Decizia nr. 1626/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 (prevederi anume) fondului funciar
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Dan Constantin Popescu în Dosarul nr. 2.047/231/2010 al Judecătoriei Focșani.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența instanței de contencios constituțional.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 2 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.047/231/2010, Judecătoria Focșani a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Dan Constantin Popescu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că dispozițiile
art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
contravin art. 44 din Constituție, art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, deoarece permit restabilirea situației anterioare chiar și în ipoteza în care debitorul executat, spre deosebire de titularul dreptului de proprietate asupra bunului, nu poate justifica niciun titlu de proprietate asupra imobilului din care a fost evacuat. De asemenea, în opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin și art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nesocotesc dreptul la apărare și la un proces echitabil.
Judecătoria Focșani apreciază că prevederile
art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
sunt constituționale.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, textul de lege având următorul cuprins: "(1) Construcțiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, mașinile, utilajele și alte asemenea mijloace fixe, ce au aparținut cooperativei agricole de producție desființate, precum și terenurile de sub acestea, ca și cele necesare utilizării lor normale, plantațiile de vii și pomi și animalele devin proprietatea membrilor asociațiilor de tip privat, cu personalitate juridică, dacă se vor înființa.
(2) Drepturile foștilor cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se vor stabili în cotă valorică, proporțional cu suprafața de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativa agricolă de producție și cu volumul muncii prestate. Membrii asociați vor constitui aceste drepturi ca aport în natură la noua asociație.
(3) Foștilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociații li se vor stabili drepturi de creanță proporțional cu cota valorică ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de producție, dacă nu au fost acoperite în altă modalitate. Plata creanțelor se va face de către asociație, în natură sau în bani, potrivit hotărârii comisiei de lichidare.
(4) În cazul în care nu s-au constituit asemenea asociații, bunurile și animalele prevăzute la alin. (1) se vor vinde prin licitație publică persoanelor fizice sau juridice, urmând ca din prețul realizat să se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de producție. Fac excepție bovinele și ovinele, precum și plantațiile de vii și pomi, care vor fi atribuite foștilor cooperatori.
(5) În termen de 9 luni de la desființarea cooperativei agricole de producție, se vor stabili drepturile bănești ce revin fiecărui fost membru cooperator de către comisia de lichidare constituită potrivit art. 27 alin. (6).
(6) Foștii membri cooperatori vor primi cota cuvenită din valorificarea prin licitație a bunurilor comune, proporțional cu suprafața de teren adusă în cooperativa agricolă de producție, în echivalent arabil, și volumul valoric de muncă efectuat.
(7) Bunurile prevăzute la alin. (1), care nu se vând în termen de un an de la data desființării cooperativei agricole de producție, trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor și a municipiilor unde acestea sunt situate, fără nicio despăgubire, și în administrarea primăriilor.
(8) Demolarea construcțiilor agrozootehnice, a atelierelor de întreținere, a instalațiilor și a anexelor gospodărești și de industrie mică, care fac obiectul alin. (1), este interzisă. Prin excepție, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desființate cu autorizația prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primării, urmând ca sumele rezultate să între în activul operațiunilor de lichidare.
(9) Construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale trec fără plată, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor și în administrarea primăriilor."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 44 care consacră dreptul de proprietate, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din primul Protocol adițional la convenție și art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
nu contravin prevederilor constituționale, ele instituind reguli relative la dreptul de proprietate al membrilor asociațiilor de tip privat și foștilor membri cooperatori, fără a îngrădi în vreun fel liberul acces la justiție. Nici dreptul de proprietate nu este încălcat prin textul legal criticat, întrucât legiuitorul este îndrituit să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, inclusiv în ceea ce privește modalitățile de restituire, astfel încât acestea să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu cele particulare legitime ale altor subiecte de drept. De altfel, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității textului de lege criticat, statuând (de exemplu, prin
Decizia nr. 20 din 27 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 aprilie 2004, sau prin
Decizia nr. 46 din 14 martie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 16 mai 2000) că acesta este constituțional.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile evocate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 29 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Dan Constantin Popescu în Dosarul nr. 2.047/231/2010 al Judecătoriei Focșani.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.