Decizia nr. 637/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Cristian Klement în Dosarul nr. 828/64/2007 al Curții de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 18 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 828/64/2007, Curtea de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristian Klement.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că includerea categoriilor profesionale de avocați, notari și executori judecătorești în competența curților de apel, ca primă instanță, constituie un privilegiu, în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1).

Curtea de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția este întemeiată. Arată că tratamentul egal la care fac referire dispozițiile constituționale ale art. 16 "cere ca orice dispoziție derogatorie să se întemeieze pe o situație cu caracter obiectiv, care impune și justifică instituirea unei excepții tocmai pentru a păstra egalitatea de tratament în fața legii. În lipsa unui element obiectiv, orice dispoziție legală derogatorie dobândește caracterul unui privilegiu și încalcă exigențele art. 16 alin. (1) din Constituție." Astfel, "dacă în situația procurorilor și a judecătorilor, în mod obiectiv se impune ca judecarea lor să se facă de către o instanță ierarhic superioară celei în care sau pe lângă care a funcționat judecătorul, respectiv procurorul, garantându-se astfel imparțialitatea instanței și un proces echitabil, includerea avocaților, a notarilor publici și a executorilor judecătorești între calitățile care atrag competența curților de apel, ca primă instanță, nu are nicio motivare obiectivă, niciun suport justificativ, pentru că aceștia nu funcționează pe lângă anumite instanțe de un anumit grad și nu sunt incluși în sistemul organelor judiciare din cadrul Autorității judecătorești." Așa fiind, "includerea lor în conținutul

art. 28^1 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, prin Legea nr. 79/2007 , după ce, prin

Legea nr. 356/2006 , cu totul justificat, fuseseră înlăturate astfel de dispoziții - care atunci aveau în vedere numai notarii -, apare pur aleatorie, dă posibilitatea instituirii unei excepții bazate pe o oportunitate constitutivă de privilegii și, în loc să exprime o aplicare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, încalcă aceste prevederi, precum și cerințele unui proces corect și echitabil."

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală nu încalcă dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi. În plus, arată că stabilirea competenței, inclusiv a celei după calitatea persoanei, și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, potrivit căruia: "Curtea de Apel:

1. judecă în primă instanță:

[...] b) infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi."

În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași prevederi legale, în raport de aceleași norme constituționale și față de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu,

Decizia nr. 215 din 28 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 2 aprilie 2008, și

Decizia nr. 186 din 26 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 18 martie 2008.

În jurisprudența menționată, Curtea a reținut, în esență, că stabilirea competenței, inclusiv a celei după calitatea persoanei, și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor constituționale. Astfel, reglementarea competenței curților de apel de a soluționa în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi nu este de natură să aducă atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, deoarece situația deosebită a acestor categorii profesionale justifică un tratament juridic diferit.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Cristian Klement în Dosarul nr. 828/64/2007 al Curții de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 mai 2008.