Decizia nr. 64/2010

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 208

și

art. 209 din Codul penal , excepție invocată de Savian Durbacă în Dosarul nr. 8.398/121/2007 al Curții de Apel Galați - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 6.131D/2009, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, invocată de Gheorghe Balaban în Dosarul nr. 276/233/2005 al Curții de Apel Galați - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 4.126D/2009 și nr. 6.131D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 6.131 D/2009 la Dosarul nr. 4.126D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 11 mai 2009 și 26 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 8.398/121/2007 și nr. 276/233/2005, Curtea de Apel Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 208

și

art. 209 din Codul penal , excepție invocată de Savian Durbacă și Gheorghe Balaban.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin textele de lege criticate "sunt încălcate principii de bază ale procesului penal, cum ar fi oportunitatea, previzibilitatea și respectarea dreptului la apărare, și sunt restrânse în mod injust drepturile persoanelor fizice și juridice". Se arată că, prin modul în care sunt reglementate aceste texte, "partea vătămată, la sesizarea căreia începe urmărirea penală pentru infracțiunea de furt, nu are posibilitatea să pună capăt procesului penal, prin retragerea plângerii".

Curtea de Apel Galați - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că normele criticate sunt constituționale, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d)

din Constituție, precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 208 , cu denumirea marginală Furtul, și

art. 209 , cu denumirea marginală Furtul calificat, ambele din

Codul penal .

Prevederile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în drepturi, în

art. 21

privind accesul liber la justiție, respectiv în

art. 24

privind dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că a mai examinat dispozițiile

art. 208

și

art. 209 din Codul penal

prin raportare la aceleași texte din Constituție și față de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu,

Decizia nr. 1.459 din 10 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 decembrie 2009,

Decizia nr. 87 din 10 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 10 martie 2005, și

Decizia nr. 937 din 23 septembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 24 octombrie 2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo arătate, excepția de neconstituționalitate invocată.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată prin deciziile menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 208

și

art. 209 din Codul penal , excepție invocată de Savian Durbacă și, respectiv, Gheorghe Balaban în dosarele nr. 8.398/121/2007 și, respectiv, nr. 276/233/2005 ale Curții de Apel Galați - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 ianuarie 2010.