Decizia nr. 1627/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 61 și

art. 106 din Legea nr. 58/1934

asupra cambiei și biletului la ordin, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mac" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 10.331/197/2011 al Tribunalului Brașov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.191D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Totodată, arată că autorul excepției critică prevederile de lege din perspectiva unei omisiuni legislative, aspect care excedează competenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 10.331/197/2011, Tribunalul Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 61 și

art. 106 din Legea nr. 58/1934

asupra cambiei și biletului la ordin, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mac" - S.R.L. din Brașov într-un litigiu având ca obiect învestire cu formulă executorie.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (1), art. 16, art. 21 alin. (1) și (3), art. 24 și art. 124 din Constituție, întrucât instanțele de judecată învestesc cu formulă executorie biletul la ordin, deși legiuitorul, în art. 106 din legea criticată, "nu a precizat clar că biletul la ordin are valoare de titlu executoriu".

Tribunalul Brașov - Secția civilă consideră excepția neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate sunt clare, explicite și nu induc un tratament discriminatoriu, iar prin aplicarea lor nu se încalcă drepturile și libertățile consacrate de Constituție.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că autorul excepției deduce neconstituționalitatea textelor de lege criticate din perspectiva unei omisiuni de reglementare, aspect care excedează competenței Curții Constituționale.

Pe de altă parte, analizând pe fond excepția de neconstituționalitate, apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Faptul că, în temeiul

art. 106 din Legea nr. 58/1934 , dispozițiile privind cambia sunt aplicabile și biletului la ordin, afară de cazul când legea dispune altfel, nu poate duce la concluzia că cele două texte de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate, deoarece atât cambia, cât și biletul la ordin, ca instrumente de plată, au un regim special de reglementare a procedurii de executare. Legiuitorul a considerat necesară învestirea acestora cu formula executorie pentru a da posibilitate judecătorului să examineze îndeplinirea condițiilor de validitate, precum și scadența acestora.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 61 și

art. 106 din Legea nr. 58/1934

asupra cambiei și biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, cu modificările ulterioare, având următoarea redactare:

- Art. 61: "Cambia are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 53, 54 și 57.

Competentă pentru a învesti cambia cu formula executorie este judecătoria.

Încheierea de învestire nu este supusă apelului.

Cambia emisă în străinătate are aceleași efecte executorii dacă acestea sunt admise și de legea locului unde cambia a fost emisă.

Somațiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.

Pentru obligațiunile cambiale subscrise prin procură, somațiunea va face mențiune și de actul din care rezultă mandatul.";

- Art. 106: "Sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispozițiunile relative la cambie, privind:

girul (art. 13-23);

scadența (art. 36-40);

plata (art. 41-46);

acțiunea sau executarea cambială (art. 47), și

regresul în cazul de neplată (art. 48-55 și 57-65);

protestul (art. 66-73);

plata prin intervențiune (art. 74 și 78-82);

copiile (art. 83 și 86);

alterările (art. 88);

prescripțiunea (art. 94);

zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor și inadmisibilitatea termenului de grație (art. 95-98);

subscrierea prin punere de deget (art. 99)

acțiunea decurgând din îmbogățire fără cauză (art. 65);

anularea și înlocuirea titlului (art. 89-93).

Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozițiunile privind cambia plătită de un an al treilea sau într-o localitate, alta decât aceea a domiciliului trasului (art. 4 și 30), stipulațiunea de dobândă (art. 5), deosebirile în indicarea sumei de plată (art. 6), efectele unei semnături puse în condițiunile arătate la art. 7, efectele semnăturii unei persoane care lucrează fără împuternicire sau depășind împuternicirea (art. 10), cambia în alb (art. 12).

Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozițiunile privitoare la aval (art. 33-35); în cazul prevăzut de ultimul alineat al art. 34, dacă avalul nu arată pentru cine a fost dat, el se socotește dat pentru emitent."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea", art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 124 - Înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Procedura de executare cambială, instituită prin

Legea nr. 58/1934 , cu modificările și completările ulterioare, reprezintă o procedură simplificată, de care posesorul poate beneficia în virtutea cambiei, care are valoarea unui titlu executoriu. În vederea executării cambiale,

art. 61 din Legea nr. 58/1934

impune învestirea acesteia cu formulă executorie, competentă fiind instanța judecătorească care trebuie să verifice îndeplinirea condițiilor de validitate ale cambiei și scadența acesteia. Această procedură este similară cu aceea a învestirii unei hotărâri judecătorești definitive cu formulă executorie. Totodată, art. 106 din lege dispune că reglementările privind cambia, cu excepțiile prevăzute de lege, sunt aplicabile și biletului la ordin, inclusiv cele referitoare la valoarea de titlu executoriu, învestirea cu formulă executorie și opoziția la executare. Legiuitorul a considerat utilă învestirea cambiei și biletului la ordin cu formulă executorie, deși aceste înscrisuri au valoare de titluri executorii, pentru a se da posibilitatea judecătorului să examineze îndeplinirea condițiilor formale de validitate a acestora. Numai prin învestirea cu formulă executorie, cambia și biletul la ordin devin efectiv titluri executorii pentru suma înscrisă pe ele și pentru accesoriile determinate conform art. 53, 54 și 57 din legea criticată. Așadar, deși legea recunoaște valoarea de titlu executoriu a acestor instrumente de plată, punerea lor în executare este condiționată de aplicarea formulei executorii. Această soluție a fost adoptată și de Înalta Curte de Casație și Justiție, care, prin

Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009 , pronunțată în cadrul recursului în interesul legii promovat potrivit art. 329 din Codul de procedură civilă, a stabilit că atât biletul la ordin, cât și cambia se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare.

De altfel, asupra constituționalității

art. 61 din Legea nr. 58/1934 , Curtea s-a pronunțat prin

Decizia nr. 133 din 3 aprilie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 6 mai 2003, statuând că învestirea cu formulă executorie a cambiei constituie o procedură de control formal, care nu pune în discuție fondul cauzei, motiv pentru care legiuitorul a înțeles să îi confere caracter necontencios, în vederea asigurării celerității, cerință esențială în faza executării silite, și care nu contravine dreptului la apărare.

Considerentele și soluția deciziei menționate sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât în această materie sunt prevăzute anumite căi de atac. Astfel,

art. 62 alin. (1) din Legea nr. 58/1934

prevede, pentru debitor, calea de atac a opoziției la executare.

De asemenea, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu contravin art. 16 din Constituție, deoarece instituirea unor reguli speciale de procedură nu contravine principiului egalității atât timp cât este asigurată egalitatea juridică a părților în exercitarea lor.

În fine, cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Constituție, referitor la universalitatea drepturilor de care beneficiază cetățenii, Curtea reține că exercitarea unui drept nu poate avea loc decât într-un anumit cadru stabilit de legiuitor și respectând anumite exigențe.

Distinct de cele arătate, Curtea observă că autorul excepției critică textele de lege din perspectiva lipsei unor reglementări exprese privind biletul la ordin, în ceea ce privește valoarea de titlu executoriu a acestuia, învestirea cu formulă executorie și calea de atac a opoziției. Aceste aspecte însă excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 61 și

art. 106 din Legea nr. 58/1934

asupra cambiei și biletului la ordin, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mac" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 10.331/197/2011 al Tribunalului Brașov - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 decembrie 2011.