Decizia nr. 1340/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 3 și art. 399 alin. 1 teza a doua raportat la art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Transport Public Local Suceava" - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 2.938/314/2007 al Judecătoriei Suceava.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că, la dosarul cauzei, autorul excepției a depus o cerere de amânare.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare.

Curtea respinge cererea de amânare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.938/314/2007, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 3 și art. 399 alin. 1 teza a doua raportat la art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației la executare formulate de către Societatea Comercială "Transport Public Local Suceava" - S.A. din Suceava, autor al excepției de neconstituționalitate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 21, art. 24 și art. 53 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu permit invocarea unor motive de fond în cadrul contestației la executare, atunci când titlul executoriu este emis de o instanță judecătorească. Totodată, se arată că fixarea competenței judecării contestației privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu deschide calea soluționării în mod diferit a cererilor formulate, ținând cont de faptul că instanța ce judecă contestația la executare poate fi diferită față de cea care judecă contestațiile prevăzute de art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Judecătoria Suceava și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât în faza executării silite, după parcurgerea în tot sau în parte a fazei de judecată, este justificat să nu se mai permită părților discutarea fondului cauzei, temeinicia sau netemeinicia pretențiilor supuse judecății.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 399 alin. 3 și art. 399 alin. 1 teza a doua raportat la art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă, texte care au următorul cuprins:

- Art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă: "În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac";

- Art. 399 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă: "De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege";

- Art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă: "Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Totodată, în susținerea acesteia sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Prin

Decizia nr. 1.109 din 16 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul constituționalității art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă în raport cu critici similare de constituționalitate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

În raport cu dispozițiile

art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea, prin Decizia nr. 33 din 11 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, a statuat că "partea care formulează o cerere de lămurire nu urmărește schimbarea soluției pronunțate de instanța de judecată, ci doar lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii judecătorești, iar instanța care soluționează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei". În cauza de față, Curtea reține că normele legale criticate sunt norme de procedură pe care, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul exclusiv de a le adopta. De asemenea, ține de aprecierea exclusivă a legiuitorului modul de așezare a competențelor instanțelor judecătorești, în măsura în care nu încalcă exigențele constituționale. Or, în speță, Curtea nu poate reține o atare situație din moment ce chestiunile invocate țin, mai degrabă, de aplicarea legii. Astfel, faptul că instanța competentă să judece contestația la executare nu ține cont sau nu aplică hotărârea pronunțată de instanța în a cărei competență intră judecarea contestației privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu este o chestiune de aplicare a legii, ce ține exclusiv de resortul instanțelor judecătorești. În consecință, Curtea nu poate reține motivele de neconstituționalitate invocate de autorul excepției de neconstituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 3 și art. 399 alin. 1 teza a doua raportat la art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Transport Public Local Suceava" - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 2.938/314/2007 al Judecătoriei Suceava.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 decembrie 2008.