Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 73/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
15 ianuarie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 108 din 23 februarie 2009
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 7.696 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Ion Florin Moldovan în Dosarul nr. 1.610/235/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

La apelul nominal răspunde pentru autorul excepției domnul avocat Mihai Paul Neamț, din cadrul Baroului Cluj, precum și partea Aurel Iuțu Ciurar.

Magistratul-asistent referă că partea Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești din România a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.

Având cuvântul, reprezentantul autorului excepției învederează că procedura comunicării adreselor pentru solicitarea de puncte de vedere către Senat, Camera Deputaților și Guvern este viciată, întrucât între data solicitării acestor puncte de vedere și termenul de judecată a intervenit schimbarea conducerii acestor autorități. Apreciază că schimbarea politică poate determina o schimbare de optică și în privința constituționalității textului criticat, impunându-se, prin urmare, solicitarea punctului de vedere al noilor președinți ai Camerelor Parlamentului, respectiv noului prim-ministru, și acordarea unui termen în acest sens.

Partea Aurel Iuțu Ciurar se opune amânării cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de amânare, arătând că punctele de vedere se solicită în considerarea autorităților respective, iar nu al președinților acestora.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei și acordă cuvântul cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată, expunând, pe larg, motivele de neconstituționalitate invocate în fața instanței de judecată.

Aurel Iuțu Ciurar solicită respingerea excepției de neconstituționalitate și depune la dosarul cauzei concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 10 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.610/235/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Ion Florin Moldovan.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, datorită calității pe care o are (aceea de executor judecătoresc), autorul excepției este lipsit de posibilitatea exercitării căii de atac a apelului, găsindu-se, în consecință, în imposibilitatea de a beneficia de toate drepturile și garanțiile procesuale. Astfel, normele criticate instituie un regim discriminatoriu și restrictiv, privând o anumită categorie de persoane de accesul liber la justiție și de posibilitatea de a folosi toate căile de atac pe care legea le prevede pentru toți cetățenii. Această restrângere nu întrunește, în opinia autorului excepției, condițiile prevăzute de art. 53 din Legea fundamentală și încalcă principiul egalității armelor procedurale.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția este neîntemeiată, "pentru considerentele expuse în numeroase decizii anterioare ale Curții Constituționale".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconsti tuționalitate este neîntemeiată, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, potrivit căruia "Curtea de Apel:

1. judecă în primă instanță:

[...] b) infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi."

În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac și ale art. 20 cu raportare la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității acelorași prevederi legale, în raport cu aceleași norme constituționale și față de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu,

Decizia nr. 215 din 28 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 2 aprilie 2008, și

Decizia nr. 186 din 26 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 18 martie 2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Ion Florin Moldovan în Dosarul nr. 1.610/235/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.