță și de scopul în care va fi depusă cauțiunea, respectiv despăgubirea celor prejudiciați prin întârzierea executării hotărârii adunării generale a acționarilor. Curtea constată că prin procedura reglementată de

art. 133 din Legea nr. 31/1990

este posibilă, în calea de atac a recursului, examinarea ordonanței de suspendare atât sub aspectul legalității, cât și al temeiniciei, astfel că prevederile art. 21 din Constituție referitoare la accesul liber la justiție nu sunt încălcate.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 240 din Legea nr. 297/2004 , Curtea observă că acestea se referă, în esență, la majorările de capital social prin aport în numerar și prin aport în natură, la hotărârile adunării generale extraordinare a acționarilor în aceste cazuri, la evaluarea aportului în natură de către experți independenți, determinarea numărului de acțiuni ce revine ca urmare a aportului în natură sau ca urmare a ridicării dreptului de preferință, în conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 240. Astfel, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție, aplicându-se în mod egal și fără discriminare tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale. De asemenea, Curtea constată că dispozițiile art. 21 și 24 din Constituție nu au incidență în soluționarea cauzei.

Cu privire la

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea constată că acestea sunt norme de procedură pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepției de neconstituționalitate de către instanța judecătorească, ci doar pronunțarea, în situațiile date, asupra oportunității sesizării Curții Constituționale. Instanța de judecată are rol de filtru al excepției de neconstituționalitate ridicate de părți, având obligația de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerințele legii. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională în mai multe rânduri, spre exemplu prin

Decizia nr. 323 din 18 aprilie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 8 mai 2006, prilej cu care a constatat constituționalitatea prevederilor

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 .

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 133 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, ale

art. 240 din Legea nr. 297/2004

privind piața de capital și ale

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alimserv" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 1.960/com/2005 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 octombrie 2006.